Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ A ORAsULUI ĪN ANUL 1918

istorie




SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ A ORAsULUI ĪN ANUL 1918












stiri rele veneau din est: vasele si pichetele romānesti de pe Prut fusesera dezarmate; acelasi lucru se īntāmplase si cu detasamentele romāne la Reni si Giurgiulesti, o baterie grea ruseasca si sase mitraliere fusesera asazate pe malul Prutului iar un detasament dusman format din doua companii de mitraliere si un escadron de cavalerie se īndrepta spre Galati. Bateria īsi asazase tunurile lānga lacul Brates, iar infanteria desfasurata īn linii de lupta, īnainta precedata de patrule de infanterie. Aceasta patrunde īn partea de jos a orasului si alaturi de 200 de infanteristi īnarmati din Divizia a-10-a dezarmeaza posturile noastre de graniceri si militieni. Un vas rus, īnarmat cu un tun de 150 mm, venind dinspre Reni, urca Dunarea si trage asupra docurilor, vaselor marinei si bateriilor noastre. Īn acelasi timp īncep focul si bateriile de pe dealul Giurgiulestilor, aruncānd obuze īn oras. Situatia trupelor, de aparare a Galatilor era foarete grava fiind atacate din patru directii:vest, nord, est si sud, iar īn oras trupele Diviziei a-10-a rusa se constituiau īn unitati de lupta fara ca vreo unitate romāneasca sa la poata opri[7].


[10], 16 scoli, 8 biserici si numeroase strazi ca de exemplul strazile Portului, Zimbrului, Domneasca, Lascar Catargiu, Movilei, etc .


[13].Bombardamentele asupra docurilor au provocat pagube atāt cladirilor, instalatiilor cāt si vaselor din docuri. Stricaciunile provocate magaziilor de grāne, cladirii masinilor si macaralelor, atelierului si elevatoarelor s-au ridicat la suma de 297.000 lei. Printre vasele scufundate se numarau 2 remorchere, o salupa, un tanc al marinei, un caiac .

[15].Din suma totala a pagubelor suferite de orasul Galati de 7.476.533lei, ponderea cea mai mare, 6.667.158 lei o detin distrugerile de imobile, provocate īn marea lor majoritate de bombardamentele inamice.

[16]. Printr-un ordin circular din 10 august 1918 pentru a se pastra mai usor ordinea, orasul este īmpartit īn 7 sectoare repartizāndu-se fiecarui corp de trupa din garnizoana cāte un sector. Comandantul corpului era raspunzator de ordinea īn sectorul sau, īn care scop dispunea patrulari atāt ziua cāt si noaptea. Patrulele erau compuse din 2-4 soldati comandati de un soldat inferior sau de un plutonier .


Tratatul de pace īncheiat de Romānia cu Puterile Centrale la Buftea - Bucuresti, la 24 aprilie/7 mai 1918, era īn fond un dictat, un atentat īmprotiva independentei si suveranitatii noastre nationale, o stirbire a integritatii teritoriale, o īncercare de subjugare a economiei nationale. Potrivit dispozitiiilor sale, Bulgaria primea Cadrilaterul si o fāsie din sudul judetului Constanta, restul Dobrogei, treceau īn condominium celor patru state inamice, lasāndu-se Romāniei acces la mare pe un drum comercial pāna la Constanta. Toate bogatiile tarii si īn primul rānd cerealele, petrolul si padurile intrau sub controlul Triplei Aliante, al Germaniei īn special, pe o perioada īndelungata. Īn timp ce armata romāna era īn cea mai mare parte demobilizata si dezarmata, Germania pastra īn tara īntregul aparat si potential militar. Pacea a mentinut īmpartirea īn doua a tarii, teritoriul ocupat, aflat sub administratia Puterilor Centrale si Moldova, pāna la Marasesti unde administratia romāna continua sa-si exercite autoritatea si atributiile[19].


[24]. Īn cursul lunii mai 1918 se afirma īntr-un raport "nu s-a putut distribui populatiei decāt o treime din cota de 400 de grame" care era fixata de autoritati pentru fiecare persoana .

[26]. Primaria orasului a īncercat sa acorde unele ajutoare populatiei sarace din oras, infirmilor īnsa masurile erau insuficiente pentru numarul mare al acestora. Astfel din statele de ajutor pentru ianuarie 1918 rezulta ca suma de 211 lei a fost repartizata, īntre 5-20 de lei la doar 24 persoane . Primaria a acordat sprijin familiilor celor demobilizati dar care nu s-au mai īntors īn oras, aflate īntr-o situatie grea, elevilor orfani merituosi, lipsiti de mijloace pentru procurarea celor necesare .

[29]. Deputatul de Covurlui ridica problema aprovizionarii orasului si īn septembrie subliniind lipsa fainei de grāu si de porumb, nerespectarea preturilor maximale si lacomia producatorilor. Din cauza foamei-mentiona dl. Burbea- "lumea piere, chiar acum dupa īncheierea pacii: mor 85 %, adica pe cānd se nasc 15 mor 85 persoane" , desi informatia este susceptibila de unele exagerari.

[31]. La acestea se adauga atitudinea autoritatilor locale din alte judete care uneori opresc si descarca vagoanele cu alimente destinate Galatiului pe motiv ca actele nu sunt īn regula, refuzānd categoric sa execute ordinele guvernului si sa livreze bunurile retinute .

[33]. Primaria primea numeroase si nesfārsite plāngeri datorita lipsei uleiului. Desi īn noiembrie 1917 Directia de Subzistenta din cadrul Ministerului de Razboi hotārāse sa se puna la dispozitia orasului jumatate din productia totala a fabricii de ulei "Dinerman et. fii", īnsa cotele ce reveneau acestuia sunt acordate cu īntārziere si incomplete. Ilustrativ pentru aceasta situatie sunt precizarile din urmatorul raport: "ulei ni s-a dat doar 200-300 kg cānd trebuintele orasului sunt de 25.000 kg lunar calculat 1 kg de familie" .


[36]. Preturile la acest produs deasemenea nemultumeau populatia. Sistemul de vānzare, prin licitatie a pestelui catre pescarii detailisti ducea la ridicarea pretului īn functie de cerere. Nemultumirea cumparatorilor duce la īnlaturarea acestui sistem. Pestele potrivit hotarārilor luate de Comisia de aprovizionare a orasului trebuia vāndut numai īn baza cartelelor de alimente, socotit cāte 300 gr. de persoana. Pe cartela respectiva trebuia aplicata data cumpararii, pentru a nu se mai putea cumpara cu aceeasi cartela decāt dupa ce era satisfacuta īntreaga populatie, probabil 10 zile de la cumparare . Din rapoartele catre Primarie se poate observa ca pe piata se gasea peste proaspat sau sarat mai ales la gheretele particularilor, fiind adus din Basarabia, īn timp ce Pescaria Statului era mai slab aprovizionata. Cantitatile aduse pe piata nu erau īntodeauna suficiente mai ales fiindca din pestele adus īn oras, potrivit directiunilor date de Ministerul Agriculturii si Domeniilor, Directiunea Pescariilor, trebuia sa se trimita peste si īn alte localitati din tara, neputāndu-se lasa īn oras o cantitate prea mare .

[40]. Autoritatile se aratau īngrijorate ca lipsa acestui aliment, ce lua proportii alarmante, ar putea atinge si ordinea publica. Īn mai, din cele 400 de vagoane necesare pentru aprovizionarea orasului pāna la noua recolta se strānsesera doar 100 din judet .


[43]. Pentru a stopa specula sunt propuse, de unii reclamanti masuri extreme ca reīnfiintarea comisiilor militare de rechizitii "fara de care suntem dezarmati fata de reaua vointa a proprietarilor care nu voiesc a vinde cu preturile maximale. Īn aceste conditii muncitorii din diferite ramuri ale economiei cer o īmbunatatire a conditiilor de trai. Este cazul lucratorilor de la administratia docurilor Galati-Braila care solicita o crestere a salariilor, care erau doar de 3-6 lei pe zi. Ei mai cer sa li se dea si o noua alocatie de hrana, si "mult, putinele īnlesniri pe care le au lucratorii ceferisti" .


[46]. Presa locala va reactiona pe data: "Unirea Basarabiei cu Romānia s-a īnfaptuit, marti 27 martie, cu mare solemnitate la Chisinau si īn mijlocul unui entuziasm indescriptibil... Unirea cu Basarabia poate fi un act istoric, dar mai presus de toate e un act sufletesc, maret, care trainiceste o legatura, care, desi a fost rupta cu brutala forta, a persistat, totusi, īn inima tuturor acelora ce lacramau īn taina pentru pamāntul vremelnic pierdut" . Cu ocazia vizitei la Galati, īn toamna aceluiasi an, a domnului Ciugureanu, membru īn Sfatul Ţari si ministru fara portofoliu īn guvernul Romāniei, presa mai noteaza: "Din plaiurile asuprite ale Basarabiei, odinioara īndoliate, a pornit primul gest al unirii nationale. Fie ea binecuvāntata ca īn haosul de durreri infinite, ea a aruncat prima raza de lumina si speranta īn inima mamei īnlacrimate" .



[49]. Antanta este īnstiintata ca Romānia considera nul regimul instaurat de pacea de la Bucuresti, ca are dreptul sa-si īnfaptuiasca revendicarile sale legitime. Declarānd razboi Germaniei, trupele romānesti au intrat simultan, īn toate teritoriile romānesti ocupate. Trupele romāne intra īn Dobrogea, risipind trupele ocupante. Entuziasmul cuprinde tot mai mult tara. "O raza binefacatoare si īnca una si apoi alta-se scria īn presa locala-ne arata ca seninul va īnlocui īn curānd negura, īntunecimea norilor care apasau de sus, asupra sufletului īn siferinta".




Prin unirea Transilvaniei cu Romānia s-a desavārsit procesul de formare a statului unitar romān. Īn noul cadru national al Romāniei īntregite, societatea galateana, va evolua pe planuri mult mai largi, atāt īn economie cāt si īn viata politica si culturala, contribuind īn la refacerea si dezvoltarea tarii.




C. Gh. Marinescu, op. cit., p.278.

D. Faur, op. cit., p.46.

C-tin Kiritescu, op. cit., p. 208; D. Faur, op. cit., p.48.

D. Faur, op. cit,. p. 49.

Ibidem, p.49, 51.

C-tin. Kiritescu, op. cit., p.209.

Ibidem

Paul Paltanea, Istoria orasului, p.241-242.

Arh. Nat. Directia Galati, fond Primaria orasului Galati, dosar 16/1918, f.2,6.

st. Stanciu, Alex. Duta, op. cit., p.156-157.

Arh. Nat. Directia Galati, fond Primaria orasului Galati, dosarele 23/1917, f. 2-9, 43-44, urm.; 187/1916, f.4-9,11-14, 38/1918,f. 3-18, 19-26, 1.

st. Sanciu, Alex. Duta, op. cit., p157.

Arh. Nat. Directia Galati, fond Primaria orasului Galati, dosar22/1917, f. 1

Ibidem, dosar21/1917.

Ibidem, dosarele 20/1917, f.94 16/1917, f. 36.

Comunicat Oficial al Prefecturii , nr. 108, din 12 ianuarie 1981.

Arh. Nat Directia Galati, fond Primaria orasului Galati, dosar19/1918, f.165.

Aspecte ale luptei, p.279.

Romānia īn primul razboi, p. 330-331.

" Īnainte Galatii Noi", V, nr. 79, din 23 mai 1918; nr. 80 din 24 mai 1918

Ibidem nr. 177, din 18 august 1918.

Comunicatul Oficial al Prefecturii orasului Galati, nr.99, din 3 ianuarie 1918.



Tezaur documentar galatean, p. 339-340.

Arh. Nat. Directia Galati, fond Primaria orasului Galati,dosar 36/1918, f.25.

Ibidem,dosar 27/1918, f.31.

st. Stanciu, Alex. Duta, op. cit., p.161.

Arh. Nat. Directia Galati, fond Primaria orasului Galati, dosar 5/1918, f.11-12.

Ibidem, dosar 6/1918, f.2.

Īnainte Galatii Noi", nr.190, din 31 august 1918.

Ibidem, nr. 169, din 6 septembrie 1918.

Ibidem

st. Stanciu, Alex. Duta, op. cit., p.161.

Ibidem

Arh. Nat. Directia Galati, fond Primaria orasului Galati, dosar 27/1918, f.13, 194.

Ibidem, f.25.

Ibidem, dosar 26/1918, f.40,41,64.

Ibidem, f.1.

Ibidem, dosar 36/1918, f. 17, 23, 27, 30, 31.

Ibidem, dosar 26/1918, f.67.

Ibidem, dosar 21/1919, f.357.

Ibidem, dosar 27/1918, f.30.

Ibidem, f.11.

Ibidem, dosar 35/1918, f.11, 12, 18, 41.

Īnainte Galatii Noi",nr.61, din 27 mai 1918.

I. Brezeanu, C-tin Marinescu, Orasul Galati, p.151.

Augustin Deac, I. Popescu-Puturi et. al., op. cit., p12.

Galatii Noi", V. nr.56, din 31 martie, nr. 57, 3 aprilie 1918.

Ibidem, V, nr.206, din 16 septembrie 1918.

C-tin Kiritescu, op. cit., p. 371.

"Galatii Noi", V, nr.238, din 23 noiembrie 1918.

Ibidem, V, nr. 243, din 26 noiembrie 1918.

Ibidem, V, nr. 266, din 17 noiembrie 1918, nr. 276, din 1 decembrie 1918.

Vointa Galatilor", I, nr.164, din 29 noiembrie 1918.










Document Info


Accesari: 4186
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )