Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























Tratatul de la Roma

istorie


Tratatul de la Roma


Momentul semnarii Tratatului de la Roma, la 27 martie 1957, a consfintit sfarsitul etapelor premergatoare, de pregatire a integrarii si a marcat inceputul extinderii si consolidarii acesteia intr-un triunghi comunitar; CEE, CECO si EURATOM, cu trei etape succesive; Uniunea vamala; Uniunea economica si Uniunea politica.



Tratatul de la Roma[i] a dat raspunsuri unui important set de intrebari legate de viitorul Europei Occidentale. In domeniul strict economic el prevede ca tarifele vamale si alte bariere comerciale intre statele membre sunt eliminate; ca se formeaza o uniune vamala; ca trusturile, cartelurile si alte structuri monopoliste cu pozitii dominante pe piata sunt interzise. Proclama incompatibilitatea cu Piata Comuna a sprijinului direct al statului, caci acesta distruge competitia. In aceasta abordare, libera circulatie a marfurilor, a capitalului si a persoanelor sunt considerate a fi o prioritate pentru Cei Sase si se vor asigura, partial, prin reguli si practici in scopul eliminarii barierelor netarifare. Se prevede organizarea pietei agricole comunitare.

Statele membre vor transfera Comunitatii puterea de a negocia si asuma tratate cu organizatii internationale si terte tari in probleme care sunt de competenta acesteia. In Tratat sunt inscrise si prevederi legate de relatiile speciale ale Comunitatii cu coloniile sau dominioanele statelor membre.

Comunitatea este formata din patru institutii majore: Comisia, Consiliul (sau Consiliul de Ministri), Adunarea si Curtea de Justitie. In Tratat sunt prevazute Comitetul Economic si Social si alte organisme si institutii cu rol in crearea uniunii vamale.

Tratatul de la Roma instituie Comunitatea Economica Europeana (CEE). Tratatul a fost incheiat pe o perioada nelimitata (Art. 240). Legiuitorul l-a privit ca pe un "tratat cadru", care isi propune si realizeaza definirea obiectivelor, competentelor si procedurilor in termeni generali (precizarile privind continutul politicilor si strategiilor economice urmand sa se faca ulterior). Tratatul care institu 727g64h ie CEE este constituit, in afara de Preambul, din 6 parti:

Partea I-a cuprinde in Art. 1-8 Principiile Comunitatii;

Partea a II-a (Art. 9-84) consacra patru titluri cu referire la Fundamentele Comunitatii;

Partea a III-a (Art. 85-130) dezvolta in sapte titluri Politicile Comunitatii;

Partea a IV-a (Art. 131-136) da date cu privire la asocierea tarilor si teritoriilor de peste mari;

Partea a V-a (Art. 137-209) dezvolta in cuprinsul a doua titluri Institutiile Comunitatii;

Partea a VI-a (Art. 210-248) se refera la dispozitiile generale si finale[ii].

In lumina Preambulului cele sase guverne " erau interesate sa puna bazele unei uniuni mai apropiate a locuitorilor Europei, care sa asigure progresul economic si social al tarilor lor, ca prin actiunile lor comune sa elimine barierele care divizau Europa" "reducerea decalajului dintre diferitele regiuni "[iii].

Obiectivul general a fost concretizat in Art. 2 al Tratatului, in termenii caruia, prin crearea unei piete comune si prin apropierea progresiva a politicilor economice ale statelor membre, Comunitatea are drept misiune sa promoveze: dezvoltarea armonioasa a activitatilor economice; expansiunea economica marita; cresterea accelerata a nivelului de viata; relatii stranse intre statele membre[iv].

Conform termenilor Tratatului de la Roma, Piata Comuna urma sa fie instituita progresiv, de-a lungul unei perioade de tranzitie de 12 ani, divizata in 3 perioade de cate 4 ani fiecare - altfel spus, urma sa fie instaurata cel mai tarziu in 1970. Ariile de actiune au fost stabilite in Art. 3 al Tratatului, dupa cum urmeaza:

eliminarea tuturor taxelor vamale si a restrictiilor cantitative din calea comertului intre statele membre;

instituirea tarifului vamal comun si a unei politici comerciale comune in relatiile cu terte tari;

abolirea obstacolelor din calea liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalului intre statele membre;

crearea politicilor comune pentru agricultura;

crearea de politici comune pentru transport;

instituirea unui regim pentru asigurarea competitiei reglementate in Piata Comuna;

proceduri care sa permita coordonarea politicilor economice ale statelor membre si sa asigure securitatea impotriva dezechilibrelor balantei de plati;

aproximarea legislatiilor nationale, atunci cand este cazul, pentru buna functionare a Pietei Comune;

crearea Fondului Social European, pentru a ajuta la crearea de locuri de munca si pentru a ridica standardul de viata;

crearea Bancii Europene de Investitii pentru a ajuta expansiunea economica;

asocierea tarilor si teritoriilor extra-comunitare astfel incat comertul sa sporeasca si sa se continue dezvoltarile sociale si economice[v].

Programul pietei unice nu s-a realizat total, nici macar pana la 1 ianuarie 1993. Nici astazi, in anul 1999, nu exista o politica comuna pentru transport, care sa fie la nivelul celei din agricultura. Sub acest aspect si alte cateva, statele membre mai traiesc inca intr-o Europa in care integrarea economica, asa cum a fost prevazuta in Raportul Spaak si programata prin Tratatul de la Roma, nu este completa, inca.

Tratatul de la Roma a incurajat progresul economic substantial. Instituirea partiala a Pietei Comune, mai ales pentru bunurile strategice, a coincis cu o perioada de intensa activitate economica pe continent. In primii patru ani, comertul dintre Cei Sase a crescut cu peste 60%. Intre 1958 si 1967 cresterea medie a PIB/persoana in cazul Celor Sase, la ratele schimbului valutar si preturilor din 1963, a atins un infloritor 4%, in comparatie cu media anuala a Marii Britanii de 2,5%. Venitul mediu real pe angajat a crescut pentru Cei Sase, din 1958 in 1969 cu 76%, in comparatie cu 39% in Marea Britanie.

Desigur, s-ar putea argumenta ca 1958 a fost un punct al boom-ului general postbelic din Europa Occidentala, care includea miracolul economic german inceput o data cu reformele monetare ale lui Erhard in 1948, la fel ca si rezultate incluse in seria de "trente glorieuses" ale constantei cresteri economice franceze. Aceste dezvoltari s-au unit pentru a forma o parte a tabloului european al increderii internationale, renascute. Monnet cel putin (responsabil atat pentru planurile interne ale modernizarii economiei franceze si responsabil pentru structurile de baza ale Comunitatii), a privit dezvoltarea economica interna si cea europeana ca doua fatete ale aceleiasi monede.

Pe langa Piata Comuna, un alt Tratat, semnat la Roma in cadrul aceleiasi festivitati, a creat Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (cunoscuta ca EURATOM)[vi]. Tratatul are sase parti (titluri), precedate de un Preambul. Titlurile sunt structurate astfel:

Titlul I (Art. 1-3) se refera la Misiunea Comunitatii;

Titlul II (Art. 4-106) cuprinde dispozitii menite sa favorizeze progresul in domeniul energiei nucleare;

Titlul III (Art. 107-170) intitulat Institutii;

Titlul IV (Art. 171-183) cu privire la regulile financiare;

Titlul V (Art. 184-208) cuprinzand Dispozitii generale;

Titlul VI (Art. 209-223) Dispozitii relative la perioada de inceput a activitatii[vii].

Si el a trecut dincolo de recomandarile Raportului Spaak. Premisa pentru EURATOM a fost dezvoltarea proaspatului sector al energiei atomice, esential pentru cresterea economica europeana. EURATOM-ul urma sa fie implicat in asigurarea distributiei know-how-ului tehnic, in elaborarea normelor de securitate pentru lucratori si pentru populatie in general, in a sprijini investitiile, in a asigura acces egal la sursele de furnizare si in largirea deschiderii pietei si maximizarea capacitatii tehnice prin fuzionarea pietelor nationale pentru materiale si echipamente specializate, ca si libera circulatie a expertilor[viii].

EURATOM-ul nu a devenit ceea ce s-a sperat. Sectorul energiei nucleare nu a urmat drumul industriilor grele ale carbunelui si otelului, de integrator economic natural al Europei. Dezvoltarea separata a programelor civile pentru energia nucleara in diferite state membre - inclusiv Franta si Germania - a dovedit ca cel putin in acest sector sensibil, modelul national va ramane predominant.




Britanicii nu au semnat cele doua Tratate de la Roma. Pentru aceasta neimplicare istoriografia ne-a oferit diferite explicatii. La prima vedere pare surprinzatoare atitudinea Marii Britanii cu atat mai mult cu cat in anul 1952 a fost prima tara care a trimis un mesaj favorabil Inaltei Autoritati tocmai infiintata la Luxemburg (observand ca aceasta sprijinea obiectivele Comunitatii si cauta sa stabileasca relatia "cea mai apropiata posibila" cu aceasta). Marea Britanie a fost absenta in mod frapant de la negocierile care au dus la crearea Inaltei Autoritati. Si au trecut mai mult de douazeci de ani, pana in 1973, cand Marea Britanie a aderat la ceea ce se numea atunci Comunitatea Europeana.

Urmare a prestigiului dobandit de Anglia dupa razboi este desigur mai mult decat necesar de argumentat contextul in care aceasta tara a pierdut oportunitatile legate de inceputul Comunitatilor europene. Paradoxul este cu atat mai socant cu cat discursul lui Churchill, tinut la Zürich in anul 1946, in care a invocat unitatea Europei si a observat ca "primul pas spre   crearea familiei europene trebuie sa fie parteneriatul dintre Franta si Germania", a fost efectiv o sursa de inspiratie pentru multi dintre cei care au inceput constructia europeana in 1957. Acelasi mesaj a fost transmis si de secretarul britanic pentru Afaceri Externe, Ernest Bevin, care a spus in 1948 in Camera Comunelor ca "natiunile libere ale Europei de Vest trebuie sa se uneasca acum Eu cred ca a sosit timpul pentru o consolidare a Europei de Vest". Paul-Henri Spaak, a recunoscut in Memorii ca Bevin a fost "ministrul de externe care a dat miscarii europene impulsul initial"[ix].

De ce oare Marea Britanie, care a sprijinit obiectivul strategic general al unificarii europene, chiar daca nu pentru alt motiv decat pentru faptul ca o Europa de Vest puternica era necesara ca zid de protectie impotriva amenintatoarei Uniuni Sovietice, nu a participat la crearea primului mecanism pentru realizarea acestui deziderat? In primul volum al cartii intitulate "Al doilea razboi mondial" (publicata pentru prima data in 1948), Churchill scria: "Mie mi s-a parut un obiectiv suprem incheierea discordiei militare dintre Franta si Germania. Daca am putea sa realizam o puternica interdependenta din punct de vedere economic, social si moral intre Gal si Teuton, astfel incat sa poata fi prevenita posibilitatea izbucnirii unor noi conflicte, si daca s-ar putea elimina antagonismele in scopul unei prosperitati reciproce, Europa ar renaste. Mi se pare ca interesul suprem al poporului britanic se afla in atenuarea vrajbei franco-germane, si ca nu ar avea alte interese comparabile cu acestea sau contrare lui. Si acelasi parere o mai am si in momentul de fata"[x].

Si totusi, cum spunea si Spaak mai tarziu, cu toate ca in 1948 parea evident ca Marea Britanie va fi in fruntea viitoarei Europe unite, pana in 1951 a devenit clar faptul ca "orice incercare de a uni Europe va avea succes doar cu conditia ca Marea Britanie sa nu participe"[xi].

Aceste cuvinte dure s-au ridicat din dezamagirea Belgiei care vedea ca Marea Britanie nu este pregatita sa se angajeze fata de CECO la fel ca si celelalte tari europene. Monnet era si mai distant decat Spaak, dar si el regreta neparticiparea Marii Britanii[xii]. Cum s-a ajuns la aceasta situatie este o intrebare cu un raspuns complex si nuantat care a fost dealtfel dat in istoriografie. Printre nuante este si aceea ca punctul esential al CECO - care a si determinat noutatea absoluta in domeniul afacerilor internationale - a fost unificarea internationala a puterii nationale (suveranitatii) intr-o zona clar definita (s.n.) si plasarea sub controlul unei entitati comune pentru statele membre[xiii]. Precum am vazut, atat Franta, cat si Germania puteau obtine avantaje directe dintr-o astfel de abordare (pentru Franta, datorita faptului ca si-a eliminat frica fata de o Germanie renascuta iar pentru Germania, datorita faptului ca i-a permis sa se alature din nou Europei de Vest, pe baza unei relatii de egalitate). Ceilalti patru participanti (Benelux si Italia) erau producatori minori de carbune si otel, in comparatie cu Franta si Germania, dar aveau de castigat de pe urma oricarui aranjament care le-ar fi permis sa aiba un cuvant de spus in legatura cu dezvoltarea economica a tarilor vecine mai mari.

Punctul de pornire al Marii Britanii era cu totul diferit. Spre deosebire de Cei Sase, Marea Britanie nu a fost invadata in timpul razboiului. Rezervele britanice de capital au iesit din razboi in mare parte intacte. Controversa politica aici nu avea in vedere atat de mult modernizarea sau reconstructia, cat mai ales transferul proprietatii asupra partilor cheie ale economiei, de la sectorul privat spre cel public. In perioada 1947-1949 industriile de carbune si otel, caile ferate, curentul electric si gazul au fost nationalizate, si deci, plasate sub controlul statului. Din aceasta realitate, interpretand situatiile, credem ca ar fi fost probabil prea mult sa i se ceara statului sa cedeze unei entitati internationale drepturile castigate in urma luptelor politice duse in aceasta tumultuoasa perioada, in care insusi Churchill si-a pierdut fotoliul.

Lordul Plowden, care a dus discutii oficiale cu J. Monnet pe tema cooperarii franco-britanice, a observat mai tarziu ca "nu exista nici cea mai mica sansa ca guvernul laburist din acel moment sa fie de acord cu aderarea la Comunitate, in conditiile fixate de Jean Monnet". El a adaugat: "Cred ca nici guvernul conservator nu ar fi procedat altfel"[xiv]. Pentru confirmarea propozitiei merita sa amintim cuvintele lui Harold Macmillan despre Planul Schuman, adresate in anul 1950 in Consiliul Europei: " In legatura cu toate cele intamplate, un lucru este cert, si ar fi bine sa-l infruntam fara ascunzisuri. Poporul nostru nu va preda unei autoritati superioare dreptul de a inchide minele si uzinele noastre de otel. Nu vom permite unei autoritati supra-nationale sa puna in somaj o mare parte din concetatenii nostri din Durham, Midlands, South Wales si Scotia "[xv].

Se constata, apoi, o abordare diferita fata de continentali, in legatura cu aranjamentele globale - nu numai fata de tarile Imperiului dar si fata de cele ale Commonwealth-ului, care o sprijinisera in castigarea razboiului. Desi Churchill fusese cel care popularizase ideea "unui fel de Statele Unite ale Europei", nu a fost intentia lui ca Marea Britanie sa devina parte a unui astfel de stat[xvi].

Alta diferentiere in punctul de plecare a fost surprinsa in mod intuitiv de catre Monnet. El a inregistrat in Memorii cum in discutiile cu britanicii, se simtea lipsa de incredere in viitorul Europei continentale si nesiguranta in ceea ce priveste capacitatea acesteia (in acea perioada in care Razboiul rece se afla la apogeu) de a rezista unei posibile invazii sovietice[xvii]. El intuia ca britanicii aveau impresia ca, daca ar fi fost ocupat continentul - la fel ca in timpul razboiului - ei ar fi trebuit sa-si pastreze independenta si sa recurga din nou la o alianta separata cu Statele Unite[xviii]. In fapt, Monnet pare sa fi avut dreptate. Documentele oficiale din anul 1949 dovedesc ca atunci un important principiu a fost adoptat de catre guvernul britanic - acela al angajarii fata de Europa daca aceasta si-ar fi pierdut viabilitatea si independenta. Daca Europa ar fi capitulat, Marea Britanie trebuia sa fie capabila sa supravietuiasca si sa reconstruiasca continentul cu ajutorul american si cel al Commonwealth-ului.

Toate aceste puncte de vedere mai conduc la o alta perspectiva majora: pentru Marea Britanie, pana in 1950, la 5 ani de la incetarea ostilitatilor, Germania nu mai era problema principala a Europei. Aceasta corecta apreciere era din nou deosebita de cea a Frantei, pentru care experienta directa a invaziei i-a determinat politica externa sa fie dominata de problema germana, in timp ce Marea Britanie si-a schimbat rapid optica, indreptandu-se spre situatia pe care o ridica Europei o posibila expansiune a Uniunii Sovietice. Energiile britanice se vor concentra asupra supravegherii lui Stalin. Cand i-a devenit clar faptul ca acest lucru nu putea fi facut de una singura, Marea Britanie - si in mod special secretarul de externe Bevin - a contribuit la obtinerea unui angajament din partea Statelor Unite, in sensul asigurarii securitatii continentale, prin crearea NATO. Deci, in 1950 Franta era ingrijorata de posibilitatea renasterii Germaniei; Marea Britanie nu era, sau cel putin nu atat de mult; ea era mult mai dornica (ca si Statele Unite) sa vada Germania inapoi pe propriile picioare, pentru a contracara influenta Uniunii Sovietice. Punctele de plecare francez si britanic au fost din nou diferite pe tema (nereusitei) Comunitatii Europene de Aparare. Pentru Franta, Comunitatea Europeana de Aparare reprezenta mijlocul spre un alt scop: crearea unei forte europene, incluzand Germania, care ar fi putut, impreuna cu NATO, sa apere Europa fata de o posibila agresiune venita dinspre Uniunea Sovietica. Marea Britanie, dupa neratificarea tratatului de catre Adunarea Nationala a Frantei, in 1954, s-a miscat repede si a facut aranjamente care au incheiat ocupatia Germaniei de catre fortele aliate si au asigurat participarea directa a acesteia la NATO.

Pentru toate aceste motive, Marea Britanie a avut un cu totul alt punct de vedere decat Franta si Germania, fata de crearea CECO. Si intr-adevar, o data ce Planul Schuman a fost anuntat, Monnet scria ca au fost necesare "zece zile, unsprezece note, patru mii de cuvinte" pentru a defini pozitiile franceza si britanica[xix]. Intr-un sfarsit, diferenta dintre pozitia Marii Britanii si a celorlalti Aliati a fost aceea ca britanicii au refuzat sa se instituie Inalta Autoritate cu puteri supranationale. In acest punct, schimburile de mesaje pe tema constituirii CECO au incetat brusc. Marea Britanie nu a mai participat la nici una dintre consultari si, in consecinta, nu s-a pus problema sa adere si sa semneze Tratatul.




[i] Tratatul de la Roma - ratificare, continut, institutii, consecinte pentru constructia europeana etc. s-au constituit in cercetari de predilectie. Istorici, politologi, sociologi, jurnalisti, profesori si studenti au acordat atentia cuvenita momentului.

Fiind mai mult decat o borna de hotar in construirea identitatii europene, judecatile de valoare si incheierile istoriografice sunt numeroase. Intr-o lunga lista de nume si lucrari despre Tratatul de la Roma este riscant sa inducem ierarhizari si de aceea ne-am permis sa atentionam asupra unora dintre cele care au facut parte din lecturile folosite pentru realizarea acestei carti: William Nicoll, Trevor C. Salmon, op. cit., p. 5-30; David W. P. Lewis, op. cit., p. 25-33; Marie-Therése Bitsch, Histoire de la construction européenne de 1945 à nos jours, Collection "Questions du XXe siècle, Editions Complee, Paris, 1996; I. M. Boegner, La Marché Commun de six a neuf, A. Colin, Paris, 1974; Europa Aeterna. Une vue d'ensamble de la vie de l'Europe et de ses peuples. Sa culture. Son économie. L'Etat et l'homme, vol. III, Ed. Max et Metz, Zürich, Lousanne, Liège, Colmar-Freiburg, 1957.

O importanta lucrare care se axeaza pe comentarii din perspectiva constructiei europene apreciem a fi Traité instituant la CEE. Commentaire article por article. Sous la direction de Vlad Constantinesco, Robert Kovar, Jean-Paul Lacque, Denys Simon, Economica, Paris, 1992, 1593 p.

[ii] Tratatul Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene. Introducere, selectare si traducere de Theodor Tudoroiu, Ed. Lucretius, Bucuresti, 1997, p. 10 si urm.

[iii] Traité instituant la CEE

[iv] Ibidem.

[v] Ibidem.

[vi] Ibidem, EURATOM.

[vii] Ibidem.

[viii] Ibidem.

[ix] Paul-Henri Spaak, Memorii, 1971, p. 145.

[x] W. Churchill, Memorii, vol. I, 1965, p. 26.

[xi] P.-H. Spaak, op. cit., p. 221.

[xii] Temoignages, 1989, p. 401.

[xiii] Vezi The European Integration from the Schuman Plan to the Threaties of Rome. Projects and Intiatives. Disappointments and Failures. Ed. by Gilbert Transch, London, 1993.

[xiv] Temoignages, 1989, p. 401.

[xv] P.-H. Spaak, op. cit., p. 216.

[xvi] W. Churchill, Memorii, 1965.

[xvii] J. Monnet, Memorii, 1986, p. 450.

[xviii] Ibidem, p. 451.

[xix] Ibidem.









































BIBLIOGRAFIE GENERALA




Acordul European intre Romania si Comunitatile Europene, De la Essen la Caes. Itinerarul strategiei romanesti de integrare europeana, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1995, p. 291-325.

Actes du Colloque organisé par la Commission des Communautés européennes à l'occasion du centenaire de la naissance de Jean Monnet, Bruxelles, 10 nov. 1988, Luxembourg, 1989.

Actul final al CSCE si Europa de azi, editie ingrijita de Valentin Lipatti. Bucuresti, Editura Fundatiei 'Romania de maine'; 1995.

Actul Unic European, European Union, Selected instruments taken from the Treaties, volume I, 1995.

ADENAUER Konrad, Mémoires 1945-1953; 1953-1956; 1956-1963, Hechette, 1965.

Agenda 2000. Punctele de vedere ale Comisiei in legatura cu solicitarea Romaniei de aderare la Uniunea Europeana, 16 iulie 1997.

AHNSTROM L., Economic Growth, Stagnation and the Working Populatiirn in the Western Europe, Londres, Longman, 1990.

ALBU Cornel; ANDREESCU Eugen; CARATA Viorel, Piata Comuna si perspectiva anului 2000. Bucuresti, [s.n.]; 1993.

ALFRI Gheorghe, Reforma, economia de piata si privatizarea in Romania. Bucuresti, Abeona; 1993.

AMBROSI C., L' apogée de l'Europe. 1871-1918, Paris, Masson, 1993.

AMIN Ash; DIETRICH Michael, Toward a New Europe?, Edward Elgar Publishing Limited, 1991.

ANDERSON P., L'Etat absolute, ses origines et ses voies, tome I: L'Europe de l'Ouest, tome II: L'Europe de l'Est, Paris, Maspéro, 1978.

ANDREESCU Gabriel, Romania versus Romania. Bucurest, Clavis; 1996.

ANDRUSZ G., HARLOE M., SZELENYI I., Cities after Socialism, Oxford, Blackwell, 1996.

ARCHER Clive, International organizations. 2nd ed. New York, Routledge; 1993.

ARCHER Clive, Organizing Europe: the institutions of integration. 2nd ed. London, New York, Melbourne, Edward Arnold; 1994.

ARCHER Clive; BUTLER Fiona, The European Community: structure and process. London, Pinter Publishers; 1992.

ARCHER Clive; BUTLER Fiona, The European Union, 1996.

ARNOLD H., Maastricht: the beginning or the end, Aussen Politik, 3rd quarter, 1993, vol. 44, nr. 3, p. 271-280.

ARNOULD P., HOTYAT M., SlMON L., Les forêts d'Europe, coll. "Fac géographie", Paris, Nathan-Université, 1997.

ASLUND Anders, Gorbachev's struggle for economic reform. 2nd ed. London, Pinter Publishers; 1991.

Atlas des villes européennes, Datar-Ed. Reclus, Montpellier, 1988.

BAL Ana, Economii in tranzitii - Europa Centrala si de Est, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1997.

BALABANIAN O., DESLONDES O., BOUET G., LERAT S., Les États méditerranéens de la CEE: Espagne, Grece, Paris, A. Colin, 1991. Fondamental.

BALABANIAN O., DESLONDES O., BOUET G., LERAT S., Les États méditerranéens de la CEE: Italie, Paris, A. Colin, 1991. Fondamental.

BALARD M., GENET J.-P., ROVCHE M., Le Moyen Age en Occident, Paris, Hachette-supérieur, 1992.

BANNIARD A., Genèse culturelle de l'Europe, Paris, Seuil, 1992.

BARDOS-FELTORONYI N., SUTTON N., L'Europe du Centre, 50 années révolues, Bruxelles/Paris, De Boeck, éditions universitaires, 1991.



BARNES Ian; BARNES Pamela M., The enlarged European Union. London, New York, Longman; 1995

BARON CRESPO Enrique, L'Europe à l'aube du Millénaire, Prefata de Carlos Fuentes, Ed. Kiné, Paris, 1996.

BAUDIN Pierre, L'Europe face à   ses marchés agricoles, de la naissance de la politique agricole commune à sa reforme. Paris, Economica; 1993.

BAYLIS Thomas A., The West and Eastern Europe, Twentieth Century Fund Book, 1994.

BEAUTHIER Georges-Henri, Les droits du citoyen européen. Luxembourg, Office des Publications Officielles des Communautés Européennes; 1990.

BEDDARD, Ralph. Human rights and Europe. Cambridge, Cambridge University Press; 1993.

BEHAR P., L'Autriche-Hongrie: idée d'avenir, permanences géopolitiques de l'Europe centrale et balkanique, Paris, Desjonquères, 1991. Fondamental.

BÉLANGER Michel, Institutions Économiques Internationales, 5e ed., Economica, Paris, 1992.

BENNETT Gill (ed.), The End of the War in Europe, London, HMSO, 1996.

BENNETT R. J., Local Government in the New Europe, Londres, Belhaven Press, 1993.

BERGLUND Sten; DELLENBRANDT Jan Ake, The new democracies in Eastern Europe: party systems and political clearages, Vermont USA, Edward Elgar; 1991.

BERNSTEIN S, Democraties régimes autoritaires et totalitarismes au XXe siecle, Paris, Hachette, 1992.

BERNSTEIN S.; MILZA P., Histoire de l'Europe contemporaine le XIX siecle (1815-1919); le XXe siècle (1919 ànos jours), Paris, Hatier, 1992.

BERTRAND Christoph, Europa in balanta. Bucuresti, Clavis; 1996.

Bilan et perspectives de la construction européenne, EC, Commission, Luxembourg, CE, 1974.

BIRSAN Maria, Integrarea economica europeana. Cluj-Napoca, Editura Carpatica; 1995.

BLOCH-LAINE François; BOUVIEW Jean, La France Restaurée 1944-1954. Dialogue sur les choix d'une modernisation, Paris, 1986.

BOEGNER I. M., Le Marché commun de six a neuf, A. Colin, Paris, 1974.

BOGDAN H., Histoire des Pays de l'Est, Paris, Perrin, 1990.

BONN M.; WHITHER J., Europe - Union or Partnership?, New York, 1952.

BONNET Henri; BERTHET Dominique, Les institutions financières internationales, Paris, PUF, Que Sais-je?, nr. 44, 4e ed., 1987.

Bossuat Gerard, L'Europe Occidentale à l'heure américaine 1945-1952 (Plan Marshall et I'unite européene 1945-1952), Editions Complexe, Paris, 1992.

BOSSUAT Gérard, Les fondateurs de l'Europe, Berlin - Paris, 1994.

BOTEZ Mihai, Intelectualii din Europa de Est: intelectualii est-europeni si statul national comunist: un punct de vedere romanesc. Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale Romane; 1993.

BOUCHERON A.; BELAUD J. F., The new regional policy of the E.C. Bruxelles, Club de Bruxelles; 1993.

BOULOUIS Jean, Droit institutionnel de l'Union Européenne. Paris, Montchrestien; 1995.

BOULOUIS Jean, Droit institutionnel des communautés européennes. Paris, Montchrestien; 1993.

BOULOUIS Jean; CHEVALLIER Roger-Michel, Grands arrets de la cour de justice des communautés européennes. Paris, Dalloz; 1991.

BOURJOL M., L'Intercommunaltié et l'Union européenne, Paris, Librairie générale de Droit et de Jurisprudence., 1994.

BOURLANGES J. L., L'Europe àtrente: un objet virtual, Commentaire, été, 1995, vol. 18, nr. 70, p. 229-242.

BOYER J.-C1., "La frontière entre protestantisme et catholicisme en Europe", Annales de Géographie, no. 588, mars-avril 1996, p. 113-140.

BOYER Robert, La grande transformation de l'Europe de l'Est: une lecture regulationniste. Paris, C.E.P.R.E.M.A.P.; 1993.

BRETAUDEAU Henri, La Banque Mondiale, Paris, PUF, Que Sais-je?, nr. 2330, 1986.

BRETON R., "Frontières politiques et aires linguistiques dans la CEE", Revue geographique de l'Est, Nancy, no. 2, 1991.

BREZEZINSKI Z., A Plan for Europe, Foreign Affairs, January-February 1995, vol. 74, nr. 1, p. 26-42.

BRITAIN L., L'Europe qu'il nous faut, Paris, Plon, 1994.

BROCINER Andrew, L'Europe monétaire, SME, UEM, monnaie, Seuil, 1997.

BRUGMANS H., L'Europe des Nations, Paris, Librairie générale de Droit, 1970.

BRUGMANS Henri (coord.), Prophètes et fondateurs de l'Europe: Virgilius, Dante, Henri le Navigateur, Erasmus, More, Vivès, Guillaume Taciturnul, Sully, Comenius, Leibnitz, Paine, Saint-Simon, Masaryk, Nausén, Vermeylen, Churchill, Adenauer, Dautrry, Marshall, de Gasperi, Schuman, Saint Exupery, 22 de studii prezentate de M. J. Lory, Bruges College of Europe, Bruges, 1974.

BRZEZINSKI Zbigniew, Europa Centrala si de Est in ciclonul tranzitiei. Bucuresti, Editura Diogene; 1995.

BULLITT Orville H. (ed.), For the President Personal and Secret Correspondence Between Franklin D. Roosevelt and William Bullitt, A. Deutsch, London, 1973.

CABOURET M., "Campagnes et forêts du monde finno-scandinave, L'Europe du Nord-Ouest", Images économiques du monde, Dossier no. 1 et 2, Paris, SEDES, 1982.

CABOURET M., Les Régions de l'Europe du Nord, Paris, SEDES, 1983, 2 vol. Ouvrage fondamental.

CALMES R., MYKOLENKO L., L'Europe agricole, une nouvelle géographie des productions, Paris, Editions Marketing, 1985.

CARPENTIER J; LEBURN F., Histoire de l'Europe, Paris, Seuil, 1992.

CARRÈRE D'ENCAUSSE H., L'Empire éclaté, la révolte des nations en URSS, Paris, Flammarion, 1978.

Cartea Alba. Pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de Est pentru integrarea in piata interna a Uniunii. De la Essen la Cannes. Itinerarul strategiei romanesti de integrare europeana, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1995, p. 217-291.

CARTER F., NORRIS H., Changing Shape of the Western Balkans, Londres, College London Press, 1994.

CARTOU Louis, L'Union Européenne, Editions Dallez, 1994.

CASTELLAN G., Le Monde des Balkans, poudrière ou zone de paix? Paris, Vuibert, 1994.

Catala Nicole; Houget Patrick, Ligot Maurice, La 13e Conférence des organes spécialisées dans les affairs communautaires qui s'est tenue à Madrid le 8 novembre 1995 et sur la participation collective des Parlements nationaux à la construction européenne, Paris, Assemblée nationale, 1995.

CLAVAl P., "Cultures et régions transfrontalières en Europe à l'aube du Marché unique, les enseignements", Revue géographique de l'Est, Nancy, no. 2, 1991, "Cultures et espaces transfrontaliers".


CLAVAL P., Géopolitique et géostratégie. La pensée politique, l'espace et le territoire au XXe   siecle, Paris, Nathan-Université, 1994.


CLAVAL P., La Géographie au temps de la chute des murs, Paris, L'Harmattan, 1993.


CLOUT H., BLACKSELL M., KING R., PINDER D., Western Europe Geographical Perspectives, Londres, Longman, 1985.


COFFEY Peter, The Future of Europe, Ed. Edward Elgar, Cambridge University Press, p. 93-100.


Collection "Iles et Archipels", Bordeaux, CEGET:

CONTAMINE P. et coll. "L'économie médiévale", Paris, A. Colin, coll. "U", 1994.


CORBETT Richard; JACOBS Francis; SHACKLETON Michael, The European Parliment, Third edition, Cartermill, Tottenhan, 1995.

Corti Mario, Politique agricole et construction de l'Europe, Etude comparée des deux systems d'aide à l'agriculture en Grande Bretagne et dans la Communauté économique européenne en vue d'aboutir à une politique agricole européenne favorabile à l'interét general, Bruxelles, 1971.

Culture, collectivités territoriales et construction européenne, Rencontres org. au Futuroscope à Poitiers, les 24-25 mars 1995/par le Département des affaires internationales du Ministère de la culture et l'Espace Information Culture, Paris, Documentation française, 1996.

DALMASSO E., GABERT P., L'Italie, Paris, PUF, 1984.

DE FOUCAULD Jean-Baptiste (dir.), La France et l'Europe d'ici 2010. Facteurs et acteurs decisifs, La documentation française, Fevrier, 1993.

de la SERRE F; LEQUESNE C.; RUPNIK J., L'Union européenne: ouverture àl'Est, Paris, PUF, 1994.

DE MENIL Georges, Les Sommets économiques; les politiques nationales à l'heure de l'independence, Paris, Inst. Français des Relations Internationales, Economica, 1983.

DE MONTFERRAND B., Stabilité européenne: le "plan Balladur", Politique internationale, Printemps, 1995, nr. 67, p. 237-248.

De Schoutheete Philippe, Une Europe pour tous: Dix essais sur la construction européenne, préface de Jacques Delors, Paris, Ed. O. Jacob, 1997.

DE SENARCLENS Pierre, De Yalta au rideau de fer. Les grandes puissances et les origines de la guerre froide, Presses de la Fondation nationale des sciences politiques, Paris, 1993.

DE SILGUY Yves-Thibault, L'Euro, Ce livre de poche, Paris, Librairé Generale Francaise, 1998.

DECROLY J.-M., VANLAER J., Atlas de la population européenne, Edit. de 1'Université libre de Bruxelles, 1991.

Degryse Christophe, Dictionnaire d'Union Européenne. Politiques. Institutions. Programmes. Preface de Paul Collowald, 2e edition, Ed. De Boeck Université, Paris-Bruxelles, 1998.

DEHOUSSE Fernend, L'Europe et le Monde. Recueil d'Etudes de Rapports et de discours 1945-1960, Paris, 1960.

DEHOUSSE Renaud (ed.), Europe After Maastricht, München, 1994.

Delors Jacques, La nouveau concert européen, Ed. Odile Jacob, Paris, 1992.

DELORS Jacques, Our Europe, Ed. Verso, 1992.

DÉZERT Bernard, L'Europe. Géographie, historique sociopolitique et economique, Nathan, Paris, 1998.

Diebold William Jr., The Schuman Plan. A Study in Economic Cooperation 1950-1959, Published for the Council on Foreign Relations by Frederick A. Praeger, New York, 1959.

DINAN Desmond, Ever Closer Union?, London, Macmillan, 1994.

Dinan Desmond, Historical Dictionary of the European Community, International Organisations, Series no. 1, London, The Sacrecrow Press, Inc. Methuen N.Y., 1993, p. 29-291.

DOREL G., La CEE de Rome à Maastricht, Histoire et géographie économique, Paris, Bréal, 1993.

DÖRSCH Hans J.; LEGNOS Henri, Les faits et les decisions de la communauté économique européenne. 1958-1964. Chronologie des communautés européennes, Preface de W. J. Ganshof, Van der Mersch, vol I, II, Presses Universitaires, Bruxelles, 1969.

DRALLE L., Die Deutschen in Ostmittel und Osteuropa, Dortmund, Wissenschaft Politik Burgenschaft, 1991.

DU RÉAU Elisabeth, L'idée d'Europe au XXe siècle. Dès mythes aux realités. Questions au XXe siècle, Ed. Complexe, Bruxelles, 1996.

DUBY G., Histoire de la France urbaine, tome II, Paris, Seuil, 1980.


DUFOURT Daniel, L'économie mondiale comme système Lyon, Presses Universitaires de Lyon, 1979.

DUMOULIN Michel; DUTRIENE Anne-Myriam, La Ligue européenne de cooperation économique (1946-1981). Un groupe d'étude et de pression dans la construction européenne, Euroclio. Ėtudes et Documents, Berna, 1993.

DUROSELLE J.B., Histoire diplomatique de 1919 ànos jours, Vie politique et relaions internationales, Paris, PUF, 1991.

DUROSELLE J.-B., L'Histoire des peuples, Paris, Perrin, 1993.


DUVERGER M., L'Europe dans touts ses Etats, Paris, PUF, 1995.

ESAMBERT Bernard, La guarre économique mondiale, Paris, Ed. Orban, 1991.

Europa Aeterna. Une vue d'ensemble de la vie de l'Europe et de ses peuples. Sa culture. Son économie. L'Etat et l'homme, vol. III, Ed. Max et Metz, Zürich, Lausanne, Liège, Colmar-Freiburg, 1957.


Europe brisée, Europe retruovée. Novelles reflections sur l'unité européenne au XXe siècle, Sous la direction de René Girault et Gérard Bossuat, Publications de la Sorbonne, 1994.


European Community Laison Committee of Historians (ECLCH), POIDEVIN Raymond (ed.), Origins of the European Integration: Papers presented at a colloquium November 28-30, 1984 in Strasbourg, Brussels, 1986.


FABRE Pascale et Danièle, Histoire de l'Europe au XXe siècle, 1945-1974, 1ère partie, tome 3, Bruxelles, 1995.

fenet Alain; Sinay-Cytermenn Anne, Union européenne: Intégration et coopération. Colloque organisé à Amiens le 16 déc. 1994 sur le thème "Intégarion et coopération dans le cadre de l'Union européenne"/par le centre de recherche universitaire sur la construction européenne (CRUCE) de l'Université d'Amiens, Paris, PUF, 1996.

Fennell Rosemary, The Common Agricultural Policy of the European Community, Granada, London-Toronto-Sydney-New York, 1979.

Féron François; Thorval Armelle, L'Etat de l'Europe, Ed. La Decouverte, Paris, 1992.

FONDATION ROBERT SCHUMAN, Les Nouvelles Frontières de l'Europe, Paris, Economica, 1993.


FONTAINE Pascal, L'Union européenne, Editions du Seuil, 1994.

FONTANEL J., Organisations économiques internationales, Paris, Masson, 1995.

FONTELA E., Union européenne: quatre scénarios à l'horizon 2010, Paris, Futuribles, 1994.

FOREMAN-PECK James, A History of the World Economy. International economic relations since 1850, 1983 (rep. 1986), Brighton, Sussex, 394 p.

FOUCHER M. (dir.), Fragments d'Europe, Paris, Fayard, 1993.

FOUCHER M., Fronts et frontiéres, Paris, Fayard, 1991.


FRECHET H., Histoire de l'Europe au XIXe siècle, Paris, Ellipse, 1991.


FRECHET H., Histoire de l'Europe au XXe siècle. Paris, Ellipse, 1994.


FREMONT A., L'Europe entre Maastricht et Sarajevo, Montpellier, Geographiques Reclus, 1996.


FURSDON Edward, The European Defence Community. History, Macmillan, London, 1980.

GALBRAITH J. K., La crise économique du 1929; anatomie d'une catastrophe financière, Paris, Payot, 1970.



GAMBLIN A. (dir.), Images économiques du monde, 1996-1997, Paris, SEDES, 1997.

GARDE P., Les Balkans, Paris, Flammarion, 1994.

GARDE P., Vie et mort de la Yougoslavie, Paris, Fayard, 1992.

GARTON HASH T., In Europe's Name Germany and the Divided Continent, Random House, 1993.

GAUTHIER A.; DOREL G., La CEE. De Rome à Maastricht. Histoire et Géographie Économiques, Breal, Paris, 1993.

GEORGE S., Britain and European Integration since 1945, Oxford, Basil Blackwell, 1991.

Georges Pompidou et l'Europe. Preface d'Edouard Balladur, Postface de Jaques Chirac, Interventions, Editions Complexe, 1995.

GERBAUD Fl., ZRINSCAK G., "La crise des élevages est-allemand et tchèque, facteur d'une nouvelle géographie de 1'agriculture centre-européenne", Géographies (Bulletin de l'A.G.F.), 1997, 74e année, juin, "Nouvelle géographie agricole en Europe centrale", p. 199-214.

GERBAUD Fl., ZRINSCAK G., Hérodote, numéro spécial, "l'Europe mediane", Paris, 1988.

GERBET P., Construction de l'Europe, Paris, Imprimerie nationale, 1983.

GERBET P., La Genèse du Plan Schuman. Dès origines à la declaration du 9 mai 1950, Lausanne, 1962.

GERBET P.; GHEBALI V.; MOUTON M., Les palais de la paisc, Societé des Nations et Organisations des Nations Unies, Paris, Ed. Richelieu, 1973.

GILLIGHAM John, Coal, Steel, and the Rebirth of Europe, 1945-1955. The German and French from Ruhr Conflict to Economic Community, Cambridge University Press, Cambridge, New York, Port Chester, Melbourne, Sydney, 1991.

GIMBEL J., The Origins of the Marshall Plan, Stanford CA, 1968.

GIRAILT René (coord.), Identitate si constiinta europeana in sec. XX, Hachette, 1994.

GIRAULT R.; FRANK R. (ed.), La puissance en Europe. 1938-1940, Paris, Publications de la Sorbonne, 1984.

Gobin Corinne, L'Europe syndicale, entre désir et réalité: essais sur le syndicalisme et la construction européenne à l'aube de XXIe siècle, Bruxelles, Labor, 1997.

GRANRUT Cl. DU, Europe, le temps des régions, Paris, Librairie générale de Droit et de Jurisprudence, 1994.

GRAS Ch.;   LIVET G., Région et régionalisme, Paris, PUF, 1977.


GRAS S., La Révolte des régions d'Europe occidentale de 1916 à nos jours, Paris, PUF, 1982.


GRILLI Enzo R., The European Community and the Developing Countries, Cambridge University Press, 1993.

Groote Julie De, La personne au coeur de l'Europe: Project du nouveau PSC pour la poursuite de la construction européenne, Bruxelles, Ed. L. Pire, 1998.

GUELLEC A. (dir.) "La Région européenne, la "marge de manoeuvre"", Actes du Colloque de Rome, déc. 1994, Presses univ. de Rennes, 1995. 31 articles inédits sur les Régions d'Europe.


GUILLAUME P.; DELFOUD G., Novelle Histoire économique, tome 2, Le XXe siecle, Paris, A. Colin, 1977.

GUTAHR L, Stability, Integration and Global Responsability: Germany's Changing Perspectives on National Interests, Review of International Studies, July 1995, vol. 21, nr. 3, p. 301-317.

GUY Mollet, La construction européenne vue par un socialiste française, Paris, 1965.

Hamon Dominique; Keller Ivan Serge, Fondements et étapes de la construction européenne, Paris, PUF, 1997.

HAUS Leah Van, Western Doctrines on East-West. Trade. Theory, History and Policy, St. Martin's Press, New York, 1992.

HELLER Agnes: FEHER Ferenc, De la Yalta la Glasnost, Editura de Vest, Timisoara, 1993,

HEN C.; LEONARD J., Europa, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1992.

Histoire des débuts de la constructon européenne. Origins of the European Integration (March 1948-May 1950). Sous la direction de Raymond Poidevin, 1986.

HOGAN Michael F., The Marshall Plan: America, Britain and the Reconstruction of Western Europe 1947-1952, New York, 1987.

HOSTIOU Renè, Robert Schuman et l'Europe, Editions Cujas, Paris, 1969.

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 140/9 martie 1999 privind constituirea si functionarea Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeana.

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 183/26 martie 1999 privind constituirea si functionarea Echipei nationale pentru examinarea analitica a aquis-ului comunitar in cadrul procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, M. Of. al Romaniei, nr. 125 din 26 martie 1999.

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 60/2 februarie 1998 pentru modificarea si completarea articolului 3 din Hotararea Guvernului nr. 141/1995 privind organizarea si functionarea Departamentului pentru Integrare Europeana.

HOUSSEL J.-P., "Districts industriels et milieux intermédiaires", Information géographique, 1993, no. 57, p. 86-91.

Institutions Communautaires et institutions nationales dans le developpement des Communautes, Ed. de l'Institut de Sociologie, ULB, Institut d'Etudes Européennes, Bruxelles, 1968.

JALOWIECKI B. (dir.), Repenser l'Europe, Institut européen du développement régional et local, Université de Varsovie, Actes du Colloque "Europe unifiée - Le défi de l'an 2000".

Jean Monnet - Robert Schuman, Correspondence 1947-1953, Lausanne: Fondation Jean Monnet, 1986.

JOLIVET M., EIZNER N. (dir.), L'Europe et ses campagnes, Paris, Presses de I'Institut d'études politiques, 1996.

KAELABLE H., Vers une sociéte européenne. 1880-1980, Paris, Belin, 1988.

KINDLEBERGER C. H., The World in Depression 1929-1939, London, 1973.

KOTLIYAKOV V. M., PREOBRAZHENSKY V. J., Geography in Russia, 1992- 1995, Moscou, Publication de l'Academie des Sciences de Russie, Institut de Géographie, 1996.

KUKLINSKI A., Baltic Europe in the Perspective of Global Change, Officyna Naukowa, Varsovie, 1995.

KÜSTERS Hans Jürgen, Fondaments de la communautééconomique européenne. Office des publications officielles des CE, Ed. Labor, Luxemburg-Bruxelles, 1990.

L'Acte unique européen. Commentaire por Jean De Ruyt. Avant-propos de Jean-Victor Louis, Preface d'Emile Noël, Etudes Européennes Collection, dirigée par l'Institut d'Etudes Européennes, ULB, 1987.

L'Europe balkanique, "Historiens et Géographes", no. 337, sept. 1992, p. 53-214.

L'Europe des Communautés. Les grandes étapes de la construction européenne. France. Documentation française, Paris, 1974.

L'HERITEAU Marie-France, Le FMI et les pays du Tries-Monde, Paris, PUF, Coll. Tries-Monde, 1986.

La communaute européenne et l'Amerique Latine. Colloque organise par l'Institut d'Etudes européennes, Bruxelles, 9-10 mai 1980. Preface de Jean-Victor Louis, ULB, Bruxelles, 1981.

La contribution du Comité des régions à la construction européenne, UE, Comité des régions, European Union, Luxembourg, EUR-OP, 1996.

La contribution du Comité des régions à la construction européenne, UE, Comité des régions, Bruxelles, CdR, 1996.

LABASSE J., "L'Espace polonais dans son nouveau contexte", Paris, Acta Géographica, Société de Géographie, 1997/II, no. 110, p. 3-11.

LABASSE J., L'Europe des régions, Paris, Flammarion, 1991.

LABASSE J., Quelles régions pour l'Europe?, Paris, Flammarion, 1994.


LACERF Jean, Instoire de l'unité européenne, Gallimard, Paris, 1965.

LACHAUX Claude, La guerre économique: mythe óu realité? In: "Defense Nationale", oct. 1981, pp. 45-57.

LACQUEMENT G., La Décollectivisation ckins les nouveaux Länder allemands. Acteurs et territoires face aic changement de modèle agricole, Paris, L'Harmattan, coll. "Les Pays de 1'Est", 1996.

LAMPE John R; JACKSON Marvin R., Balkan Economic History, 1550-1950. From Imperial Borderlands to Developing Nations, Indiana University Press, Bloomington, 1982, 727 p.

LAQUEUR Walter, Europe in Our Time. A History 1945-1992, Viking, New York, 1992.

LASOK D., BRIDGE J. W., Law and Institutions of the European Communities, Butterworths, London, 1991.

LAVROFF D. G., Histoire des idées politiques depuis le XIX siecle, Dalloz, 1991.

Lawson Edward, Encyclopedia of Human Rights. Second Edition, With a Foreword by José Ayala-Lasso, United Nations High Commissioner for Human Rights. Introductory Essay by Laurie S. Wiseberg, Taylor and Francis, 1996.

Le Marché commun, facteur de prospérité sociale. Raport introductiv de la Conférence internationale de la LECE, Bruxelles, 1956.

Le Plan Fouchet et le probleme de l'Europe politique, Bruges, 1970.

Le Role de l'Europe dans le nouvel ordre économique international, Colloque organise le 13-14 oct. 1978 par l'Institut d'Etudes européennes, la Fondation Paul-Henri Spaak et l'Association pour les Nations Unies, ULB, 1979.

Le role de organisations non guvernamentales et le developpement (Publié par OECD), Paris, 1983.

LECE, L'Europe des années quatre-vingts. Le Combat de la LECE, Bruxelles, 1981,

LEON, P. (sous la direction de), Histoire économique et sociale du monde. T3. Inerties et révolutions 1730-1840. T4. La Domination du capitalisme, Paris, A. Colin, 1978.

Les états membres de l'Union européenne. Adoptations - Matations - Resistences, Sous la direction de Joël Rideau, Ed. L.G.D.J., Paris, s.a.

Les grandes figures de la construction européenne, Centre européen de la culture, Genève, Georg, 1997.

LEWIS David W. P.; LANG Peter, The Road to Europe. History. Institutions and Prospects of European Integration 1945-1993, New York, Paris, 1993.

LIEUTAUD J., "L'Italie: sixième puissance industrielle mondiale", Images économiques du monde, Dossier no. 12, "La CEE mediterranéenne", Paris, SEDES, 1990, p. 221.

LIEUTAUD J., "Les P.M.I. méditerranéennes en 1990, de la décennie dynamique à la crise", Information géographique, 1994, no. 52, p. 11-19.

LIPGENS Walter, A History of European Integration, vol. 1, The Formation of the European Unity Movement 1945-1947, Oxford, 1982.

LOROT P., Les Pays baltes, Paris, PUF, coll. "Que sais-je?", 1991.

LOUIS Jean-Victor, L'union européenne et l'avenir de ses institutions, Coll. "La Cité Européenne", nr. 9, Presses Interuniversitaires Européennes, Bruxelles, 1996.

LOYER B., "Nationalisme au Pays basque", Géographies (Bull. de l'A.G.F.), Paris, 1997, 2 juin, p. 136-148.

MACLEOD A., Le Grande Bretagne: faire face à ses responsabilités internationales, Relations internationales et strategieques, automne 1995, vol. 19, p. 90-100.

MARGUAIRAZ Michel,   Author des accordes Blum-Byrnes: Jean Monnet entre le consensus national et le consensus atlantique, "Histoire, Economie et Societe", 3 (1982), p.439-470.

MARGUERAT PH., Le Troisième Reich et le pétrole roumain, Genève, 1977.

MARJOLIN Robert, Le travail d'une vie. Memoires 1911-1986. Préface de Raymond Barre, Robert Laffont, Paris, 1986.

MARTENS Wilfried, O Europa si cealalta, Ed. Metropol, Bucuresti, 1995.

MASCLET J. C., Qu'en est l'Europe politique?, Paris, La documentation française, 1984.

MASCLET J., L'Union politique de l'Europe, Paris, PUF, 1994.

MATTERA Alfonso, Le marché unique européen. Ses règles, son fonctionement, Preface de Martin Bangemen, 2ed, Jupiter, Paris, 1990.

MAUREL M.-C1., Les Décollectivisations en Europe centrale, tome II, Itinéraires de privatisation, "Espace rural", LIEU, publ. du Laboratoire de Géographie rurale de 1'Université Paul-Valéry, no. 33, mars 1994.

MAUREL M.-CI. (dir.), "Changements administratifs et territoriaux dans la nouvelle Europe", Actes du Colloque de la Commission de l'U.G.I. "Géographie et Administration publique", Montpellier, nov. 1993, Bulletin de la Société languedocienne dee Géographie, tome XXVI, juillet-décembre 1993, fasc. 3-4, p. 5-347.

Maury Jean Pierre, La construction européenne, la sécurité et la défense, Paris, PUF, 1996.

MAYHEW Alan, Recreating Europe. The European Union's Policy towards Central and Eastern Europe, Cambridge University Press, 1998.

MAYNE Richard, The Community of Europe, London, 1962.

MAYNE Richard, The Recovery of Europe, London, 1970.

MELAERTS Gaëtan, La genèse du marché Commun, Centre de recherches européennes, Lausanne, 1968.

MÉLANDRI P., Les Etats Unis face à l'unification de l'Europe, 1945-1954, Paris, 1980.

MERLE Marcel, Sciologie des relations internationales, Paris, Dalloz, 3e ed., 1982.

Messages à Jean Monnet à l'occasion de son quatre-uingt-dixieme anniversaire, le 9 nov. 1978, Centre de Recherches européennes, Lausanne, 1978.

Meyers I., American Aid to NATO Allies in the 1990's. The Dutch Case, Gröningen, 1994.

Miert Karel Van; Nicolas Muriel, Rodrigues Nicolas, Stoffaes Christian, Dictionnaire économique et juridique des services publics en Europe, Paris, Ed. ASPE Europe, 1998.

MILWARD A. S., The Reconstruction of Western Europe 1945-1951, London, 1948.

MONETTE Pierre-Yves, Ces etats-unis d'Europe, Preface de Caurent Fabuis, Wilfried Mertens, Ed. Neuwelaerts et Bruylant, Beauvechian-Bruxelles, 1991.

MONNET Jean, Les Etats-Unis d'Europe ont Commencé, Paris, 1955.

MORAVCSIK Andrew, The Choice for Europe. Social purpose and state power from Messina to Maastricht, UCL Press, 1998.

MOREAU DEFARGES P., Les Institutions européennes, Paris, A. Colin, Coll. Cursus, 1993.



MOREAU DEFARGES P., Vers une Europe unie différeciée?, Defense Nationale, decembre 1994, nr. 10, p. 99-107.

Moussis Nicholas, Accès à l'Union Européenne. Droit, économie, politiques. Ed. Promethée, 1998.

Moussis Nicholas, Handbook of European Union, European Study Service, Rixensart, 1998.

MOUSSIS Nicolas, Guide des politiques de l'Europe, Ed. Mols, 4eme edition, 1999.

MOWART R. C.; PHIL M. A. D., Creating the European Community, Blandord Press, London, 1973.

NANON Jacqueline, CLAMEN Michel, L'Europe au plurie. Douze pays au singulier, Preface Bernand Bosson, Dunod, 1993.

NECHITA Vasile C., Integrare europeana, Ed. Desteptarea, Bacau, 1996.

NICOLAS F.; STERK H., L'Alemagne - Une nouvelle hégémonie?, Paris, Dunod FRI, 1992.

Nicoll William; Salmon Trevor C., Understanding the European Communities, Philip Allen, Worcester, 1990.

no. 10, 1989, BURAC M., Tourisme et utilisation du littoral dans les Petites Antilles, HUETZ DE LEMPS A., Le tourisme dans l'ile de Madère, Tourisme et protection de la nature à La Réunion; LARROQUE-CHOUNET L., Les attitudes des Guadeloupéens face au développement du tourisme, ODOUARD A., Le tourisme aux Canaries, WILKINSON P.F., Le tourisme dans les Petites Antilles anglophones.

no. 5, 1987, DOUMENGE J.-P., METAIS E., SAUSSOL A., La Nouvelle-Calédonie: occupation de l'espace et peuplement;

no. 7, CHARDON J.-P., L'Avion dans les Antilles;

no. 8, 1988, GIACO1TINO J.-Cl., Problématique et perspectives du développement des petits pays insulaires tropicaux, LEFÈVRE D., Les structures spatiales réunionnaises, DE MIRAS Cl., L'économie martiniquaise, développement sans croissance, ROCHOUX J.-Y., Du sucre aux services ou du développement conomique à la Réunion, SQUARZONI R., L'emploi à la Réunion;


Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 15/29 ianuarie 1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea Institutului European din Romania.


PALEOLOGU Eustache, Les novelles relations economiques internationales, Paris, PUF, 1980.

Parlement Européen. Bilan. Perspectives. 1979-1984, College d'Europe, Bruges, 1983.

Parteneriatul de Aderare, 4 februarie 1998.

PEYREFITTE A., La société de confiance, essai sur les origines de la nature du développement, Paris, Fayard, 1995.

PINARD J., Les Industries des Pays nordiques, L'Europe du Nord-Ouest, no. 1 et 2, Paris, SEDES, 1982.


PISANI-FERRY J., L'Europe à geometrié variable; une analyse économique, Poltique etrangere, été, 1995, nr. 2, p. 447-465.

PLANHOL X. DE, Géographie historique de la France, Paris, Fayard, 1988.


PNUD, Rapport mondial sur le developpement humain, ed. française, Paris, Economica, 1991.

Poidevin R., Robert Schuman. Homme d'Etat 1886-1963, Paris, 1986.

POLLARD Sidney, European Economic Integration 1815-1970, London, 1974.

POLLARD Sidney, The Integration of the European Economy since 1815, London, 1981.

POORTERMAN Jean, Jean Rey nous parle, Bruxelles, 1984.

POSTAN M. M., An Economic History of Western Europe 1945-1964, London, 1967.

PRÉVÉLAKIS G., Les Balkans, culture et géopolitique, Paris, Nathan, coll. "Géographie d'aujourd'hui", 1994.

Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana - octombrie 1998.

RADVANYI J., La Nouvelle Russie. L'après 1991: un nouveau "temps des troubles". Géographie économique, régions et nations, géopolitique, Paris, Masson/A. Colin, 1996. Fondamental.

RADVANYI J., REY V. (dir.), Régions et pouvoirs régionaux en Europe de l'Est, Paris, Masson, 1989.

RADVANYI J., URSS: Régions et Nations, Paris, A. Colin, 1990.

RAOUX Alain, TERRENOIRE Alain, L'Europe et Maastricht. Le pour et le contre, Coll. Documents, Ed. Le cherche midi, Paris, 1992.

RAPP F., Les Origines médiévales de l'Allemagne moderne, Paris, coll. "Historique", Aubier, 1989.

RAYMOND Robert; CHAUSSARD Alain, Les relations économiques et monétaires internationales, Paris, Rev. Banque éditeurs, 3e ed., 1986.

REEH K., L'Union européenne: de Maastricht àKarlsruhe, Politique étrangère, été 1993-1994, nr. 2, p. 517-537.

REES G. W., International Politics in Europe: "The New Agenda", Routledge, 1993.

REUTER P., La Communauté européenne du charbon et de l'acier, Paris, 1953.

Revue belge de Géographie, deux numeros spéciaux: "Géographie et mutations politiques en Europe de l'Est", Bruxelles, 1991; "Les Régions anciennement industrialisées", Bruxelles, 1992, IV, fasc. 51; ouvrage collectif d'un groupe de travail de 1'Union géographique internationale, articles sur les diverses régions de 1'Europe centrale.

REY Jean-Jaques, Institutions économiques internationales, Bruxelles, ULB, 1988.

REY V. (dir.), L'Europe orientale, Russie, Asie centrale, Géographie universelle Reclus, Paris, Belin, 1996.

REY V., "L'Europe de 1'Entre-Deux", L'Encyclopédie de la Géographie, Paris, Economica, 1992.

REY V., Nouvelles campagnes de I'Europe centrale et orientale, Paris, CNRS, coll. "Espaces et milieux", 1996.

RICHARD Y., "Géographie religieuse et géopolitique en Biélorussie, du XVIe siècle à nos jours", Annales de géographie, no. 588, mars-avril 1996, p. 141-163.

RIVIERE D., "L'Italie entre 1'Europe du Nord et l'Europe méditerranéenne», Images économiques du monde, Dossier no. 12, "La CEE mediterranéenne, Paris, SEDES, 1990, p. 261-273.

RIVIERE D., L'Italie et l'Europe vues de Rome. Le chassé-croisé des poltiques européennes, Paris, L'Harmattan, 1996. Fondamental.

RlALS S., Destin du fédéralisme, Paris, LGDJ, 1986.


ROBERTSON A. H., Le Conseil de l'Europe. Ses fonctions et ses realisations. Preface de Guy Mollet, A. W. Sythoff-Leyde, 1962.

Romania - Raportul Anual 1998.

ROMUS P., L'Europe et les régions, Paris, Nathan, 1979.

ROUGEMONT D. DE, Vingt-huit siècles d'Europe, Paris, C. de Bartillat, 1990.

ROUX M. (dir.), Nations, États et territoires en Europe de I'Est et en URSS, Paris, L'Harmattan, coll. "Pays de l'Est", 1992.

RUHLMANN Jean, Histoire de l'Europe au XXe siecle. 1900-1918. Tome 1, Bruxelles, 1994, 480 p.; GUIFFAN, Jean. op. cit., 1918-1945, Tome 2, Bruxelles, 252 p., 1995; FABRE, Pascale et Danièle, op. cit. 1945-1974. 1ere pertie, Tome 3, Bruxelles, 1995, 249 p.

SANtJTO M., Vite de Duchi di Venezia, Venise, 1535.

SCHRÖTER H. G:, Cartelization and Decartelization in Europe, 1870-1995. Rise and Decline of an Economic Institution, in The Journal of European Economic History, 25, 1, 1996, Roma, Banca di Roma, p. 129-153.

Schuman Robert; Trausch Gilbert; Croisé-Schritz Edmée; Nies-Berchem Martine, Le Luxembourg face à la construction européenne, Luxembourg, Centre d'études européennes Robert Schuman, 1996.

SCHWARTZ H. P., Die Ara Adenauer: Gründerjahre der Republik, 1949-1957, Stuttgart, 1981.

Scotto Marcel, Les institutions européennes: le réforme inachevée, Paris, Le Monde Editions, 1997.

Screening-ul - examinarea analitica a preluarii aquis-ului comunitar.

SELLIER A. et J., Atlas des Peuples d'Europe centrale, Paris, La Découverte, 1991.

SILVERMAN D. P.,   Reconstructing Europe after the Great War, Harvard University Press, 1982.

SIVIGNON M., "Géographie économique de la Grèce. Quelques traits de son évolution", Images économiques du monde, Dossier no. 12, "La CEE mediterranéenne", Paris, SEDES, 1990, p. 289-298.

SMOUTS Marie-Claude, Les Organisations internationales, Cursus, A. Colin, Paris, 1995.

Spierenburg Dirk; Poidevin Raymond, The History of the High Authority of the European Coal and Steel Community, London, 1994.

Strategia nationala de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, Snagov, 21 iunie 1995. De la Essen la Cannes. Itinerarul strategiei romanesti de integrare europeana, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1995, p. 217-227.

Tchoubarian Alexander, The European Idea in History in the Nineteenth and Twentieth Centuries. A View from Moscow, Frank Cass, Newbury, 1994.

The Cambridge Economic History of Europe, vol. 7. Industrial Economies, Capital, Labor and Entreprise, Cambridge University Press, 1978.

The European Integration from the Schuman-Plan to the Threaties of Rome. Projects and Initiatives. Disappointments and Failures, edited by Gilbert Trausch, 1993.

The Oxford Companion to the Second World War, OUP, Oxford, New York, 1995.

THOM Francoise, Sfarsitul comunismului, Editura Polirom, Iasi, 1996.

TIHANYL C., A History of the Middle Europe, New Brunswick, édit. Rutgers, 1976.

TISMANEANU Vladimir, Noaptea totalitara, Editura Athena Publishing and Printing, Bucuresti, 1995.

TISMANEANU Vladimir, Reinventarea politicului. Europa rasariteana de la Stalin la Havel, Editura Polirom, Iasi, 1997.

Toulemon Robert, La construction européenne. Histoire, acquis, perspectives, 1994.

Traités instituant les Communautés européennes, Edition abrégée, Luxemburg-Bruxelles, 1987.

Tratatul CECO (semnat la Paris, 18 aprilie 1951), European Union, Selected instruments taken from the Treaties, volume II, 1995.

Tratatul de la Amsterdam, 25 martie 1997, European Union, Selected instruments taken from the Treaties, volume II, 1995.

Tratatul de la Roma, 25 martie 1957, European Union, Selected instruments taken from the Treaties, volume I, II, 1995.

Tratatul EURATOM (semnat la Roma, 25 martie 1957), European Union, Selected instruments taken from the Treaties, volume II, 1995.

Tratatul Uniunii Europene (semnat la Maastricht in 7 februarie 1992), European Union, Selected instruments taken from the Treaties, volume I, 1995.

Uniunea Europeana - Romania. Parteneriat pentru cresterea economica, Brosura publicata de Delegatia Comisiei Europene in Romania, Bucuresti, 1995.

USHER John A., EC Institutions and legislation, Longman, London-New York, 1998.

VAN HELMONT Jaques, Options européennes, 1945-1985. Avant-propos de Jean François Deniau, Coll. "Perspectives européennes", Bruxelles, 1986.

VAN Peter, The EC, Eastern Europe and European Unity, Printer London and New York, 1993.

VANDERSANDEN Georges (dir.), L'Europe et les régions. Aspects juridiques, Etudes Européennes, ULB, Bruxelles, 1997.

VON DER GROEBEN Hans, The European Community: The Formative Years, Luxembourg, 1987.

VOOD David M.; YESILAD Birola A., The Emerging European Union, Longman, 1994.

WACKERMANN G., La Nouvelle Europe centrale, Paris, Ellipse, 1997.

WACKERMANN G., REY V., AQUATtAS Ch., Mutations en Europe médiane, Paris, SEDES, 1997.

WALLACE William (ed.), The Dynamics of European Integration, Royal Institute of International Affairs, London, 1990.

WEIDENFELD Werner (ed.), Central and Eastern Europe on the Way into the European Union, Bertelsmann Foundation Publishers, Gutersloh, Editiile 1995, 1996, 1997.

WELFENS P. J. J., The EU and Eastern Central Countries: Problems and Options of Integration, Aussen Politik, 3rd quarter, 1994, vol. 45, nr. 1, p. 90-98.

WELSH Michael, Europe United?, St. Martin's Press, New York, 1996.

WESTLAKE Martin (ed.), The European Union beyond Amsterdam. New concepts of European integration, Routledge, London-New York, 1998.

WICKHAM Sylvian, L'économie mondiale, Paris, PUF, Que Sais-je?, nr. 343, 3e ed., 1991.

WILLIAMS A. M., The European Community, Oxford, Blackwell Publishers, 1994, 2nd ed.

WILLIS F. R. (ed.), European Integration, New York , 1975.

WISTRICH Ernest, The United States of Europe, Routledge, 1994.

WOODBY Sylvia; COTTAM Martha L., The Changing Agenda. World Politics since 1945, Westview Press Boulder, San Francisco, Oxford, 1988 (1st ed.), 1991 (2nd ed.).

YOUNG John W., Britain, France and the Unity of Europe 1945-1951, Leicester University Press, Leicester, 1984.

ZILLER J.; BROUANT J. P., L'Espace économique européen: une Europe a dix-sept, Paris, La documentation Francaise, 1994.

ZORGBIBE Charles, Histoire de la construction européenne, Paris, PUF, 1993.

ZURCHER Arnold J., The Struggle to Unite Europe. 1940-1958, New York University Press, New York, 1958.






Document Info


Accesari: 8666
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )