Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ANALIZA STILISTICA IN PRESA

jurnalism




ANALIZA STILISTICĂ ÎN PRESĂ


a.) Nivelele analizei stilistice




Roman Jakobson retine trei nivele textuale:

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; al sunetelor,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; al prozodiei si

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; al categoriei gramaticale,


Jo lle Gardes - Tamine considera textul poetic rezultatul unei constructii ce presupune antrenarea:

- nivelului fonetic,

- a celui morfosintactic,

- a celui lexical si

- a celui retoric.


Dumitru Irimia releva tot patru dimensiuni ale textului lingvistic:

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; cea fonematica,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; cea semantica,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; cea sintactica si

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; cea stilistica

- primele trei sunt structuri infrastilistice, ultima, asa cum demonstra si stefan Munteanu[1] presupune o legatura cu celelalte, respectiv cu stratul fonetic, gramatical si lexical.


NIVELUL FONEMATIC


-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; un prim nivel al tesaturii textuale este cel fonetic, al formei sonore.

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; Georgeta Cornita[2] considera nivelul fonematic un posibil punct de plecare pentru cercetarea stilistica,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; dupa Gheorghe Ivanescu, «se naste din diferite materiale ale limbii, prin antiteza cu cel obisnuit»[3].

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; Iorgu Iordan considera ca sunetele pot avea valoare expresiva. Aceasta valoare poate fi sustinuta de alte mijloace cum sunt: lungirea sunetelor, schimbarea ritmului vorbirii, modificari de sunete, disparitii de sunete, rima, ritm, asonanta, aliteratie, vorbire ritmata etc.


NIVELUL LEXICO-SEMANTIC


- analiza stilistica la nivel lexico-semantic «se constituie ca o etapa intermediara în analiza globala a textului, având drept scop determinarea semnificatiei minimale si globale a textului prin descoperirea mijloacelor lexico-semantice de constituire a acesteia»[4].

- analiza lexicului presupune:

- determinarea frecventei cuvintelor,

- a regionalismelor, a termenilor populari,

- a neologismelor

- a termenilor familiari si de argou,

- reconstituirea unor ansambluri structurale de câmpuri lexico-semantice,

- pe aceasta baza pot fi sustinute afirmatii referitoare la relatia dintre lexicul utilizat si semnificatia globala a textului,

- determinarea etimologiei unor cuvinte si relationarea rezultatelor cu efectele stilistice obtinute la nivel textual,

- selectarea derivatelor si interpretarea celor cu valoare stilistica, în special a diminutivelor si augumentativelor, a peiorativelor,

- evidentierea schimbarii valorii gramaticale si sesizarea efectului pe care îl are în plan semantico-stilistic.

- la nivel semantic se va observa:

fenomenul polisemiei,

- al sinonimiei,

- al antonimiei si

- al omonimiei.

- se va constata crearea figurilor de stil în special al celor de natura semantica.

- termenii populari, stiintifici, argotici sau neologici ca si celelalte categorii lexico-semantice ce se afla la baza semnificatiilor textului poetic.

- valorile stilistice îsi gasesc aici explicatia, confera marca stilului individual (J. Gardes Tamine).

-de la nivelul lexico-semantic se observa devierea de la norma, pentru ca apoi, la nivel stilistic, distanta fata de un grad zero al scriiturii sa fie maxima.


NIVELUL MORFOSINTACTIC


-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; la nivel morfematic sau sintactic «marcile stilistice devin mai greu de sesizat»[5].

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; abaterea nu trebuie echivalata cu abaterea de la norma gramaticala.

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; ea reprezinta o valoare doar daca îndeplineste o functie.

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; sensurile gramaticale se convertesc în componente ale semnificarii determinând în plan stilistic aparitia particularitatii stilistice.

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; la nivel morfematic se va urmari marcarea stilistica prin categoriile lexico-gramaticale ale claselor morfologice,

-   &nbs 14114n132o p;   &nbs 14114n132o p; la nivel sintactic se vor distinge structurile si raporturile sintagmatice care creeaza conditii pentru aparitia valorii stilistice.




b.) Figurile de stil

- complexitatea ultimului nivel rezulta din relevarea caracteristicilor nivelului fonematic, lexico-semantic si morfematic care nu se pot delimita de permanenta trimitere la figurile de stil.

- figurile de stil sau figurile limbajului reprezinta componente ale dimensiunii stilistice a textului lingvistic .

- ilustreaza abaterea de la sabloanele limbii, pentru a pune în valoare relieful stilistic al textului.

- introducerea figurii înseamna renuntarea la transparenta semnului.

- scopul urmarit nu mai este cel precizat de Aristotel de a conferi vorbirii claritate.

- figura a fost definita ca "deviere" în raport cu o norma a literalitatii ( Du Marsais) .

- dupa Fontanier figura ar fi de natura substitutiva .

- in extenso figura reprezinta orice manifestare lingvistica, fiind caracteristica, conform poeticii structurale, functiei poetice.

- implica o distanta fata de o exprimare neutra, de grad zero, dupa terminologia lui Roland Barthes.

- Solomon Marcus considera figurile poetice, în Poetica matematica , abateri de la limbajul stiintific,

- Gh. N. Dragomirescu este de parere ca ele realizeaza o "modificare particulara" care se adauga limbajului comun pentru a deveni poetic.

- unii autori fac diferenta între tropi si figuri

- Karl-Heinz Göttert în Einführung in die Rhetorik considera ca tropii (metafora, catacreza, metonimia, sinecdoca, emfaza, hiperbola, perifraza) opereaza cu cuvintele pe baza calitatii lor, iar figurile, pe baza cantitatii.

- tropul sau figura de stil este, dupa Dictionarul de terminologie poetica, folosirea cuvântului cu alt înteles decât în mod obisnuit.

- dupa Mica enciclopedie a figurilor de stil , figura este o abatere si se pot identifica figuri ale repetitiei, ale insistentei, ale ambiguitatii si ale plasticitatii.

- Fontanier face diferenta între figuri de cuvinte, tropi si figuri de gândire.

- tropii pot fi realizati prin corespondenta (metonimia), prin conexiune (sinecdoca) si prin asemanare (metafora).

- considera ca personificarea, alegoria, hiperbola, litota, paradoxul, ironia sunt denumite impropriu tropi.

- autorii Retoricii generale se opresc la patru clase: metaplasmele sau figuri formale, metataxele sau figuri de sintaxa, metasememele sau figuri continând o modificare semantica si metalogismele ce afecteaza întreg discursul.

- Solomon Marcus precizeaza ca figurile se pot grupa în patru grupe: a raportului sunet-sens, încadrând aici aliteratia si asonanta, a nivelului sintactic, unde ar fi locul elipsei, a nivelului semantic: metafora, metonimie, sinecdoca, personificare, alegorie, epitet si a raportului semn-referent: ironia, antifraza, litota, hiperbola, interogatia, perifraza.

- luând ca reper nivelele limbii se obtin categoriile: figuri fonologice, figuri morfosintactice si figuri semantice.




stefan Munteanu, Introducere în stilistica operei literare, p. 316.

Georgeta Cornita, Manual de stilistica, Baia Mare, Editura Umbria, 1995.

Gheorghe Ivanescu, Istoria limbii române, Iasi, Editura Junimea, 1980, p. 17.

Ibidem, p. 18.

Georgeta Cornita, op.cit., p. 141.

Ibidem, p. 143.

Aristotel, Poetica, Bucuresti, Editura stiintifica, 1957.

Du Marsais, Despre tropi. Traducere, studiu introductiv si aparat critic de Maria Carpov, Bucuresti, Editura Univers, 1981.

Apud Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Noul dictionar enciclopedic al stiintelor limbajului, Bucuresti, Editura Babel, 1996, p. 376 (vezi si Fontanier, Pierre, Figurile limbajului, Bucuresti, Editura Univers, 1977, 526 pagini

Solomon Marcus, Poetica matematica, Bucuresti, Editura Academiei, 1970, 400 pagini.

Gh. N. Dragomirescu, Dictionarul figurilor de stil, Bucuresti, Editura stiintifica, 286 pagini.

Göttert, Karl-Heinz, Einführung in die Rhetorik, 2. Auflage. München, Wilhelm Fink Verlag,1994, 240 pagini.

Dragomirescu, Gh. N., Mica enciclopedie a figurilor de stil, Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedica, 1975, 239 pagini.



loading...








Document Info


Accesari: 6678
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )