Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




JURNALISMUL SPORTIV IN TELEVIZIUNE - ASPECTE GENERALE

jurnalism


JURNALISMUL SPORTIV ĪN TELEVIZIUNE - ASPECTE GENERALE




Notiuni generale privind jurnalismul sportiv


Nu este greu de observat motivul pentru care sportul este atīt de captivant pentru mass-media. Ofera acelasi numar de pagini sau aceeasi durata de transmisie indiferent de ceea ce se īntīmpla sau nu īn lume, īnsa stirile forte sīnt imposibil de prevazut. Mai mult, reportajele generate de guverne si de politicieni sīnt adesea considerate plictisitoare de catre multe persoane si, cum partidele politice se strīng laolalta pe teren neutru pentru a obtine sustinere din partea poporulu, acestea si-au pierdut puterea de a da nastere unor controverse si dezbateri.

Sportul este exact opusul acestora. E previzibil, īn sensul ca persoanele din domeniul mass-media stiu cu cīteva luni īnainte data la care au loc marile evenimente, are parte de propria agitatie si de propriul lui dramatism, precum si de o distributie de vedete.

jurnalist sportiv este alcatuita din doua cuvinte - sportiv si jurnalist -, iar pentru a reusi īn acest domeniu, jurnalistului trebuie sa-i placa enorm de mult ambele preocupari. Nu este suficient ca jurnalistului sa-i placa doar fotbalul, atletismul sau cursele : el trebuie sa aiba capacitatea de a oferi si altora din cunostintele si entuziasmul dumneavoastra, īntr-un 14114c29o mod activ si antrenant, si sa fiti dispus sa va dedicati exersarii abilitatilor de a scrie la fel de mult ca sportivii despre care scrieti.

Jurnalismul sportiv este o forma specializata de scriere, fiind fragmentat īn mai multe sectiuni mai mici. sporturile si echipele preferate, iar daca jurnalistii sportivi nu vor sa para slabi si prost informati, atunci ar trebui sa nu fie mai prejos īn ceea ce priveste nivelul cunostintelor. A fi la curent cu evolutiile recente dintr-un sport important e o slujba cu norma īntreaga. Putini sīnt jurnalistii ce īsi pot alege sporturile si evenimentele despre care sa scrie. Acestia sīnt, īn general, cei mai straluciti, cei mai spirituali si incisivi editorialisti sau autori de reportaje cu un stil propriu, care dau "culoare" momentelor-cheie din lumea sportului.

Dar a scrie despre sport īnseamna mai mult decīt a acoperi evenimentele importante. Oricum, mass-media detin un spatiu suficient de mare, pe care trebuie sa-1 umple, orice s-ar īntīmpla, si face acest lucru stīrnind curiozitatea consumatorilor de stiri, oferindu-le parti dintr-un anumit eveniment, facīnd profiluri ale participantilor si analizīnd performante, pastrīnd totodata un fond constant de stiri si articole. Sportul iese deseori din paginile sportive atunci cīnd activitatile personalitatilor marcante ocupa prima pagina a ziarelor, ajung pe primul loc īn buletinele de stiri sau se desfasoara īn domenii specializate, precum moda, afacerile ori medicina.

Pentru a trata subiectele sportive cu succes, ziaristul trebuie sa cunoasca cerintele mijlocului de comunicare pe care īl utilizeaza si sa īnteleaga audienta ce va beneficia de articol. Ziarele serioase si populare, ca si revistele sportive specializate au un stil unic, iar subiectele sportive sīnt tratate īn mod diferit de catre ziaristi.

Principile jurnalismului sportiv sunt de fapt aceleasi ca si pentru jurnalismul īn general: obiectivitate, impartialitate, corectitudine, rapiditate. Doar ca materiale sportive au un stil aparte, un limbaj adecvat, dar aceasta nu īnseamna ca trebuie scris doar pentru sportivii dintr-un anumit domeniu, ci trebuie sa fie scris pe īntelesul si pentru interesul tuturor. Ziaristul sportiv nu scrie pentru el sau redactie, ci se afla īn slujba auditoriului sau, iar interesul sa este ca acest auditoriu sa fie cīt mai larg. Articolul despre subiectele sportive era considerat īnainte o simpla proza-cliseu scoasa pe banda rulanta de catre niste jurnalisti delasatori. Daca au existat vreodata astfel de jurnalisti, astazi le-ar fi foarte greu sa-si gaseasca un loc de munca.

Oricīt de evidente ar parea diferentele dintre radio, televiziune, presa scrisa si media online, sa īncercam sa aruncam o privire dincolo de evidente, īntrucīt caracteristicile specifice fiecareia au un rol important īn stabilirea modului īn care opereaza jurnalistii sportivi.

Presa scrisa

Producerea unui material de presa scrisa este un proces relativ rapid. Informatiile necesare scrierii celor mai multe subiecte sau rubrici pot fi adunate prin telefon, luīndu-se legatura cu persoanele de contact ori alte surse, sau pot fi culese de pe internet, fara ca jurnalistul sa fie nevoit sa-si paraseasca biroul. Desi relatarea unor evenimente sportive presupune prezenta la locul faptei (uneori jurnalistii din presa scrisa acopera un eveniment folosind informatiile din transmisiile televizate), procesul scrierii este rapid.[3]

nsa producerea si distribuirea unui ziar constituie un proces lent ce ar putea dura cīteva ore sau chiar zile, īnainte ca exemplarul scos de sub tipar sa fie citit, fapt de care jurnalistul ar trebui sa tina īntotdeauna cont cīnd īsi scrie materialul. Presa scrisa este prezentata īntr-un format modular īn cadrul unui singur pachet (desi pachetul ar putea include mai multe sectiuni). Formatul modular īi ofera cititorului posibilitatea de a trece de la o relatare la alta sau de la o pagina la alta rapid si usor. Acest lucru influenteaza, la rīndul sau, dimensiunea si stilul relatarilor, care pot varia de la rubrici ce se īntind pe pagini īntregi la articole de stiri de un singur paragraf. stirile sīnt scrise īntr-o

formula care le permite cititorilor sa perceapa rapid punctele-cheie si sa abandoneze subiectul oricīnd doresc.

Radioul

Desi radioul este privit deseori ca un mijloc mediatic instant, procesele sale de colectare a stirilor pot fi mai lente decīt cele din presa scrisa. Informatiile esentiale pot fi obtinute, desigur, prin telefon, īnsa transmiterea interviurilor poate lua ceva mai mult timp. Interviurile prin telefon pot fi realizate rapid, dar calitatea sunetului nu mai este aceeasi, iar pentru interviurile importante e adesea necesar ca jurnalistul sa aiba la el un microfon si un reportofon. Pentru pachetele mai lungi, care necesita mai multe interviuri si un zgomot de fond poate dura cīteva ore pīna cīnd jurnalistul reuseste sa adune tot materialul necesar. Acesta va trebui apoi revizuit, de regula de acelasi jurnalist, cīnd se īntoarce la birou.

Odata materialul asamblat, transmisia se poate face foarte repede - cele mai multe statii radio transmit la fiecare ora buletine de stiri - sau chiar instant. īnsa radioul este un mijloc mediatic liniar. Spre deosebire de ziare si paginile Web, consumatorul nu mai are libertatea de a se misca īntre articole. De aceea, jurnalistii de radio trebuie sa capteze atentia ascultatorilor pe tot parcursul' transmisiei, deoarece acestia se plictisesc destul de usor. Cu alte cuvinte, se recomanda ca interventiile sa fie destul de scurte (de la aproximativ 20 de secunde la un minut), doar subiectele mai importante urmīnd a rula ceva mai mult. De asemenea, se recomanda schimbarea rapida a diferitelor elemente (voci si| sunete) care formeaza materialul, īnainte ca ascultatorul sa se plictiseasca.

Televiziunea

Realizarea unui material la televiziune este un proces lent, care presupune mult timp, efort si personal decīt orice alt canal mediatic. Aproape orice material| de televiziune implica o echipa de filmare si un reporter care īsi parasesc birc si calatoresc, adesea pe distante lungi, pīna la locul evenimentului. Este posit ca acestia sa fi petrecut deja mult timp pregatind interviul, asigurīndu-se oamenii pe care trebuie sa-i intervieveze si lucrurile pe care vor sa le filmez sīnt acolo unde vor ei si cīnd vor ei. Iar cīnd ajung acolo, chiar si filmar celui mai simplu interviu ia ceva timp. Procesul de revizuire cere ca secventei

sa fie filmate din unghiuri diferite, cu taieri, pentru a facilita editarea. Pentru un minut de televiziune se poate filma o ora, la aceasta adaugīndu-se si timpul necesar interviurilor.

Iar filmarea nu este decīt prima etapa a procesului. Se scrie apoi un scenariu pe baza imaginilor, se īnregistreaza vocea comentatorului (daca exista unul), iar filmul este apoi editat īntr-un material coerent de televiziune.

Transmisia este, de asemenea, mai lenta decīt īn cazul radioului, deoarece canalele de televiziune au tendinta de a transmite mai putine buletine (desi unele canale prin satelit si cablu transmit astazi programe continue de stiri sportive). Ca si radioul, televiziunea este un canal mediatic liniar, iar necesitatea captarii atentiei publicului impune materiale scurte, dinamice.

Internetul

Paginile Web pot combina tehnicile presei scrise, ale radioului si televiziunii īntr-un singur pachet si, īn mare masura, īntr-o forma modulara, ce poate fi actualizata instant.

Cea mai importanta diferenta dintre presa scrisa si radio si televiziune consta, probabil, īn atitudinea consumatorilor. Cīnd cititorii ziarelor se plictisesc de un articol, īntorc pagina; daca telespectatorii si ascultatorii se plictisesc, īnchid aparatul sau schimba pe un alt canal. Persoana care schimba pe un alt canal este principalul critic al jurnalismului de proasta calitate si, mai mult decīt īn orice alt domeniu al jurnalismului, captarea si mentinerea atentiei publicului sīnt vitale. īn acest scop, jurnalistii din radio si televiziune trebuie sa exploateze la maximum limbajul extins si unic pe care aceste categorii media īl pun la dispozitia lor.[4]



Presa scrisa

Radioul

Televiziunea

Internetul

Mediu

Cuvinte

Sunet

Imagini

Mix

Colectarea stirilor

Rapid

Mediu

Lent

Rapid

Transmisie

Lent

Rapid

Mediu

Rapid

Stil

Modular

Liniar

Liniar

Mixt

Lungimea reportajului

Variaza

Scurt/mediu

Scurt

Variaza

Format

Pachet unic

Buletine/Emisiuni

Buletine/Jurnal

Pachet unic



informative




Rolul Televiziunii īn sport


Asa cum am aratat īn īntroducerea tezei respective, sportul a avut o contributie importanta la schimbarea caracterului transmisiei radio si TV īn ultimii ani. A dat nastere unor noi statii radio si canale de televiziune, detinīnd probabil cel mai important rol īn vīnzarea de sateliti si abonamente la televiziunea prin cablu, iar īn tarile dezvoltate s-au construit si numeroase site-uri īn acest scop.

La rīndul lor, radioul, televiziunea si internetul au contribuit la cresterea profilului sportului, la transformarea multor cluburi īn afaceri importante si a unor jucatori si atleti īn milionari. Īn schimbul banilor adusi de vīnzarea drepturilor de transmitere a evenimentelor sportive, organizatiile sportive s-au adaptat nevoilor posturilor de radio si, mai ales, ale celor de televiziune. Ele au modificat orele de īncepere a manifestarilor sportive pentru a cores­punde programului televiziunii, organizeaza evenimente sportive īn mai multe zile ale saptamīnii - un exemplu edificator īn acest sens este rugby-ul profe­sionist din Marea Britanie -, au schimbat chiar si sezonul de desfasurare a manifestarilor. Televiziunea a schimbat echipamentul jucatorilor - si nu doar ; pentru a īncuraja excesul de sigle publicitare. Meciurile de one-day cricket, de pilda, se joaca acum īn echipamente viu colorate si mai putin īn echipa­mentele traditionale albe, pentru a fi īn avantajul televiziunii. īn unele cazuri, chiar si regulile s-au modificat. Meciurile de fotbal american se joaca pe segmente mici, pentru a se conforma necesitatilor canalelor de televiziune de a insera frecvent reclame.

Pentru a-mi argumenta concluziile de mai sus consider oportun de a prezenta īn continuare un studiu asupra principalelor posturi de televiziune din Romania, efectuat de catre Asociatia presei sportive din Romania. Potrivit acestui studiu , cele mai urmarite programe tv sunt emisiunile informative, urmate īndeaproape de "suratele" lor, stirile din sport. Reteta de stiri sportive īmpachetate sub forma de spectacol senzational pare sa aiba succes. Mondene sau mai serioase, aceste emisiuni atrag un public din ce īn ce mai numeros. [5]

Ca un trend general, aproape toate statiile tv merg spre mondenitati sau scandal, ne spun cum s-a īmbracat sotia lui Adrian Mutu sau cum a fost īnjurat Dumitru Dragomir, presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal si "dusmanul" suporterilor. Totusi, acest tip de programe este agreat de telespectatorii romāni, care "īngroasa rāndurile" audientelor.

Potrivit unui studiu de audienta realizat īn perioada 1 ianuarie - 10 martie 2008, cea mai urmarita emisiune de stiri sportive din prime-time este cea de pe Pro TV, care a īnregistrat o audienta medie de 955.000 de telespectatori pe minut.

Cei aproape un milion de privitori au plasat emisiunea prezentata de Raluca Arvat pe primul loc īn topul celor mai urmarite emisiuni de stiri sportive. Pe locul al doilea se afla stirile sportive de la Observator (571.000 telespectatori pe minut), cel putin la fel de "tabloidizate" precum cele de la Pro TV.

Locul al treilea īn top este ocupat de TVR 1, ale carui stiri sportive din prime-time au avut, īn perioada monitorizata, 439.000 de privitori. Īn ceea ce priveste continutul stirilor din sport, este recunoscut faptul ca se merge spre comercial. Cu alte cuvinte, tot ceea ce poate fi subiect de bārfa din fotbal (rareori din gimnastica sau handbal, unde "picanteriile sunt mai rare") este numai bun de dat pe post.

Prea multe mondenitati din sportul rege

Potrivit lui Cristian Ţopescu, comentator sportiv, 80% din stirile de pe "micul ecran sportiv" sunt din fotbal, restul de 20% fiind asa-numitele mondenitati care "chipurile fac audienta". "Fotbalul e mai mult vorbit (cine pe cine a mai īnjurat si ce raspuns a primit), iar celelalte sporturi sunt aproape complet ignorate", mai spune Ţopescu.

Īn plus, cunoscutul comentator considera ca foarte multi telespectatori cred ca televiziunea sportiva īnseamna scandal si senza­tional, tocmai pentru ca "numai asta li s-a dat". Daniel Nazare, seful sectiei Sport a ziarului "Adevarul", spune ca singurul post tv care nu si-a schimbat abordarea este Pro TV, care si-a pastrat stilul tabloid. "Antena 1 a copiat Pro TV si pare ca l-a depasit īn ceea ce priveste tabloidizarea. Daca ne referim strict la continut de sport, cred ca TVR si Realitatea TV ofera ceea ce doreste sa afle publicul de sport, iar la Pro TV ma uit uneori ca divertisment si recunosc ca, de cele mai multe ori, īmi place", mai spune Nazare.

Catalin Tolontan, redactor-sef al "Gazetei Sporturilor", atrage atentia asupra a trei categorii de stiri sportive: "Exista stirile Pro TV si stirile Antenei 1 īntr-o categorie, cea a spectacolului dus uneori pāna la fictiune. Apoi, exista stirile TVR si Realitatea, care sunt mai aproape de definitia clasica. si sunt stirile televiziunilor de sport, create mai degraba īn jurul polemicilor".

Barbatii se uita la National TV

Aproximativ 58% din cei care urmaresc stiri sportive pe National TV sunt barbati. Principala emisiune de stiri sportive a canalului are un public format, īn majoritate, din persoane cu vārste de 45-64 de ani (48%), īn timp de 14% au 35-44 ani. 45% din telespectatorii acestui program au studii medii, iar 37%, superioare. National TV a avut, īn perioada 1 ianuarie - 10 martie 2008, 331 de insertii publicitare pe tronsonul principalei editii de stiri sportive a zilei.

Pro TV, campionul insertiilor publicitare

Aproximativ 52% din telespectatorii stirilor sportive de la Pro TV sunt barbati, iar restul, femei. Cei mai multi dintre cei care urmaresc sportul pe principalul post al Mediapro, 42%, au vārste cuprinse īntre 35 si 54 de ani. 54% au studii medii, iar 24% au studii superioare. Īn ceea ce priveste numarul insertiilor publicitare, pe intervalul principalei editii a stirilor sportive au fost difuzate 575 de insertii īn perioada 1 ianuarie - 10 martie 2008.

La Prima TV, cei mai multi privitori au 45-54 de ani

La Sport Focus de la ora 18, 54% din telespectatori sunt barbati. 26% din cei care urmaresc acest program au vārste de 45-54 de ani, 16% au īntre 35 si 44 de ani, īn timp ce 14% au vārste de 55-64 de ani. Publicul principalei editii de stiri sportive de la Prima TV este format, īn proportie de 48%, din persoane cu studii medii, 32% avānd studii superioare. Programul de stiri de la ora 18 a avut, īn perioada monitorizata, un numar de 182 de insertii publicitare.

La TVR 1, 19% din telespectatori au studii primare

Circa 55% din persoanele care urmaresc principala editie a stirilor din sport la TVR 1 sunt barbati. Dintre telespectatorii acestui program, cei mai multi (28%) au vārste peste 65 de ani, iar 21% au 55-64 de ani. Din punct de vedere al educatiei, cei mai multi dintre cei care se uita la stirile sportive pe postul public de televiziune au studii medii (47%), 29% - superioare, iar 19% - studii primare. Īn stirile sportive ale Jurnalului de la ora 19 au fost inserate 240 de clipuri publicitare.

Sportul de la Antena 1, punct de interes pentru femei

La Antena 1, femeile sunt cele care urmaresc cel mai des emisiunile de stiri sportive, acestea regasindu-se īn publicul acestui tip de programe īn proportie de 52%. Un sfert din cei care se uita la sport pe acest canal au vārste de peste 65 de ani, iar 22% au īntre 45 si 54 de ani. Dintre telespectatorii programelor de sport ai acestui canal, 55% au studii medii, iar 23%, superioare. Antena 1 a difuzat, īn perioada monitorizata, 558 de insertii publicitare pe tronsonul stirilor din sport din prime time.

Persoanele educate urmaresc sport la Realitatea TV

Dintre telespectatorii care urmaresc stirile sportive la realitatea de la 21, 57% sunt femei. Telespectatorii principalului program de stiri sportive de la Realitatea TV au, īn proportie de 31%, vārste de peste 65 de ani. Īn ceea ce priveste educatia, 43% din telespectatorii pasionati de sport ai postului au studii superioare, adica cel mai mare procent dintre televiziunile monitorizate. Programul se stiri sportive al postului se distinge si prin cel mai mic numar de insertii publicitare: 15.

Copiii, atrasi de stirile sportive de la Kanal D

Dintre cei care aleg sa urmareasca principala editie a stirilor sportive pe Kanal D, 53% sunt barbati. 18% din telespectatorii care se informeaza pe acest post īn legatura cu evenimentele din sport au īntre 25 si 34 de ani. De asemenea, Kanal D are cea mai mare pondere de telespectatori cu vārste īntre 4 si 14 ani (9%). Īn ceea ce priveste nivelul educatiei, 55% au studii medii, iar 19% au studii superioare. Postul a difuzat 513 insertii publicitare īn programele D-stiri, īn perioada monitorizata.



Asadar, soarta evenimentelor sportive si cea a canalelor de televiziune care le acopera sīnt strīns legate īntre ele. Necesitatea formarii si mentineriiI audientei modifica modul īn care televiziunea, īn special, prezinta acestei evenimente. Televiziunile din Marea Britanie, īn frunte cu canalele prin satelit si Channel Four, un canal relativ nou īn transmisiunea terestra, au evoluat foarte mult de la a directiona pur si simplu camera spre locul actiunii. Transmisiunile sportive - īn special ale unor evenimente de durata, preci Test cricket - ofera acum mult mai multe explicatii, īn īncercarea de a cunostintele telespectatorilor si a le mentine interesul pe parcursul ur perioade mai lungi de timp. Aparitia televiziunii digitale ofera acum telespectatorilor posibilitatea de a fi "interactivi", de a-si folosi telecomanda pentru face transmisiile sportive pe gustul lor, de a revedea fiecare jucator īn par sau secvente din partida, dupa cum doresc.

Cu toate acestea, transmiterea evenimentelor sportive de catre posturile de televiziune este similara, īn multe privinte, reportajelor sportive din ziare. Cīnd     televiziunea era la īnceput de drum, cei mai multi jurnalisti care lucrau aici venisera de la ziare, aducīnd cu ei si atitudinea fata de sport. Chiar si astazi, multi jurnalisti din radio si televiziune provin din presa scrisa. Ca si ziarele, categoriile media de transmisie prin radio si televiziune prezinta stiri sportive, avanpremiere la evenimente sportive, evenimente sportive, rubrici pe teme sportive si profiluri ale oamenilor din lumea sportului. Īnsa radioul, televiziunea si internetul au cerinte specifice, au propriile avantaje si limite, care impun practici specifice de lucru si tehnici diferite de acoperire a evenimentelor sportive.




David Randall, "Jurnalismul universal, ghid practice pentru presa scrisa. Polirom, 2006

David Randall, "Jurnalismul universal, ghid practice pentru presa scrisa. Polirom, 2006

David Randall, "Jurnalismul universal, ghid practice pentru presa scrisa. Polirom, 2006

Fhil Andrews, "Jurnalismul sportiv. O īntroducere", ed.Polirom, 2006


Fhil Andrews, "Jurnalismul sportiv. O īntroducere", ed.Polirom, 2006



Document Info


Accesari: 11284
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )