Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























LUCRARE - STIRILE SPORTIVE IN JURNALUL TELEVIZAT - CRITERII DE SELECTIE SI FACTORI DE INFLUENTA

jurnalism




UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" SIBIU

FACULTATEA DE JURNALISTICĂ














sTIRILE SPORTIVE ĪN JURNALUL TELEVIZAT

CRITERII DE SELECŢIE sI FACTORI DE INFLUENŢĂ


CUPRINS





Introducere- Explozia jurnalului televizat īn perioada post-decembrista.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .........4



Capitolul 1: De la evenimentul sportiv la informatia televizata...................9

2.1 Sursele informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................28

Corespondentii si trimisii speciali ai canalului de televiziune..........29

Agentiile de presa si imagini folosite īn ilustratia informatiei

televizate.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................31

Alte media.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................34

Alte surse.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........................34

Surse complementare.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......35

Etapele selectiei informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........36

Fiabilitatea surselor si verificarea lor.......... ..... ...... ............................37

Relatia surse-media.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......................39



Capitolul 3: Teorii asupra selectiei informatiei sportive īn interiorul unei redactii de televiziune.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................41

Teorii asupra selectiei informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..43

Tipologia diferitelor criterii de selectie.......... ..... ...... ...........................58

Sinteza teoriilor de selectie a informatiilor.......... ..... ...... ....................60



Capitolul 4: Audienta, factor important īn selectia informatiei televizate...62

Televiziunea īntre audienta si consum .......... ..... ...... ............... 63

Masurarea audientei. Scurt istoric.......... ..... ...... ........................65

Indicatori de audienta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ............66

Metode de cercetare a audientei.......... ..... ...... ..........................68

Metode de masurare a audientei.......... ..... ...... ..........................69   



Capitolul 5: Studiu de caz: SPORT.RO.......... ..... ...... .........................71



Concluzii .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............80




Bibliografie .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........83



Se pare, ca diferitele jurnale televizate relateaza aceleasi evenimente suplinite de aceleasi imagini. Singurele elemente distinctive par a fi modul de prezentare din studio, realizarile tehnice ale televiziunii si comentariile care īnsotesc informatiile difuzate. Īn realitate, televiziunile se intereseaza de aceleasi chestiuni politice si social-economice. De unde, totusi, aceasta standardizare a informatiei? Īn plus, mass-media are ca obiect de interes mai mult noutatile negative decāt pe cele favorabile societatii īn care traim, preferānd astfel informatiile cu caracter senzationalist, cu un grad ridicat de spectaculozitate.

Ne īntrebam atunci de ce din marea cantitate de informatii care parvine institutiilor media, īn jurnalele televizate sunt selectionate cu prioritate doar anumite subiecte. Care sunt motivele alegerii unui tip de informatie si cum se opereaza ierarhizarea stirilor? Oare tendinta generala de globalizare se extinde si īn domeniul informatiei televizate?

Plecānd din acest punct se impune sa īntelegem cum ia nastere o informatie televizata si cum ajunge aceasta pe o anumita pozitie īn jurnalele televizate. Aceasta problematica ne īndemna sa ne īntrebam mai īntāi: Ce este aceea o informatie? De unde vin informatiile si prin ce etape trec ele īnainte de a ajunge īntr-o redactie? Sunt verificate informatiile īnainte de a fi difuzate? Cine este cel care decide asupra informatiilor care vor fi difuzate? Decizia apartine uneia sau mai multor persoane? Īn functie de ce obiective se decide retinerea unei informatii? Sunt oare diversele mijloace media autonome sau nu? Sunt ele libere, independente īn alegerea lor, sunt stapāne asupra propriilor decizii sau sunt influentate de catre factori externi, si daca da, care sunt acestia? Īn ce masura contextul politic, economic sau social intervin īn procesul de decizie?

Interesul si curiozitatea de a raspunde la toate aceste īntrebari ne-au condus la alegerea subiectului prezentei lucrari si anume: "Selectarea informatiei īn jurnalul televizat: criterii de selectare si factori de influenta".

Pentru a putea raspunde mai bine la aceste īntrebari, ni s-a parut indispensabil sa īntelegem cum anume are loc procesul de selectie a informatiei la modul concret, pe teren. Ne-am īndreptat deci atentia catre Realitatea TV (post de televiziune comercial specializat īn difuzarea stirilor), pentru a īntelege cum anume se desfasoara acest proces.

Cu scopul de a dobāndi niste raspunsuri mai exacte cu privire la problemele pe care ni le-am formulat īn partea teoretica, am solicitat o īntrevedere cu redactorul sef, Calin Hera, si prezentatorul editiei de seara, Gabriela Avram , carora le-am adresat īntrebarile noastre cu privire la partea teoretica. Īn cadrul acestor īntrevederi, am reusit sa ne formam o idee concreta despre procesul de selectie si despre mizele acestuia.

Aceste īntrevederi, desi cantitativ nu foarte numeroase, au avut un aport calitativ considerabil. Ele ne-au demonstrat ca, īn practica, procesul de selectie este mult mai complex decāt ne lasa teoria sa credem. Suntem constienti ca experimentul nu este reprezentativ īn ceea ce priveste functionarea tuturor jurnalelor televizate, dar cu toate acestea, el ne-a permis sa ne formam o idee concreta despre proces. Concluziile pe care le-am tras de aici s-ar putea aplica totusi si altor jurnale televizate, cu rezerva ca trebuie tinut cont de īmprejurari si context. Īn acest caz, experimentul este semnificativ.

CAPITOLUL 1

Facānd referinta la Mouillaud si Tetu , Thierry Lancien (1995, p.9) defineste īntr-o maniera simpla relatia dintre aceste doua concepte: "putem numi eveniment faptele īntāmplate īn ceea ce numim realitate, pe cānd stirea este tratarea mediatica a acesteia."


1.1.Definitia si caracteristicile evenimentului

1.2. Definitia si caracteristicile informatiei

1.3. Informatia televizata: caracteristici

CAPITOLUL2

DE LA SURSĂ ĪN JURNALUL TELEVIZAT



2.1. Sursele informatiei

Reteaua mondiala a agentiei AP acopera 121 tari. Ea are īn toata lumea 242 birouri, īn care lucreaza 3700 de angajati, si furnizeaza stiri catre circa 15 000 de ziare, posturi de radio si televiziune ( din care 5000 de posturi de radio si televiziune si 1700 de ziare din SUA.

2.2. Etapele selectiei informatiei

2.3. Fiabilitatea surselor si verificarea acestora

2.4. Relatiile dintre surse si mass media

CAPITOLUL 3

TEORII ASUPRA SELECŢIEI INFORMAŢIEI SPORTIVE ĪN INTERIORUL UNEI REDACŢII DE TELEVIZIUNE



3.1. Teorii despre selectarea de informatie

3.2. Tipologia diferitelor criterii de selectie

AUTORI



WHITE

GALTUNG sI RUGE

CORNU

GRAVEL

GARVEY sI RIVERS

CRITERII

Noutate, originalitate


caracter neasteptat

originalitate

noutatea (aspectul inedit)

insolitul

Proximitate

regiune apropiata

proximitate

proximitate


proximitatea

Inteligibilitate Claritate

claritate

claritate

inteligibilitate



Pertinenta Interes

interesul



pertinenta


Consecinte (pol; ec; soc; cult;) asupra publicului




de interes public

importanta (efectele grave)

Ceea ce trezeste atentia/interesul publicului



profunzime psihologica (viata, moarte, sex, familie, securitate, bani)


conflict sexe

Conform cu asteptarile si valorile publicului


concordanta īntre fapte si asteptari, conformitate cu sistemele de valori




Frecventa aparitiilor


frecventa evenimentelor/ periodicitatea media




Amplitudine

nu prea arzator

amplitudine




Continuitate


continuitate


pertinenta (a anunta un eveniment ulterior)


Compozitia de ansamblu

prea mult tratata

compozitia de ansamblu




Publicul tinta


public tinta




Personalitati


personalitati de elita



celebritati

Permite identificarea


natiuni de elita



interesul uman

Caracterul negativ


caracter negativ







3.3 Sinteza teoriilor despre selectia informatiilor

CAPITOLUL 4

AUDIENŢA, FACTOR IMPORTANT

ĪN SELECŢIA INFORMAŢIEI TELEVIZATE

4.1. Televiziunea īntre audienta si consum

4.2 Masurarea audientei- Scurt istoric

4.3 Indicatori de audienta

4.4. Metode de cercetare a audientei

4.5. Metode de masurare a audientei

Concluzii

CAPITOLUL 5

STUDIU DE CAZ: SPORT.RO



Mass-media au un rol important, aflat īntr-o continua crestere īn cultura tarilor dezvoltate. Īntrucat oamenii au mai mult timp liber, iar accesul la canalele de comunicare(radio si televiziune) s-a generalizat, fiind posibil nu numai acasa, ci si īn masini, baruri sau cluburi, a crescut si cererea de subiecte care sa umple numarul tot mai mare de publicatii si emisiuni mass-media. Marirea timpului liber a dus, de asemenea, la o dezvoltare a interesului public pentru sport si la o crestere corespunzatoare a succesului comercial al principalelor cluburi si organizatii sportive. Manchester United, Real Madrid sau New York Yankees nu mai sunt simple cluburi sportive, ci au devenit marci de nivel mondial, a caror evolutie este urmarita de un numar mare de persoane.


Cresterea din ultima vreme a interesului pentru sport a fost posibila, īn mare parte, datorita mass-media, īn special televiziunii prin satelit. Aceasta a cumparat drepturile de difuzare a evenimentelor sportive majore si le-a promovat cu intensitate ca fiind unul dintre cele mai eficiente mijloace de a face reclama serviciilor pe care le ofera. Pentru a-i face concurenta, canalele de televiziune terestra(si posturile de radio) au fost nevoite sa urmeze acceasi cale. Aceasta a dus la cresterea costurilor pentru drepturile de preluare mass-media, marind enorm veniturile cluburilor sportive, ale organelor de conducere ale sportivilor profesionisti, ceea ce a constituit un factor major īn transformarea a numeroase cluburi sportive īn afaceri de succes.

redactor sef, prezentator Breaking News si moderator Special.

Deseori, televiziunea relateaza pur si simplu actiunea desfaturata īntr-o anumita zi, desi cele mai importante evenimente se impun īn spatiul de emisie pentru o perioada mai īndelungata. Īntr-adevar, evenimentele importante, cum sunt Jocurile Olimpice, Cupele Mondiale de fotbal sau Liga Campionilor īi vor tine ocupati pe jurnalisti cu multe saptamāni īnainte ca ele sa aiba loc. Īn asemenea cazuri, evenimentul īnsusi reprezinta numai unul dintr-o serie de alte evenimente, care, din punctul de vedere al media, debuteaza cu mult inainte sa se petreaca īn mod concret si continua si dupa ce s-a īncheiat. Īn emisiunile si editiile de stiri care premerg evenimentului īn sine, sunt invitati analisti sportivi, antrenori, finantatori de club sau jucatori care dau pronosticuri si analizeaza sansele fiecarui participant īn parte. Īn editiile imediat urmatoare competitiei, invitati de acelasi tip trag concluziile si vorbesc despre lucrurile facute si cele care ar fi trebuit facute.

Īn concluzie, meritul televiziunilor sportive, este acela de a ne fi facut sa īntelegem ca exista si alte sporturi īn afara de fotbal, care merita la fel de multa atentie daca nu chiar mai multa.





























CONCLUZII

té Bruxelles, 1994

ée au reportage, SRC, Québec, 1994

Hartley, John, Discursul stirilor, Editura Polirom - Iasi, 1999

Mc Luhan, Marshall, Galaxia Gutenberg, Editura Politica - Bucuresti, 1975

Stanciu, Nicolae si Varlam, Petre - Managementul televiziunii, Editura Libra Vox - Bucuresti, 2001

Silverstone, Roger, Televiziunea īn viata cotidiana, Editura Polirom - Iasi, 1999

Coste-Cerdan, Nathalie, Le Diberder, Alain, Televiziunea, Editura Humanitas - Bucuresti 1999



Site-ul Realitatea TV: https://www.realitatea.tv





Mouillaud M., Tetu J. -F, Jurnalul Cotidian , Editura Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1989, p.14

Abraham Moles propune in anii 70 o tipologie a evenimentelor unde caracterizeaza evenimentul prin urmatorii factori: gradul sau de imprevizibilitate, marimea sa, nivelul de implicare, caracterul sau privat sau public, inteligibilitatea sa.

Claude Gravel distinge trei tipuri de eveniment: "neprevazut", "planificat de multa vreme", "cu aparente de spontaneitate"

CNN, cu sediul la Atlanta, este prezent īn toata lumea. Emite 24 de ore din 24 si foloseste un numar de 4000 de colaboratori (10 birouri īn SUA si 18 birouri īn strainatate. Site: https://ww.cnn.com, martie 2003

De mentionat ca, īn urma experientelor de acest fel, ziaristii de razboi din strainatate au īnceput (la cererea lor) sa se pregateasca pentru situatii de conflict cu instructori militari, īnvatind sa se puna la adapost īn situatii periculoase si sa coopereze cu fortele militare din zona

I.Ramonet Le chewing-gum des yeux, A.Moreau, Paris, 1980, p.55, citat de Coulomb-Gully (1995), p.51

Heinderyckx, "Une introduction aux fondements theoriques de l'etudes des medias", Cefal, liege, 1999, p.65





Document Info


Accesari: 6204
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )