Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




LUCRARE - STIRILE SPORTIVE IN JURNALUL TELEVIZAT - CRITERII DE SELECTIE SI FACTORI DE INFLUENTA

jurnalism


UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" SIBIU

FACULTATEA DE JURNALISTICĂ














sTIRILE SPORTIVE ÎN JURNALUL TELEVIZAT

CRITERII DE SELECŢIE sI FACTORI DE INFLUENŢĂ


CUPRINS





Introducere- Explozia jurnalului televizat în perioada post-decembrista.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .........4



Capitolul 1: De la evenimentul sportiv la informatia televizata...................9

2.1 Sursele informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................28

Corespondentii si trimisii speciali ai canalului de televiziune..........29

Agentiile de presa si imagini folosite în ilustratia informatiei

televizate.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................31

Alte media.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................34

Alte surse.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........................34

Surse complementare.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......35

Etapele selectiei informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........36

Fiabilitatea surselor si verificarea lor.......... ..... ...... ............................37

Relatia surse-media.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......................39



Capitolul 3: Teorii asupra selectiei informatiei sportive în interiorul unei redactii de televiziune.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................41

Teorii asupra selectiei informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..43

Tipologia diferitelor criterii de selectie.......... ..... ...... ...........................58

Sinteza teoriilor de selectie a informatiilor.......... ..... ...... ....................60



Capitolul 4: Audienta, factor important în selectia informatiei televizate...62

Televiziunea între audienta si consum .......... ..... ...... ............... 63

Masurarea audientei. Scurt istoric.......... ..... ...... ........................65

Indicatori de audienta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ............66

Metode de cercetare a audientei.......... ..... ...... ..........................68

Metode de masurare a audientei.......... ..... ...... ..........................69   



Capitolul 5: Studiu de caz: SPORT.RO.......... ..... ...... .........................71



Concluzii .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............80




Bibliografie .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........83



Se pare, ca diferitele jurnale televizate relateaza aceleasi evenimente suplinite de aceleasi imagini. Singurele elemente distinctive par a fi modul de prezentare din studio, realizarile tehnice ale televiziunii si comentariile care însotesc informatiile difuzate. În realitate, televiziunile se intereseaza de aceleasi chestiuni politice si social-economice. De unde, totusi, aceasta standardizare a informatiei? În plus, mass-media are ca obiect de interes mai mult noutatile negative decât pe cele favorabile societatii în care traim, preferând astfel informatiile cu caracter senzationalist, cu un grad ridicat de spectaculozitate.

Ne întrebam atunci de ce din marea cantitate de informatii care parvine institutiilor media, în jurnalele televizate sunt selectionate cu prioritate doar anumite subiecte. Care sunt motivele alegerii unui tip de informatie si cum se opereaza ierarhizarea stirilor? Oare tendinta generala de globalizare se extinde si în domeniul informatiei televizate?

Plecând din acest punct se impune sa întelegem cum ia nastere o informatie televizata si cum ajunge aceasta pe o anumita pozitie în jurnalele televizate. Aceasta problematica ne îndemna sa ne întrebam mai întâi: Ce este aceea o informatie? De unde vin informatiile si prin ce etape trec ele înainte de a ajunge într-o redactie? Sunt verificate informatiile înainte de a fi difuzate? Cine este cel care decide asupra informatiilor care vor fi difuzate? Decizia apartine uneia sau mai multor persoane? În functie de ce obiective se decide retinerea unei informatii? Sunt oare diversele mijloace media autonome sau nu? Sunt ele libere, independente în alegerea lor, sunt stapâne asupra propriilor decizii sau sunt influentate de catre factori externi, si daca da, care sunt acestia? În ce masura contextul politic, economic sau social intervin în procesul de decizie?

Interesul si curiozitatea de a raspunde la toate aceste întrebari ne-au condus la alegerea subiectului prezentei lucrari si anume: "Selectarea informatiei în jurnalul televizat: criterii de selectare si factori de influenta".

Pentru a putea raspunde mai bine la aceste întrebari, ni s-a parut indispensabil sa întelegem cum anume are loc procesul de selectie a informatiei la modul concret, pe teren. Ne-am îndreptat deci atentia catre Realitatea TV (post de televiziune comercial specializat în difuzarea stirilor), pentru a întelege cum anume se desfasoara acest proces.

Cu scopul de a dobândi niste raspunsuri mai exacte cu privire la problemele pe care ni le-am formulat în partea teoretica, am solicitat o întrevedere cu redactorul sef, Calin Hera, si prezentatorul editiei de seara, Gabriela Avram , carora le-am adresat întrebarile noastre cu privire la partea teoretica. În cadrul acestor întrevederi, am reusit sa ne formam o idee concreta despre procesul de selectie si despre mizele acestuia.

Aceste întrevederi, desi cantitativ nu foarte numeroase, au avut un aport calitativ considerabil. Ele ne-au demonstrat ca, în practica, procesul de selectie este mult mai complex decât ne lasa teoria sa credem. Suntem constienti ca experimentul nu este reprezentativ în ceea ce priveste functionarea tuturor jurnalelor televizate, dar cu toate acestea, el ne-a permis sa ne formam o idee concreta despre proces. Concluziile pe care le-am tras de aici s-ar putea aplica totusi si altor jurnale televizate, cu rezerva ca trebuie tinut cont de împrejurari si context. În acest caz, experimentul este semnificativ.

CAPITOLUL 1

Facând referinta la Mouillaud si Tetu , Thierry Lancien (1995, p.9) defineste într-o maniera simpla relatia dintre aceste doua concepte: "putem numi eveniment faptele întâmplate în ceea ce numim realitate, pe când stirea este tratarea mediatica a acesteia."


1.1.Definitia si caracteristicile evenimentului

1.2. Definitia si caracteristicile informatiei

1.3. Informatia televizata: caracteristici

CAPITOLUL2

DE LA SURSĂ ÎN JURNALUL TELEVIZAT



2.1. Sursele informatiei

Reteaua mondiala a agentiei AP acopera 121 tari. Ea are în toata lumea 242 birouri, în care lucreaza 3700 de angajati, si furnizeaza stiri catre circa 15 000 de ziare, posturi de radio si televiziune ( din care 5000 de posturi de radio si televiziune si 1700 de ziare din SUA.

2.2. Etapele selectiei informatiei

2.3. Fiabilitatea surselor si verificarea acestora

2.4. Relatiile dintre surse si mass media

CAPITOLUL 3

TEORII ASUPRA SELECŢIEI INFORMAŢIEI SPORTIVE ÎN INTERIORUL UNEI REDACŢII DE TELEVIZIUNE



3.1. Teorii despre selectarea de informatie

3.2. Tipologia diferitelor criterii de selectie

AUTORI



WHITE

GALTUNG sI RUGE

CORNU

GRAVEL

GARVEY sI RIVERS

CRITERII

Noutate, originalitate


caracter neasteptat

originalitate

noutatea (aspectul inedit)

insolitul

Proximitate

regiune apropiata

proximitate

proximitate


proximitatea

Inteligibilitate Claritate

claritate

claritate

inteligibilitate



Pertinenta Interes

interesul



pertinenta


Consecinte (pol; ec; soc; cult;) asupra publicului




de interes public

importanta (efectele grave)

Ceea ce trezeste atentia/interesul publicului



profunzime psihologica (viata, moarte, sex, familie, securitate, bani)


conflict sexe

Conform cu asteptarile si valorile publicului


concordanta între fapte si asteptari, conformitate cu sistemele de valori




Frecventa aparitiilor


frecventa evenimentelor/ periodicitatea media




Amplitudine

nu prea arzator

amplitudine




Continuitate


continuitate


pertinenta (a anunta un eveniment ulterior)


Compozitia de ansamblu

prea mult tratata

compozitia de ansamblu




Publicul tinta


public tinta




Personalitati


personalitati de elita



celebritati

Permite identificarea


natiuni de elita



interesul uman

Caracterul negativ


caracter negativ





3.3 Sinteza teoriilor despre selectia informatiilor

CAPITOLUL 4

AUDIENŢA, FACTOR IMPORTANT

ÎN SELECŢIA INFORMAŢIEI TELEVIZATE

4.1. Televiziunea între audienta si consum

4.2 Masurarea audientei- Scurt istoric

4.3 Indicatori de audienta

4.4. Metode de cercetare a audientei

4.5. Metode de masurare a audientei

Concluzii

CAPITOLUL 5

STUDIU DE CAZ: SPORT.RO



Mass-media au un rol important, aflat într-o continua crestere în cultura tarilor dezvoltate. Întrucat oamenii au mai mult timp liber, iar accesul la canalele de comunicare(radio si televiziune) s-a generalizat, fiind posibil nu numai acasa, ci si în masini, baruri sau cluburi, a crescut si cererea de subiecte care sa umple numarul tot mai mare de publicatii si emisiuni mass-media. Marirea timpului liber a dus, de asemenea, la o dezvoltare a interesului public pentru sport si la o crestere corespunzatoare a succesului comercial al principalelor cluburi si organizatii sportive. Manchester United, Real Madrid sau New York Yankees nu mai sunt simple cluburi sportive, ci au devenit marci de nivel mondial, a caror evolutie este urmarita de un numar mare de persoane.


Cresterea din ultima vreme a interesului pentru sport a fost posibila, în mare parte, datorita mass-media, în special televiziunii prin satelit. Aceasta a cumparat drepturile de difuzare a evenimentelor sportive majore si le-a promovat cu intensitate ca fiind unul dintre cele mai eficiente mijloace de a face reclama serviciilor pe care le ofera. Pentru a-i face concurenta, canalele de televiziune terestra(si posturile de radio) au fost nevoite sa urmeze acceasi cale. Aceasta a dus la cresterea costurilor pentru drepturile de preluare mass-media, marind enorm veniturile cluburilor sportive, ale organelor de conducere ale sportivilor profesionisti, ceea ce a constituit un factor major în transformarea a numeroase cluburi sportive în afaceri de succes.

redactor sef, prezentator Breaking News si moderator Special.

Deseori, televiziunea relateaza pur si simplu actiunea desfaturata într-o anumita zi, desi cele mai importante evenimente se impun în spatiul de emisie pentru o perioada mai îndelungata. Într-adevar, evenimentele importante, cum sunt Jocurile Olimpice, Cupele Mondiale de fotbal sau Liga Campionilor îi vor tine ocupati pe jurnalisti cu multe saptamâni înainte ca ele sa aiba loc. În asemenea cazuri, evenimentul însusi reprezinta numai unul dintr-o serie de alte evenimente, care, din punctul de vedere al media, debuteaza cu mult inainte sa se petreaca în mod concret si continua si dupa ce s-a încheiat. În emisiunile si editiile de stiri care premerg evenimentului în sine, sunt invitati analisti sportivi, antrenori, finantatori de club sau jucatori care dau pronosticuri si analizeaza sansele fiecarui participant în parte. În editiile imediat urmatoare competitiei, invitati de acelasi tip trag concluziile si vorbesc despre lucrurile facute si cele care ar fi trebuit facute.

În concluzie, meritul televiziunilor sportive, este acela de a ne fi facut sa întelegem ca exista si alte sporturi în afara de fotbal, care merita la fel de multa atentie daca nu chiar mai multa.





























CONCLUZII

té Bruxelles, 1994

ée au reportage, SRC, Québec, 1994

Hartley, John, Discursul stirilor, Editura Polirom - Iasi, 1999

Mc Luhan, Marshall, Galaxia Gutenberg, Editura Politica - Bucuresti, 1975

Stanciu, Nicolae si Varlam, Petre - Managementul televiziunii, Editura Libra Vox - Bucuresti, 2001

Silverstone, Roger, Televiziunea în viata cotidiana, Editura Polirom - Iasi, 1999

Coste-Cerdan, Nathalie, Le Diberder, Alain, Televiziunea, Editura Humanitas - Bucuresti 1999



Site-ul Realitatea TV: https://www.realitatea.tv





Mouillaud M., Tetu J. -F, Jurnalul Cotidian , Editura Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1989, p.14

Abraham Moles propune in anii 70 o tipologie a evenimentelor unde caracterizeaza evenimentul prin urmatorii factori: gradul sau de imprevizibilitate, marimea sa, nivelul de implicare, caracterul sau privat sau public, inteligibilitatea sa.

Claude Gravel distinge trei tipuri de eveniment: "neprevazut", "planificat de multa vreme", "cu aparente de spontaneitate"

CNN, cu sediul la Atlanta, este prezent în toata lumea. Emite 24 de ore din 24 si foloseste un numar de 4000 de colaboratori (10 birouri în SUA si 18 birouri în strainatate. Site: https://ww.cnn.com, martie 2003

De mentionat ca, în urma experientelor de acest fel, ziaristii de razboi din strainatate au început (la cererea lor) sa se pregateasca pentru situatii de conflict cu instructori militari, învatind sa se puna la adapost în situatii periculoase si sa coopereze cu fortele militare din zona

I.Ramonet Le chewing-gum des yeux, A.Moreau, Paris, 1980, p.55, citat de Coulomb-Gully (1995), p.51

Heinderyckx, "Une introduction aux fondements theoriques de l'etudes des medias", Cefal, liege, 1999, p.65


Document Info


Accesari: 6366
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )