Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































O INTRODUCERE IN PRESA SCRISA SI AUDIOVIZUAL

jurnalism












ALTE DOCUMENTE

Replica Institutului Cultural Romān din New York la \"scandalul romānesc cu zvastica si sex\"
Impactul Mass-Mediei asupra individului
O FILA RUPTA DIN JURNALUL DE TURE
STUDIU DE CAZ - STUDIOUL REGIONAL DE RADIO IASI - Strategia schimbarii
Accident grav la Bulz, cu sofer baut
Actiune fara precedent pe Ion Moina
Baronii gazelor
Fenomenele stranii din Padurea Baciu- o realitate intermediara
Semiotica si semantica psiholingvistica a manipularii opiniei publice prin discursul mass-media
LUCRARE DE LICENTA TEHNICI DE COMUNICARE CU PRESA COMUNICATUL DE PRESA


O INTRODUCERE ĪN PRESA SCRISĂ sI AUDIOVIZUAL

[1] . Ea este de multe ori marca a personalitatii si oglinda fidela a caracterului cuiva. De altfel, fonetizarea scriiturii s-a facut si din dorinta de a surprinde grafic numele proprii, tocmai pentru a fixa lingvistic diferenta personala. Din punctul nostru de vedere, textul este folosit īn īnteles de mesaj scris, de scriitura, mod de fabrica īnscrisuri, ansamblu de semne grafice, purtatoare ale unor semnificatii inteligibile, stabilite prin consens.

Limbajul institutionalizat de astazi este de tip encratic (produs si raspāndit de o putere). El este prin natura sa repetitiv, caci toate institutiile oficiale de limbaj sunt masini ale reluarii: scoala, sportul, publicitatea, opera de masa, cāntecul, informatia respun mereu aceeasi structura. Ori nu fac acest īn exces mass-media sau acele institutii profilate pe culegerea, stocarea si distribuirea informatiei? Internetul a schimbat, la rāndul, nu numai deprinderile de literatura de lectura ci si pe cele de scris. Grafia este standardizata, fiecare poate recurge la un font convenabil ambalarii mesajului sau, la o culoare si grosimi adecvate. Caligrafia, punctuatia, ortoepia trec treptat īn zona derizoriului. Modelul unei scrisori de dragoste poate fi īmprumutat cu usurinta īntr-atāt cāt sa tinteasca maximum de efect īn timpul cel mai scurt. Scrisorile de multumire, felicitarile, mesajele de condoleante, cererile si reclamatiile, discursurile de aniversare si comemorare, referate, teze de licenta si chiar doctorate se compun automat, trebuie numai adaptate unui nou context, schimbānd formal datele de identificare. Economia de timp si de gāndire naste stereotip clone de scriitura. Meseria scriitorului virtual multi-media a devenit foarte la moda.

Exista cineva care deja scrie īn locul nostru, un fel de sofist necuvāntator dar priceput sa raspunda exigentelor utilizarii publice a formulelor de adresare si de comunicare. Rolul scriiturii este acela de a comunica sau de a exprima ceva. "Exista, crede Barthes, un destin si o istorie a tipurilor de scriitura [2]".

Literatura sta marturie asupra multiplelor disponibilitati stilistice si scriptice, viata formei se īmpleteste cu destinul textului.

Forma ei poate fi insolita sau banala, sfidatoare sau familiara, dezgustatoare sau obiect de seductie, ea poate captiva, dar si ucide [3]. A īnvata sa scrii este o munca grea si solitara. Cu totii cunoastem oameni care vor sa scrie. De multe ori, ceea ce doresc ei este doar sa se laude īncoace si īncolo ca ei sunt scriitori. si totusi putem observa cāt de important este limbajul folosit, mai ales pentru cei care vor sa ne comunice ceva prin intermediul unui ziar, revista, emisiune TV, etc. Atfel ne vom axa pe scrierea ziarelor de persoane abilitate in acest domeniu. A scrie un ziar este cu totul altceva decāt a scrie un roman sau o nuvela. Toate scrierile de calitate au cāte ceva īn comun si anume: sunt clare, usor de citit, folosesc un limbaj proaspat, stimuleaza si distreaza cititorul. Aceste lucruri sun valabile pentru un articol de ziar bine scris, ca si pentru un roman bun, indiferent īn care este scris. 14514o1423o Scriitura este ca un muschi, va fi mult mai puternica daca exersezi zilnic. Este foarte important ca ceea ce scrii īntr-un anumit articol sa contina un limbaj proaspat, prin evitarea formularilor abstracte si excesiv de sofisticate ca cititorul sa perceapa ceea ce ai dorit sa-i comunici. Trebuie folosit un stil clar si cāt mai simplificat cu putinta, īncāt lectura sa nu īntāmpine dificultati de intelegere .

Distanta dintre cei ce comunica si cei care recepteaza este, prin natura ei, un obstacol īn calea realizarii legaturilor de soliodaritate sociala, iar atunci cānd ea este dependenta si de calitatea canalului prin care se īncearca o asemenea apropiere, situatia se complica sensibil. De cele mai multe ori acest canal este asigurat de mass-media. Īn momentul īn care scriem un articol, trebuie sa ne asiguram ca am respectat regulile de scriitura īn presa, sa ne facem īntelesi de cititori, sa ne siguram ca acestia au perceput informatia noastra.

"Folosirea unui vocabular cu un puternic potential conotativ va trezi afectivitatea si sensibilitatea cititorului sau ale ascultatorului" [5].




Trebuie sa va gānditi la materialul pe care īl aveti si sa decideti despre ce e vorba cu adevarat si ce vreti sa faceti cu el. Compozitia nu īnseamna doar sa aranjezi cuvintele, ci si sa-ti organizezi gīndirea. Nu are importanta cāt de bine va pricepeti la invocarea frazelor colorate, daca nu stiti clar ce vreti sa spuneti se va vedea. Sa stii ce vrei sa comunici este destul de usor īn cazul unui cataclism sau al unei stiri scurte si simple, dar, īn general, gazetaria, nu e doar atāt. Textele sunt complexe, nu atāt de limpezi cum ati dori, sau au chipul unor materiale lungi, care acopera mai multe aspecte diferite, sau al articolelor comandate, īn cazul carora nu sunteti foarte siguri ca subiectul este chiar atāt de interesant pentru cititor. Apoi, trebuie sa va gānditi bine la semnificatia reala a subiectului. Celalat lucru pe care trebuie sa-l rezolvati este tratarea subiectului. Este vorba de o stire de impact? O stire de fapt divers sau de interes uman? Faptele trebuie istorisite cronologic sau prin acoperirea fiecarui aspect pe rānd? Toate aceste moduri de a realiza un articol afecteza aceasta constructie, a carei structura trebuie sa o cunosti īnainte de a īncepe. Īn cazul textelor simple de stiri, planificarea a ceea ce vreti sa spuneti si a ordinii īn care vreti sa spuneti lucrurile respective poate fi facuta rapid īn minte. Dar, īn cazul articolelor mai lungi sau mai complexe este nevoie de un plan scris. Nu trebuie sa fie foarte detaliat, doar sa puneti īn ordine principalele componente ale articolului, poate cu cāteva note despre cum le veti lega īntre ele.

Trebuie doar sa captezi atentia imediata a cititorului si apoi īntretinuta de-a lungul articolului, ca īn final acesta sa perceapa ceea ce ai vrut sa-i comunici.


[7]. Daca nu este astfel, atunci e nevoie ca el sa fie regāndit si rescris. Claritatea este mai valabila pentru scriitura de presa decāt pentru orice altceva. Ziarele sunt citite adesea īn locurile aglomerate si galagioase, de catre oamenii care au de facut si alte lucruri si care citesc stirile īntr-un mod mai artificial. Mai jos am listat cāteva reguli specifice carora trebuie sa le acordati atentie:

1.Aveti grija ca lucrurile sa fie clare,īnainte de a fi asternut primul cuvānt pe hārtie.

Pentru a explica ceva altora, trebuie mai īntāi sa īntelegi tu īnsuti, pe deplin acel lucru. Pāna nu reusiti nu scrieti nimic.

2.Aveti grija sa includeti fiecare etapa īntr-o naratiune, fiecare eveniment dintr-o secventa si fiecare treapta īntr-un rationament.

Cānd se sare de la A la C, i se lasa cititorului sarcina de a-si da seama ca īntre cele doua s-a mai īntāmplat si B. Acest lucru este enervant, da nastere la confuzii si uneori induce īn eroare, mai ales īn cazurile īn care B s-a īntāmplat de fapt īn alta parte. De asemenea nu lasati goluri īn rationamente. Poate ca dumneavoastra va īntelegeti propriul mod de gāndire dar cititorul nu va reusi daca nu īi explicati.

3.Nu porniti de la ideea ca cititorii ar cunoaste deja subiectul sau ca l-ar cunoaste īn amanunt.

Cānd dumneavoastra, ca reporter, ati pierdut o gramada de timp pentru a profunda un subiect care tine de un domeniu tehnic sau specializat este foarte usor sa uitati ca cititorul cunoaste despre subiectul respectiv tot atātea cāte stiati si dumneavoastra īnainte de a īncepe documentarea. Nu faceti acest lucru. Iar īn cazul subiectelor despre care scrieti de mai multe zile, saptamāni sau luni, nu porniti de la ideea ca cititorul a memorat fotografic ceea ce s-a īntāmplat īn prealabil sau ca a luat notite constiincios, īn timp ce v-a citit materialele precedente. Nu s-a īntāmplat asa. Mai bine lucrati pornind de la premisa ca, pāna īn momentul īn care un anumit fapt a intrat īn mod ferm īn constiinta generala a publicului, cititorii vor avea nevoie de rezumate si recapitulari.

4.Explicati jargonul


Īn general sfatul care se da īn legatura cu acest subiect este sa evitati folosirea oricaror cuvinte de jargon, fie ele stiintifice, tehnice, birocratice si asa mai departe. Uneori jargonul este util, ducāndu-i pe cititori īntr-o lume initial īnchisa pentru ei, le īmbogateste cunostintele cu termenii folositi de specialisti si mai ales īn cazul jargonului birocratic, scoate la iveala faptul ca oficialitatile folosesc fraze adesea ridicole, ca si mentalitatea lor. Pentru aceste motive dar si pentru cei ce apreciaza ironia, jargonul nu ar trebuie niciodata interzis īn articole. Ceea ce ar trebui totusi interzis este sa omiteti sa explicati,īn limbaj comun ce īnseamna cuvintele de jargon folosite. De aici nu rezulta ca jargonul ar trebui folosit frecvent, chiar daca este explicat.

5.Asigurati-va ca propozitiile pe care le scrieti sunt cāt se poate de clare

Feriti-va mai ales sa scrieti propozitii care īi obliga pe cititori sa vada daca au īnteles bine ceea ce ati scris. Aceasta ar īnsemna sa se īntoarca si sa mai citeasca o data. Nu-i obligati sa o faca, mai bine īntorceti-va dumneavoastra si rescrieti. Desigur este o tehnica frecvent folosita sa se scrie īn asa fel īncāt cititorul sa astepte un lucru, iar apoi sa i se serveasca altceva.

6.Evitati sa impresionati prin scriitura si limbaj complicat

Orice articol redactat īntr-o inteligenta stāngace este, axiomatic un esec. Ideea este sa comunicati mesajul si celorlalti, nu sa-l pastrati pentru dumneavoastra. Deci daca va treziti sa scrieti o fraza "desteapta"[8], de care sunteti foarte māndrii, eliminati-o din text, daca trebuie sa explicati verbal un anume pasaj,schimbati-l si daca simtiti tentatia de a folosi cuvinte care sa arate cāt de eruditi sunteti, rezistati-i.

7.Un ultim element care tine de claritate-simplitatea

Aceasta virtute este recomandata jurnalistilor, mai ales atunci cānd scriu pentru ziare cu public larg. Este un sfat bun, pāna la un punct, iar acel punct este momentul īn care simplitatea devine lipsita de discernamānt. Unele ziare, mai ales īn Marea Britanie si Australia, subestimeaza foarte mult nivelul cultural al cititorilor lor, iar rezultatul este ca folosesc un vocabular si un limbaj restrāns si stilizat.

Aceste ziare se justifica prin faptul ca si-ar cunoaste cititorii, o asertiune īndoielnica.Daca i-ar cunoaste cu adevarat, atunci ar stii ca, īn limbaj si gāndire, cumparatorii lor se afla cu cāteva nivele deasupra nivelului ziarului. Daca cineva se īndoieste cumva de acest lucru, e suficient sa compare continutul ziarelor respective cu limbajul si vocabularul mult mai complicat pe care publicul cumparator de gazete īl īntālneste zilnic īn programele de televiziune. Cānd simplitatea devine limitare lingvistica e timpul pentru o portie de sānge proaspat .

[10], pentru ca apoi sa scrieti dupa un model bine stabilit. Desigur, exista o limita īn privinta tipurilor de articole pe care le poti scrie, dar nu īnseamna ca trebuie ca toate subiectele care se aseamana īntrucātva īntre ele sa se conformeze unei formule prestabilite.

2.Īncercati sa va feriti de orice fel de clisee

Cliseele sunt cuvinte si fraze similare familiare, prea familiare, astfel ca recunoasterea lor nu ar trebui sa fie o problema. O regula ce trebuie retinuta este ca orice element pe care īl suspectati ca ar putea fi un cliseu este cu siguranta un cliseu si trebuie imediat eliminat din articol. Unele clisee exista īn limbajul comun, altele par sa fie specialitatea exclusiva a ziarelor. Dar oricum ar fi, cliseele sunt expresii atāt de vechi si de uzate, īncāt au īncetat sa mai aiba vreun impact. Fie ca sunt comparatii, metafore, fraze sau cuvinte simple, cliseele trebuie eliminate si īnlocuite cu un limbaj proaspat, lipsit de ambiguitati, pentru ca cel caruia i se va comunica ceva sa perceapa si sa īnteleaga ceea ce ai vrut sa recepteze el īn final.

3. Feriti-va de automatisme

Acestea sunt de regula adjective pe care unii reporteri le asociaza instinctiv cu anumite substantive. Adjectivul, īnsa a devenit un adevarat parazit care se hraneste cu gazda sa, iar folosirea lui īn exces a facut ca asemenea descrieri sa fi īncetat de mult sa mai aiba vreun efect. De asemenea, exista, fraze care par sa fie folosite īn mod automat īn unele īmprejurari. Orice ziar din orice tara,are asemenea automatisme. Īn ziarele de limba engleza, spre exemplu, cānd se relateaza despre dezastre, īntotdeauna investigatorii cauta printre darāmaturi,s a se convinga ei singuri de ceea ce s-a īntāmplat. Acestea nu sunt simple automatisme, ci clisee folosite atāt de frecvent, īncāt este imposibil sa reflecte cu acuratete realitatea īn anumite cazuri.

4. Aveti mare grija cānd folositi jocurile de cuvinte

" Daca este sursa de placere,jocul de cuvinte are drept consecinta atragerea atentiei, faptul ca receptorul devine receptiv"[11]. Totusi sa interzicem aceste jocuri de cuvinte īn totalitate ar fi putin cam sever, pentru ca din cānd īn cānd, undeva īn lume un jurnalist vine cu unul nou si de calitate. Totul tine de originalitate. Pentru initiati, asemenea jocuri de cuvinte sunt o dovada clara, infailibila. Trebuie doar ca articolul sa merite sa apara īn ziar, īn cele din urma

5. Straduiti-va sa gasiti noi comparatii,metafore si formulari

Īn primul rānd īncercati sa va gānditi la adevarata natura a lucrului pe care īncercati sa-l exprimati si īncercati sa gasiti o formula care sa se potriveasca perfect, fara sa apelati la cea mai la īndemāna varianta. Scriitorii experimentati au tot felul de procedee prin care īntorc pe dos si combina, cu discernamānt, fraze similare, ca sa le dea o noua viata. Dar īn acelasi timp īncearca sa descrie un anumit lucru sau sa comunice exact natura sa, iar aceasta presupune straduinta de a inventa fraza, special īn acest scop.

6.Atentie la cuvintele si la frazele la moda

Limba are propria moda, exact ca vestimentatia sau coafura. Astfel, fiecare cuvānt sau fraza la moda devin rapid motiv de iritare pentru cititori. Trebuie sa īncercati sa fiti mai degraba un deschizator de drumuri decāt un discipol al noilor curente la moda. Asa ca folositi propriile dumneavoastra cuvinte si formulari, propria voce si lasati-i pe altii sa urmeze moda trecatoare.

Astfel, "o informatie oricāt de inedita ar fi, nu va fi receptata de cititori daca textul care o contine nu va fi redactat īntr-un limbaj accesibil publicului caruia i se adreseaza"[12]. Mass media are tocmai acest rol de a transmite noutati, informatii, deoarece acestea din urma sunt chiar definite prin gradul cāt mai mare de noutate continut.




[13]. Precizia nu īnseamna exces, īnseamna sa relatezi cu acuratete si sa descrii detalii suficient de relevante, fara sa devii insensibil. Trebuie sa aveti motive īntemeiate ca sa dati publicitatii detalii de care dispuneti. Īncercati sa lasati evenimentele īnsele sa produca impactul si nu īncercati sa adaugati dramtism prin caracterizarea, īn vreun fel a evenimentelor. De exemplu, nu scrieti ca subiectul este senzational, extraordinar, ci prezentati faptele fara astfel de comentarii si lasati cititorul sa judece. Daca scrieti despre lucruri care implica emotii puternice e mai bine sa sublicitati, decāt sa supralicitati. Asta nu īnseamna ca trebuie sa lasati totul la o parte ,ci ca trebuie sa evitati limbajul prin care se cauta cu orice pret efectul. Un story care īti frānge inima,de exemplu,are efect daca este scris īntr-un limbaj nepretentios.



[16], telenovelele sunt considerate ca reflecta relatiile interpersonale īn societate, iar emisiunile de varietati devin " o oglinda a culturii sau subculturii" .

Publicul ar putea īntelege ca mesajele difuzate de mass-media nu trebuie preluate si acceptate ca atare, fara simt critic. Telespectatorii, mai bine informati, pot īntelege mai usor faptul ca televiziunea este un canal de comunicare dar si un instrument de cenzura, care ascunde anumite lucruri, aratānd aspecte periferice cāmpului de maxim interes. Televiziunea poate si trebuie sa transceada banalul, obisnuitul, iar cānd face acest lucru, trebuie sa ne binedispuna, sa ne educe si sa ne prezinte valorile pozitive.

Cea mai buna metoda de a juca un rol activ īn īmbunatatirea continutului programelor de televiziune este de a supravehea, a recunoaste si a sustine cele mai importante si impresionante eforturi, dar si a sanctiona, la nivel simbolic, eventuale derapaje. Canalele publice de televiziune au tot mai mare nevoie de a detine informatii mai precise, usor accesibile si ce pot fi comparate cu standardele internationale.

Impunerea televiziunii ca dominanta īn ierarhia surselor de informare are un efect major asupra selectiei subiectelor. Selectia informatiilor este fundamental conditionata de posibilitatea de a vizualiza informatia. Ceea ce este mai putin vizibil, ceea ce nu poate fi sustinut de imagine, nu exista. Īn acest fel, evenimentele producatoare de imagini puternice si profund emotionale ( violenta, catastrofele, suferinta ), se impun īn fata altor evenimente, mult mai importante si cu consecinte mult mai ample asupra asupra telespectatorilor, evenimente considerate secundare. socul emotional produs de imagini, mai ales de cele care transmit suparare, suferinta, moarte, este incomparabil cu cel produs de alte forme de jurnalism.

Televiziunea reprezinta astazi una dintre cele mai importante surse de informatii disponibile īn societatea noastra. Ore īn sir, un flux continuu de vorbe si de imagini patrunde pe ecranele televizoarelor īn majoritatea caselor oamenilor.

"Televiziunea ne īnvata, ne spune povesti, ne face sa rādem, ne īnfurie, ne duce īntr-o īntreaga serie de lumi diferite si ne obliga sa ne stabilim pozitia fata de ele"

E foarte posibil ca si īn Romānia, o mare parte a publicului telespectator sa-si aminteasca īnca, de aparitia īn ianuarie 2005, la jurnalul din prime-time al canalului comercial generalist Pro Tv.

Sursele eficientei televiziunii sunt: caracterul repetitiv si continuu al mesajului, amploarea audientei, realismul artificial, producerea si difuzarea centralizata a acestui mesaj. Īn plus, consumul Tv prezinta caracteristicile unor acte cvasi-rituale, iar influenta televiziunii este globala .

"Televiziunea ne īnsoteste cānd ne trezim, cānd ne luam micul dejun, cānd servim o gustare acasa sau cānd bem ceva īntr-un bar. Ne tine de urāt cānd suntem singuri. Ne ajuta sa adormim. Ne ofera placere, ne plictiseste si cāteodata ne provoaca. Ne da ocazia sa fim sociabili si solitari"


3.3. Jurnalismul de televiziune

[21]. Adesea, unii telespectatori urmaresc doar auditiv emisiunea de stiri, ei vor privi la televizor numai daca se transmite ceva interesant.

Ziarele si revistele au un public mai restrāns, mai uniform, oarecum specializat, īn timp ce posturile de televiziune se adreseaza unui public foarte larg, cu un "bagaj cultural eterogen"[22] , dispunānd de capacitati de īntelegere diferite.

Toate aceste caracteristici ale televiziunii cer ca materialele audiovizuale difuzate sa fie cāt mai accesibile, permitānd telespectatorului sa īnteleaga imediat, fara greutate, sensul mesajului.

Jurnalismul de televiziune se sprijina pe urmatoarele principii īn redactarea materialelor :

  • Sa scrie simplu, clar, concis si direct
  • Sa se scrie īn limbajul de fiecare zi, asa cum se vorbeste īn mod obisnuit, ocolindu-se īnsa familiarismele si jargonul. Se vor evita formularile pretioase, stilul oficial administrativ etc. Daca informatia cuprinsa īntr-un document oficial urmeaza sa fie inclusa īntr-o stire comentariu, ea va fi transpusa īn limbaj colocvial. Destinata initial ochiului, ea va fi rescrisa astfel īncāt sa se adreseze auzului. O buna metoda de redactare pentru audiovizual consta īn a rosti propozitiile cu voce tare, pentru ca apoi sa fie notate. Verificarea calitatii auditive a unui text se face īn acelasi fel, prin citirea cu voce tare.
  • Sa se foloseasca propozitii si fraze scurte, evitāndu-se constructiile arborescente, greoaie.
  • Informatia sa fie ordonata īn mod logic, firesc si usor de urmarit.
  • Sa se renunte la detaliile si cuvintele inutile.
  • Sa se armonizeze relatia dintre cuvānt si imagine.

Modelul situatiei conflictuale

Este modul de structurare a informatiei adecvat īn special subiectelor care fac referire la un conflict de amploare. Organizarea interna a informatiei īn cadrul acestui model parcurge succcesiv urmatoarele etape:

  • Captarea interesului telespectatorului prin intermediul primei imagini din mterialul filmat si al primei propozitii din comentariu.
  • Descrierea naturii conflictului .
  • Prezentarea pozitiei fiecarei parti aflate īn conflict.

Punctul culminant:presupune accentuarea celui mai dramatic aspect al relatarii ( ca o continuarea a anticiparii lui din lead).

Finalul: presupune expunerea consecintelor pe termen mediu sau lung si a solutiilor previzibile.


Īn functie de amploarea evenimentului, interventia īn direct a reporterului īn stand-up este scurta ( acopera maximum doua minute) si este frecvent conceputa ca un dialog al reporterului cu prezentatorul din platou al jurnalului de stiri.

Īn mod obisnuit, stand-up-ul se īncheie cu o formula ce cuprinde numele jurnalistului care a relatat, numele postului de televiziune si al emisiunii gazda, precum si locul de unde s-a transmis.

Situarea reporterului īn cadru se face īn plan mediu sau, mai rar, īn prim plan. Īncadrarea īn centrul imaginii īi atribuie reporterului autoritate, dar, īn acelasi timp, valorificarea ambiantei printr-un cadraj lateral (stānga/dreapta) īl īncadreaza pe jurnalist īn context, ajutāndu-l sa devina īn mod natural, parte a scenei.

O conditie esentiala īn acest caz este ca backgroundul ales sa se īnscrie īn aria tematica a subiectului despre care se relateaza si nu sa īl contrazica vizual sau sa contina prea multe elemente īn miscare, susceptibile sa distraga atentia telespectatorului. Un stand-up bine realizat presupune capacitatea reporterului de a vorbi liber si īn ritm constant īn timp ce priveste īn vizorul camerei video, pentru a da senzatia unui contact neīntrerupt cu telespectatorul.

Din puct de vedere vizual, intrarea īn cadru a reporterului care realizeaza stand-up-ul se face direct, prin taietura de montaj, prin panoramare (imaginea porneste de la un detaliu al locatiei din care se transmite si īl descopera pe jurnalist printr-o miscare de descriere, efectuata de camera video) sau prin īncadrarea īntr-o fereastra decupata alaturi de imaginea prezentatorului aflat īn studioul de stiri (aceasta din urma fiind cea mai moderna si interactiva modalitate de punere īn imagine a stand-up-ului).





Gheorghe Teodorescu, Petru Bejan, Relatii publice si publicitate,Discurs, metoda, interpretare, Editura Fundatiei AXIS, Iasi, 2003, p.98

Roland Barthes, Placerea textului, Editura Echinox, Cluj, 1994, p.4

Ibidem, p.44

Gheorghe Teodorescu, op.cit., p.54.

Gilles Ferreol, Noel Fageul, op.cit., p.48


Lucian-Vasile Szabo, op. cit., p.80


Lucian-Vasile Szabo, op. cit., p.89


David Randall, op.cit., p.142


Ibidem, p.142

Ibidem, p.143


Michele Jouve, op.cit., p.184


Lucian-Vasile Szabo, op. cit., p.95

David Randall, op.cit., p.150


Lucian-Vasile Szabo, op. cit., p.175

Ibidem, p.82


Ion Stavre, Reconstructia societatii romānesti prin audiovizual, Ed Nemira, Bucuresti, 2004, p,151

Ibidem

Andrew Goodwin, Garry Whannel, Televiziunea pe īntelesul tuturor, Institutul European, Iasi, 2004, p.217


I. Dragan, op. cit., p. 215

Roder Silverstone, Televiziunea īn viata cotidiana, Editura Polirom, Iasi, 1999, p.13

Mihail Coman, Manual de Jurnalism, Tehnici fundamentale de redactare, vol.I, Ed. Polirom, Iasi, 2005, p.238

Ibidem

Andrew Goodwin, Garry Whannel, op. cit., p.62

Daniela Zeca-Buzura, Jurnalismul de Televiziune, Ed. Polirom, Iasi, 2005, p.38

Ibidem

Ibidem, p.39

Ibidem, p.40

Andrew Boyd, Broadcast Journalism, Heinemann Profesional Publishing, Oxford, 1988 apud Daniela Zeca-Buzura, op. cit., 43

Mihai Coman, op.cit., p. 252



loading...








Document Info


Accesari: 12934
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )