Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Pozitia mass-media pe harta actorilor si problemelor aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (rezumat) - ianuarie 2003 -

jurnalism




Pozitia mass-media pe harta actorilor si problemelor aderarii României la Uniunea Europeana (rezumat) - ianuarie 2003 -


Integrarea României în Uniunea Europeana este un proces complex, anevoios, al carui succes depinde în mare parte de actiunea articulata si de implicarea activa a tuturor actorilor din viata politica, economica si culturala a tarii.




Recurgând la interviuri în profunzime, semistructurate, aplicate unui esantion de 30 de reprezentanti ai mass-media si culturii din România, studiul de fata urmareste: pozitionarea mass-media pe "harta" actorilor sociali si a problemelor integrarii, identificarea rolului lor în acest context si evaluarea relatiei mass-m 919e45j edia cu ceilalti actori implicati în procesul de integrare a României în Uniunea Europeana.

Studiul s-a desfasurat în perioada aprilie-noiembrie 2002.



Rezumat

La debutul negocierilor în 1995, "cultura si politica în domeniul audiovizualului" (Capitolul 20 al negocierilor) era, în aparenta, unul dintre domeniile mai putin problematice ale adoptarii acquis-ului, în pofida decalajelor imense care existau între starea culturii si audiovizualului românesc si obiectivele si normele recomandate prin Directiva Television Without Frontiers.

Conditiile care trebuiau îndeplinite în momentul aderarii României la Uniunea Europeana, nu pareau greu de atins:

. libera circulatie a productiilor de televiziune (atât românesti, cât si europene) în spatiul Comunitatii;

. promovarea distributiei de productii europene în România si sustinerea productiei audiovizuale românesti;

. stabilirea unor standarde de baza ale publicitatii în televiziune;

. reglementari legislative privind protectia minorilor si dreptul la replica.


Desi pâna în prezent unele dintre obiectivele acquis-ului au fost îndeplinite, negocierile privind cultura si audiovizualul au cunoscut si cunosc înca suficiente dificultati: revizuirea lenta a legislatiei române în acord cu Directiva Television Without Frontiers , structurile neadecvate ale institutiilor însarcinate cu managementul cultural, clarificarea pozitiei pe care România o va adopta în raport cu obligatiile pe care le are sub acordul WTO/GATS si cu obligatiile pe care le va avea ca urmare adoptarii acquis-ului comunitar .

Solutionarea problemelor mai sus mentionate nu poate ramâne însa doar la latitudinea institutiilor statului însarcinate cu negocierea (Guvernul, prin ministerele sale). Institutiile de cultura si de media trebuie, la rândul lor, sa se implice în mod activ, atât în calitate de actori în procesul general de integrare a României în UE, cât si în calitate de parti direct interesate de adoptarea cu succes a acquis-ului comunitar în domeniul culturii si audiovizualului.


Aparut din necesitatea construirii unei imagini articulate a procesului de integrare a României în Uniunea Europeana din perspectiva actorilor media, studiul de fata a urmarit formularea unor raspunsuri la întrebarile:


. Care sunt semnificatiile acordate procesului de integrare de actorii media?

. Care este perceptia actorilor media asupra rolului lor în procesul de aderare, asupra ritmului general al integrarii si asupra adoptarii acquis-ului în domeniul culturii si audiovizualului?

. Care sunt problemele aparute în procesul de negociere si ce solutii propun actorii media?

. Cum evalueaza actorii media calitatea relatiei lor cu ceilalti actori implicati în procesul de integrare a României în Uniunea Europeana?



. Cum evalueaza actorii media nivelul de informare a populatiei cu privire la procesul de integrare si care sunt propunerile lor în vederea elaborarii unor campanii eficiente de informare?


Utilizând ca tehnica de culegere a datelor interviul în profunzime, semistructurat, studiul a inclus 30 de persoane, reprezentante ale unor institutii cu rol normativ în domeniul culturii si audiovizualului, ale unor asociatii profesionale din domeniul mass-media si ale unor companii publice si private din acelasi domeniu.

Raportul de cercetare - bazat pe analiza calitativa a interviurilor - este organizat pe 5 capitole, o sectiune finala de concluzii si trei anexe ("Perceptia actorilor din mass-media asupra fluxurilor de influenta din procesul de integrare europeana", "Ghid de interviu", "Volumul si structura esantionului").


Primul capitol, "Rolul si locul mass-media în procesul de integrare a României la Uniunea Europeana", porneste de la trei categorii de functii care, în opinia respondentilor, caracterizeaza mass-media: functia informativa, functia educativa si functia de instanta, de sanctionare. Subiectii apreciaza ca pâna în prezent, mass-media românesti nu si-au îndeplinit cu maxima eficienta primele doua functii, dovada fiind atitudinea favorabila, dar neinformata pe care populatia o manifesta fata de aderarea României la UE. În acest sens, este absolut necesara organizarea unor campanii de informare - în colaborare cu institutiile statului - cu privire la avantajele si dezavantajele integrarii.

Al doilea capitol, "Perceptia actorilor media asupra Uniunii Europene si a procesului de integrare a României", analizeaza modurile în care actorii media îsi definesc Uniunea Europeana, caracteristicile pe care ei le atribuie procesului de integrare si perceptia lor asupra influentelor exercitate de alti actori în procesul integrarii. Pornind de la cuvinte-cheie, sintagme-cheie sau metafore, respondentii si-au construit reprezentari si discursuri personale cu privire la Uniunea Europeana, respectiv la integrarea României în UE. Pentru unii, UE este în primul rând un spatiu economic, pentru altii, cultural. Importanta acestor discursuri personale rezida nu atât în diversitatea lor, cât în potentialul lor de a deveni parte a unor discursuri publice, tocmai datorita calitatii de reprezentanti media (deci de formatori de opinie publica) a celor care le-au emis.

Solicitati sa evalueze influenta actorilor principali de pe scena integrarii (de exemplu, Guvern, mass-media centrale si locale, Parlament, comunitatea oamenilor de afaceri, organisme internationale etc.), respondentii identifica si ierarhizeaza trei categorii de actori: cu influenta mare, cu influenta medie si cu influenta redusa. Din acest punct de vedere, mass-media centrale sunt plasate în rândul actorilor cu influenta medie, în timp ce mass-media locale se numara, în opinia subiectilor, printre actorii cu influenta redusa în procesul de integrare a României la UE.

Capitolul trei al raportului de cercetare identifica si analizeaza diverse categorii de avantaje si dezavantaje ale integrarii (economice, politice si culturale), asa cum sunt percepute ele de catre actorii media. În acest sens, respondentii apreciaza ca aderarea României la UE este un obiectiv care merita urmarit, avantajele depasind dezavantajele.


Penultimul capitol, "Situatia culturii si mass-media în România", prezinta perceptia actorilor media asupra factorilor care influenteaza politicile si activitatea din domeniul culturii si audiovizualului din România si, în acelasi timp, analizeaza situatia mass-media românesti din punctul de vedere al legislatiei si structurii de proprietate, al retelelor de distributie, al importului de formate si parametrilor de consum. Iata doua dintre concluziile cele mai importante la care au ajuns respondentii:

. activitatea mass-media românesti este profund influentata de interese economice, fluctuatii politice si incoerente legislative - toate acestea afectând negativ obiectivitatea mass-media si calitatea actului profesional al jurnalistilor;

. pentru ca publicul sa beneficieze de mass-media de calitate, companiile de presa si de audiovizual trebuie sa dispuna de independenta financiara, sa opereze prin retele de distributie eficiente si sa actioneze pe o piata unde concurenta neloiala este sanctionata si nicidecum alimentata de institutiile puterii.


Capitolul cinci si ultimul din raport, "Adoptarea acquis-ului comunitar în domeniul mass-media: evolutii si efecte", abordeaza perceptia respondentilor asupra ritmului de armonizare legislativa în domeniul audiovizual, asupra activitatii institutiilor statului responsabile cu negocierea, asupra relatiei dintre actorii media si aceste institutii. În majoritate, respondentii apreciaza ca ritmul de armonizare a legislatiei mass-media în acord cu legislatia comunitara a fost lent, ca dialogul dintre actorii media si institutiile statului însarcinate cu negocierea a fost de multe ori deficitar, în special din pricina conflictelor care marcheaza relatia dintre cele doua parti.




Analiza se încheie cu formularea unor concluzii generale cu privire la problemele integrarii semnalate de actorii media, la solutiile pe care ei le propun, la rolul pe care ei îl joaca în procesul integrarii. În acest sens, am considerat trei categorii importante de concluzii:


a) Mass-media românesti despre procesul de integrare a României în Uniunea Europeana

Procesul de integrare în Uniunea Europeana va fi unul anevoios, de lunga durata, ca urmare în special a decalajelor imense care exista între starea actuala a societatii românesti (economie, politica, cultura) si cea a statelor membre. Pentru a face fata dificultatilor pe care le vor implica reformele integrarii, populatia României trebuie sa fie supusa unor ample campanii de informare, realizate prin colaborarea institutiilor statului, mass-media si societatii civile românesti. Campaniile trebuie sa fie promovate intens, prin toate formele media existente la acest moment în România.

Este fundamental ca informatia furnizata oamenilor cu privire la procesul de integrare sa fie utila din perspectiva vietii lor cotidiene.


b) Mass-media românesti despre activitatea institutiilor însarcinate cu integrarea

Institutiile însarcinate cu procesul de negociere a aderarii României la Uniunea Europeana trebuie sa adopte o atitudine responsabila, profesionala în exercitarea activitatii lor. Este necesara o mai buna colaborare între aceste institutii spre un scop comun - aderarea la UE -, dincolo de interesele politice si chiar economice care le guverneaza.


c) Mass-media românesti despre relatia lor cu institutiile însarcinate cu integrarea si adoptarea acquis-ului în domeniul culturii si audiovizualului

Colaborarea mass-media cu institutiile statului nu se desfasoara la parametri optimi. În adoptarea acquis-ului audiovizual, institutiile statului trebuie sa fie constiente de necesitatea unei mai mari consultari cu actorii media, pentru a evita astfel încetinirea ritmului negocierilor.




Capitolul 20 al negocierilor recomanda revizuirea Legii audiovizualului 48/1992 în acord cu legislatia UE în vigoare. Legea 48 a fost modificata gradual, prima data în 1997 si apoi în 1999. Noua lege trebuia sa fie adoptata pâna în martie 2002, însa a aparut de-abia în 11 iulie 2002.

În baza acordului WTO/GATS, România trebuie sa încurajeze achizitionarea si difuzarea de productii media non-europene (în special nord si sud-americane). Cei mai multi operatori media din România traiesc la momentul actual aproape exclusiv din aceste productii, care sunt mai ieftine decât productiile românesti sau europene. O data adoptat acquis-ul comunitar în domeniul audiovizual, operatorii media români vor fi obligati sa aloce cel putin 10% din timpul lor de transmisie (excluzând timpul dedicat stirilor, jocurilor, publicitatii) productiilor românesti si europene.

Alaturi de Guvern, partide parlamentare, lideri de opinie, sindicate, organizatii nonguvernamentale, organizatii profesionale, administratia publica, centrala si locala, firme din sectorul privat etc., mass-media reprezinta unul dintre actorii implicati în procesul de integrare europeana a României.











Document Info


Accesari: 2017
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )