Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























SECRETARIAT DE REDACTIE - CALIBRAREA Sl COTAREA TITLURILOR

jurnalism




















SECRETARIAT

DE REDACTIE



CALIBRAREA Sl COTAREA TITLURILOR

1. Calibrarea titlurilor

Aceasta operatie presupune determina­rea DIMENSIUNII corpului de litera, precum si alegerea FAMILIEI si CARAC­TERULUI de litera cu ajutorul probaru­lui de litera pentru titluri. In operatia de calibrare a titlurilor trebuie sa se ia in considerare si spatiile dintre cuvinte.


Secretarul de redactie, cind trebuie sa conceapa din punct de vedere tipografic un titlu, trebuie sa-si puna urmatoarele intrebari : Din cite elemente este compus? (supratitlu, titlu, subtitlu) ; In cite rinduri va fi ? ; Cum se va fraza ? ; Care va fi marimea lui ? ; Ce intensitate va avea in pagina fata de celelalte titluri ?

IN LEGATURA CU SUBTITLURILE, ESTE NECESARA RESPECTAREA UR­MATOARELOR REGULI:

nu plasati primul subtitlu in deschi­ derea articolului;

culegerea in acelasi articol a mai multor subtitluri sa se faca cu ace­lasi corp de litera, din acelasi carac­ter;

caracterul de litera la subtit 939j96j luri sa fie ales (pe cit posibil) din familia literei din care este alcatuit titlul materialului.

CALIBRAREA TITLULUI ESTE CON­CEPUTA IN FUNCTIE DE :

q       importanta si marimea materialului;

q       amplasamentul pe care il va avea in pagina;

q       latimea coloanei, precum si inalti­mea spatiului rezervat pentru titlu;

q       caracterul si corpul de litera alese;

q       "stilul casei' (folosirea anumitor familii si caractere de litera).


TITLUL TREBUIE SA FIE :

Ø     adaptat textului;

Ø     simplu;

Ø     concret si alcatuit din cuvinte curent folosite;

Ø     incitativ (sa invite la lectura mate­rialului);

Ø     precis (evitarea cuvintelor inutile);

Ø     informativ.

IN PROCESUL CALIBRARII TITLU­RILOR ESTE NECESAR

SA AVEM IN VEDERE:

Ø     evitarea folosirii unui numar prea mare de familii de litere intr-o pagina sau chiar in ansamblul ziarului (pentru a nu transforma paginile intr-un probar de litera, pentru a evita caracterul pestrit al paginilor).

Ø     evitarea folosirii aceluiasi caracter de litera pentru titlurile unei pagini.

Ø     evitarea folosirii peste masura a unor titluri mari, care duc la irosirea
spatiului din pagina in dauna tex­tului.


In acest sens, corelatia dintre formatul titlului si proportiile sale

ar fi urma­toarea :

q       pentru un format de 12 la 13 cicero - corpurile 18 sau 24;

q       pentru un format de 20 la 30 cicero - corpurile 24 sau 30;

q       pentru un format de 40 la 50 cicero - corpurile 36;

q       pentru un format de 60 la 87 cicero - corpul 48.

Corpurile 60 si 72 pot fi utilizate pentru titlurile unor pagini peciale. Pentru subtitluri se utilzeaza, in gene­ral, gamja literelor cuprinse intre corpu­rile 12 -18.

La intocmirea machetei, secre­tarul de redactie

trebuie sa aiba in vedere:

citeva titluri dominante, pentru a evita realizarea unei pa­gini plate;

echilibrul titlurilor si al materiale­lor din pagina. Orice titlu mare in­tr-o parte a paginii trebuie sa aiba un element asemanator in partea opusa.

Rolul de echilibrare il pot avea - in afara de titlu - si alte elemente grafice :

o caseta,

un vitrinaj,

o ilustratie etc.

Pentru indeplinirea acestor cerinte aste bine ca fiecare ziar sa-si stabileasca 1-2 familii de litera pe care sa le utilizeze permanent, si in cadrul acestor familii, 3-4 caractere, imbinate astfel: alb cu negru, inguste cu late, drepte cu cursive.

Familii de litere pentru titluri

Dupa teoreticianul francez Thibaudeau - care a stabilit clasificarea de mai jos cele patru familii de litere se disting dupa caracteristica desenului literei - seriful (sectiunea cu care se termina principalele trasaturi ale literei). Tra­saturile respective sint cel mai bine reliefate de literele verzale). Cele patru familii de litere sint urmatoarele :

a) MEDIEVALE

A B C D E F G H I J K L

b) EGIPTIENE

A B C D E F G H I J

c) ANTICVA

ABCDEFGHIJKL

d) GROTESTI

A B C O E F G H l J K L M   


Familiilor de litere aratate mai sus le corespund mai multe garnituri de li­tere, care poarta denumiri diferite de la o tara la alta -si chiar in cadrul ace­leiasi tari - de la o tipografie la alta.

Iata citeva exemple de garnituri de litere din familia grotestilor :

Tempo recta

VESTI DIN INTREAGA TARA

Smale subtiri

LUCRARI IN SISTEMELE DE IRIGATII

Tempo bold

"ZIUA CEFERISTILOR'

Toate familiile de litere au VERZALE (majuscule) si DE RlND, precum si diferite forme de litera : SMALE (inguste), LATE, ALBE, NEGRE.

Denumirea caracterelor din fiecare familie de litera difera de la o tipogra­fie la alta. Este necesar ca fiecare secretar de redactie sa dispuna de asemenea pro­bare. Se recomanda - in masura posibilitatilor de care dispun tipografiile - in­tocmirea probarului de litera, de regula, pe doua coloane ale ziarului respectiv. Probarele pentru culegerea titlurilor sa fie intocmite cu toate familiile si garni­turile de litere pe care ziarul le foloseste frecvent, in munca oricarui secretar de re­dactie, probarele trebuie sa se afle permanent la indemina, pe masa de lucru si afisate la loc vizibil in tipografie.

2. Cotarea titlurilor

Aceasta operatie presupune :

indicarea CARACTERULUI DE LITERA cu care se lucreaza titlul, precum si a CORPULUI DE LITERA.

indicarea FORMATULUI- conform cu locul stabilit in macheta pentru arti­colul respectiv (in cicero, cvadrati sau in coloane).

Ø     Titlurile trebuie scrise separat si trimi­se la ludlow odata cu manuscrisele (sau spalturile) ce se trimit la tipografie.

Ø     Fiecare titlu trebuie sa poarte un indicativ care sa corespunda cu cel de pe manuscris (sau de pe spalt) si de pe macheta, pentru ca paginatorul sa-i identifice locul in ca­drul paginii respective.

Ø   Titlurile sa nu aiba nici un cuvint des­partit in silabe de pe un rind pe altul.

Ø     In cazul cind se construieste un titlu din marimi diferite sa nu se schimbe ca­racterul de litera ; pot alterna doar lite­rele verzale cu cele de rind si calibrul lor.

Ø     Cind avem un cliseu incorporat intr-un titlu "trebuie indicate foarte exact amplasamentul si dimensiunea (inaltimea si latimea) acelui cliseu.


FORME DE DISPUNEREA TITLURILOR :

I. Titluri culese la ladlow - LINIARE:

RAND UNIC PLIN;

RAND UNIC CENTRAT;

RANDURI EGELE CENTRATE;

RANDURI INEGALE CENTRATE;

RANDURI DESCRESCATOARE CENTRATE;

RANDURI DECALATE;

RANDURI INEGALE ALINIATE LA STANGA;

RANDURI INEGELE ALINIATE LA DREAPTA;

RANDURI CALIBRATE DIFERIT;


II. Randuri clisate (realizate cu ajutorul zincografiei):

POZITIV PE RASTER;

NEGATIV PE RASTER (alb pe raster);

NEGATIV PE FOND NEGRU (litera alba pe fond negru);

LINIAR COMBINAT CU RASTER.

III. Cu ajutorul desenatorilor (graficienilor) se pot realiza TITLURI DESENA­TE, care contribuie la o prezentare grafica atragatoare, imbogatesc paleta carac­terelor de litera.



Titluri desenate






In prezentarea titlurilor desenate, tre­buie sa avem in vedere :

proportia si densitatea titlului dese­nat, adaptate la marimea ma­terialului. Totodata, trebuie corelat cu celelalte titluri din cadrul paginii sau chiar al ziarului.

crearea unei armonii dintre titlurile desenate si cele culese. Aceasta ar­monie nu trebuie insa sa fie atit de mare incit sa dispara orice deosebi­re dintre ele.

proportia titlului desenat pe o ilus­tratie, pentru a se evita micsorarea sau marirea acelui titlu (in eventua­litatea reducerii sau maririi ilustra­tiei). Este indicat ca titlul sa fie de­senat pe o ilustratie ce se va lucra natur.

Titlul desenat este folosit in cele mai multe cazuri la materiale mari ca volum (o pagina de ziar) sau care contin spatiu alb (poezii).



Sint doua modalitati de titluri desenate :

a. TITLURI DESENATE INTR-O ANUMITA FORMA, ADECVATE MATERIALULUI RESPECTIV

b. TITLURI DESENATE PE O ILUSTRATIE CE SIMBOLIZEAZA MATERIALUL RES­PECTIV


POSIBILITATI DE DELIMITARE A TITLU RILOR PAGINATE UNUL LINGA ALTUL

La intocmirea machetei, secretarul de redactie se poate afla uneori in situa­tia de a plasa mai multe titluri in partea superioara a paginii - unul linga altul (situatie ceruta - de exemplu - de buna prezentare grafica a materialelor respec­tive). Desigur, nu este o situatie fericita, insa secretarul de redactie are numeroase posibilitati de a delimita titlurile alaturate :

Ø     punerea intr-un chenar a unuia dintre titluri;


Titlu      Titlu

Ø     asezarea unei ilustratii, a unei vigniete intre ele. Aceasta presupune, insa, ca ilustratia respectiva sa fie montata cu titlul impreuna si sa apartina obli­gatoriu de materialul al carui titlu il insoteste.


Titlu                               Titlu


Ø     alaturarea a doua titluri se poate de­limita si cu ajutorul caracterelor de litere, in sensul ca unul dintre titluri poate fi realizat cu o litera de rind si mai alba, cursiva, in comparatie cu celalalt titlu, lucrat cu verzale si cu o litera mai neagra.

Ø     mutarea unuia dintre titluri in mijlo­cul materialului, insa, apelind la un asemenea procedeu, trebuie sa ai ti­tluri scurte, culese cu multa albitura, "sa respire liber'. Titlurile sa fie lu­crate - de obicei - "in bloc' (com­pacte). Materialele sa fie paginate, pe cit posibil, fara "picioare' sau cu "pi­cioare' mai scurte. Materialul, in aceste cazuri, trebuie sa inceapa cu o letrina (initiala).









Model de prezentare a doua titluri alaturate, delimitate cu ajutorul unei ilustratii.






SENSUL LECTURII

Deasupra unui TABEL, citirea se face de la coloana din stinga spre coloana din dreapta si se continua cu coloana din stinga sub tabel.

De exemplu :

Cu o productie dinamica si tot mai pu­ternic diversificata - asemenea multor unitati industriale din capitala - Intreprinderea de Masini Grele inscrie in planul sau pe anul in curs cresteri deosebit de mobilizatoare fata de anul 1999 : la productia industriala 17,1 la suta, la pro­ductia fizica - 16,7 la suta, iar la export cu peste 70 la suta. Mergind pe o linie ascendenta in pro­movarea unor produse de nivel tehnic ridicat, solicitate atit de beneficiarii interni cit si de cei de peste hotare, intreprinde­rea bucuresteana si-a sporit an de an capacitatea dupa cum urmeaza:






















Dupa cum rezulta, industria se va dez­volta in deceniul urmator intr-un ritm mediu anual de 8,1 -8,5 la suta, acordindu-se in


continuare prioritate largirii ba­zei proprii de materii prime si asigurarii independentei energetice a tarii noastre.



Cind textul este insotit de CLISEU( fotografie), citirea se face normal (de sus in josul ilustratiei)

Reluam exemplul de mai sus:


Cu o productie dinamica si tot mai pu­ternic diversificata - asemenea multor unitati industriale din capitala - Intreprinderea de Masini Grele inscrie in planul sau pe anul in curs cresteri deosebit de mobilizatoare fata de anul 1999 : la productia industriala 17,1 la suta, la pro­ductia fizica - 16,7 la suta, iar la export cu peste 70 la suta. Mergind pe o linie ascendenta in pro­movarea unor produse de nivel tehnic ridicat, solicitate atit de beneficiarii interni cit si de cei de peste hotare, intreprinde­rea bucuresteana si-a sporit an de an capacitatea dupa cum urmeaza:










Dupa cum rezulta, industria se va dez­volta in deceniul urmator intr-un ritm mediu anual de 8,1 -8,5 la suta, acordindu-se in continuare prioritate largirii ba­zei proprii de materii prime si asigurarii independentei energetice a tarii noastre.

TRATAMENTUL ILUSTRATIEI


Ilustratia unei publicatii se clasifica in doua categorii :

q           FOTOGRA­FII si DESENE.

Selectia fotografiilor se face in functie de urmatoarele criterii :

stilul casei' (specificul ziarului).

valoarea informativa.          

calitatea artistica.

calitatea tehnica.

exclusivitate (fotografia care este publicata numai de ziarul care a procurat-o).


TRATAMENTUL UNEI FOTOGRAFII PRESUPUNE :

1. Incadrarea fotografiei

Punerea in valoare a elementelor in­teresante din cadrul fotografiei si eliminarea celor secundare, nesem­nificative. Aducerea in prim plan a elementelor importante. Adaptarea ilustratiei la formatul sta­bilit in macheta.

NOTA:

In timpul incadrarii unei fotografii trebuie procedat cu atentie pentru a se evita suprimarea unor personaje importante din cadrul ilus­tratiei (in special Ia fotografiile oficiale), a elementelor ce constituie subiectul materialului pe care il ilustreaza.

Incadrarea se face fie prin acoperirea cu hirtie a partilor secundare, fie prin hasurare cu creion (la ultimul procedeu trebuie sa lucram cu grija pentru a nu deteriora fotografia. Se recomanda folosirea unui cre­ion mai gras si niciodata a pixurilor care fac "santuri' pe imaginea fo­tografica





2. Calibrarea fotografiei


a) REDUCEREA FOTOGRAFIEI. Se obtine astfel :

se traseaza o diagonala pe dosul fotografiei.

se masoara la baza fotografiei dimensiunea (in coloane sau in centimetri) la care trebuie redusa (adica formatul stabilit in macheta).

se traseaza o linie perpendiculara pina la intersectia cu diagonala si se obtine astfel inaltimea cliseului redus.






A





b MARIREA FOTOGRAFIEI. Procedeul este acelasi (ca in cazul operatiei de reducere), insa in acest caz, se prelungesc diagonala, precum si baza dreptunghiului. Perpendiculara se va inalta de pe aceasta baza prelungita (din punctul care constituie dimensiunea ilustratiei marite) pina se intilneste cu diagonala - de asemenea, si ea pre­lungita. Punctul de intersectie indica inaltimea cliseului marit.













3.Cotarea fotografiei



Aceasta operatie presupune indicarea dimensiunii pe spatele fotografiei (in coloane sau in centimetri) conform locului stabilit in macheta.Dupa efectuarea celor trei operatii (in­cadrare, calibrare si cotare) se urmaresc apoi

efectuarea retusului fotografiei (da­ca este cazul) si trimiterea acesteia la atelierul de zincografie.

Dimensiunile exacte ale cliseelor (mai ales inaltimea) se vor trece pe fiecare macheta ce se trimite in tipografie.

Andrucul (copia zincului) venit de la atelierul de zincografie trebuie verificat foarte atent cu originalul fotografiei pen­tru a se evita unele defectiuni (copierea inversa a imaginii, raster degradat etc.).


Fotografia de mai sus are nevoie de retus, fiind foarte putin contrastata. Pe linga aceasta, personajele din spate nu sint prea clare, panourile si fundalul salii nu ies in relief, sint intunecate, cu pete negre.



Prin retusare, fotografia a devenit mai luminoasa, mai clara, detaliile au capatat relief. Retusul a dus la imbunatatirea calitatii fotografiei.


CALCALCALCULAREA UNE CRESTATURI SAU FERESTRE INTR-O FOTO­GRAFIE, in anumite situatii, in cadrul unui cliseu, pentru a se introduce un titlu sau un text (crestatura sau fereastra in cliseu) se calculeaza conform schemei de mai jos :


A B

















Document Info


Accesari: 7493
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )