Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload






























ALEGORIE

literatura romana


ALEGORIE


= Termenul provine din fr. allégorie, gr. allegoria, desemneaza un procedeu stilistic care face ca un sens literal sa se substituie altuia ascuns. Pornind de la nivelul stilistic, A. e un fel de metafora (v.) largita, în cuprinsul careia se opereaza un transfer din pl 12112s185m anul abstract al unor întelesuri de adâncime într-unul figurativ de suprafata, pe care putem sa îl gasim înscenat ca poem (v.), poves­tire (v.) sau drama (v.). Încifrare de gradul cel mai simplu, cu dezle­garea implicita, transparenta. Spre deosebire de parabola (v.), A. face parte, asa cum arata Hegel în Prelegeri de estetica, din categoria comparatiilor care se stabilesc între semnificatiile faptelor si ale eve­nimentelor, nu între trasaturile lor exterioare. A. concretizeaza de obicei idei generale (prietenia, ura, iubirea, razboiul), dându-le o forma sensibila. A. nu se identifica nici cu simbolul, (v.), mod de comunicare a ceva intraductibil notional, în care semnificatul (v.) are o dimensiune nelimitata. Din simpla figura de stil (v.), A. ajunge sa capetc proportiile unei forme de viziune creatoare, devenind o figura de compozitie. Începând din Evul Mediu, de la Roman de la rose, (Romanul trandafirului) al lui Guillaume de Lorris la Divina Comedie a lui Dante, trecând prin epoca Renasterii, cu Gargantua si Pantagruel a lui Rabelais, având parte în secolul XVII de unele din exemplifica­rile cele mai tipice în materie, într-un sens cu Calatoria pelerinului a lui Bunyan si într-altul cu romanele manierist pretioase ale Madele­nei de Scudéry (Clélie etc.), ilustrându-se în secolul XVIII cu Calatoriile lui Gulliver, utopia satirica a lui Swift, cazând în desuetudine în secolul XIX, pentru a cunoaste, în schimb, la începutul secolului XX, un moment de resurectie în teatrul expresionismului (v.) german, cu piesele lui Hugo von Hoffmannstahl, Georg Kaiser si Bertolt Brecht, A. ca figura de compozitie ajunge sa structureze în timp o serie de opere dintre cele mai variate. În literatura româna, Dimitrie Cantemir recurge la A. în Istoria ieroglifica. A., care pentru T. Vianu re­prezenta personificarea unui concept abstract, nu si-a pierdut pro­ductivitatea nici în literatura contemporana, Ciuma lui Albert Camus, de exemplu, putând fi socotit un roman alegoric.








Document Info


Accesari: 3535
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )