Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Asemanari si deosebiri dintre 2 nuvele (istorica si psihologica)

literatura romana




Asemanari si deosebiri dintre 2 nuvele

(istorica si psihologica)





O prima analogie e oferita de insusi faptul ca se trateaza de nuvela dincolo de specificul ei,istorica sau psihologica.Plecand de la acest aspect,dela definitia speciei literare vizate,se observa ca in ambele opere ''Al Lapusneanul si In vreme de razboi'',atentia se concentreaza asupra personajului principal.In prima eponimul(cre da titlul operei) in cealalta hangiul Stravache.Si-ntr-o parte si cealalta exista un fir narativ,narator,difirentiindu-se prin persepctiva asupra evenimentelor.

Al.Lapusnseanul este o nuvela romantica cu elemente realiste si clasiciste iar In vreme de razboi este naturalista.Tautologic vorbind diferentele evindente se instaleaz 10410n132k a la nivelul subiectului.Modalitatea de conturare a personajelor cu preocuparea pt relatiile sociale,cu celelalte personaje,preocuparea pt psihologia protagonistilor ar oferi asemanari mai mult sau mai putin eviente.Fiind vorba de o nuvela istorica,creeatia lui Negruzzi porneste de la o personalitate istorica atestata de catre cronicari cat si de la evenimente ce pot fi verificate ca fapte istorice veridice plecand de la aceleasi consemnari ale istoricilor.La Caragiale fictiunea isi gaseste temei in imaginatia scriitorului.

Autorul luI Al.Lapusneanul recurge si el la imaginarul artistic prin care metamorfozeaza datele realitatii.Eroul romantic este unul exceptional in situatii exceptionale.Temperamentul atrabiliar si sangvinar poate fi un receptacul pt deviatiile patologice.La neica Stravache autodeterminismul se ingusteaza gradat,personajul fiind catre final o fantosa,o marioneta in mainele determinismului biologic.

Unicitatea protagnistului din prima nuvela primeste relief si datorita statutului social de domnitor al Moldovei.Ajuns la conducere prin interventie financiara la ''Poarta'',Al Lapunseanul isi elimina oponentii uzand de un machiavelism ce-l apropie de caracterul diabolic.Ca personaj romantic se contureaza in antiteza cu celelalte mai ales cu doamna Ruxanda, fire angelica, creatie in totalitate a lui Negruzzi (E Lovinescu) ,sau vornicul Motoc,ligusitor,poltron(las).Hangiul actioneaza sub impactul unei tare(anomalie ereditara) pt ca dupa cum afirma G Clinescu trebuie sa existe o astfel de abatere patologica intr-o familie in care unul inebuneste si altul este delapidator ca ofiter si talhar ca preot.Gustul estetic,bizar, manifestat de Lapunseanul in ordonarea capetelor celor 47 de boieri ucisi intr-un sistem piramidal fuzioneza pe alocui ci tendintele fraticide si matricide a lui Stravache care se bucura ca in goana dupa mostenirea fratelui nu mai are nici un oponent.Autorii ambelor nuvele sunt preocupati de notatie psihologica riguroasa.Cragiale afirmand undeva ca''simt enorm si vaz monstruos'' .La Stavrache,dupa cum afirmam mai sus,boala este resortul principal al faptelot si trairilor stale fiind vorba de o nuvela naturalista.De aceea personajul este un caz pasibil de fisa medicala,in timp ce Al Lapunseanul isi arata caracterul puternic motivat in muult mai mare masura rationar fara a exclude insa patologicul motivatia faptelor domnitorului consta in dorinta de razbunare dupa ce fusese destituit prin uneltirile boierilor la prima domnie.Asa dar un orgoliu exacerbat(peste limite)camuflat in dorinta de dreptate si preocupare pt poporul folosti ca unealta in linsarea lui Motoc.Avand in vedere autoritatea politica ,machiavelismul lui Lapunseanul se inscrie pe spatii largi avand o capacitate de iradiere mult mai mare decat Stavrache.La acesta din urma nu lipseste deloc vointa de a atinge scopuil,intrarea in posesia averii fratelui fiind ,asa dar motivate de o patima ce se cere implinita prin lucruri materiale.

Caracterul hangiului cu negativele lui(tendintele criminale,arghirofilia) exercita o presiune prea mare asupra unui psihic labil care in cele din urma duce la instanitate(nebunie).Personajul este o stuctura schizoida.In final ,el ne mai putand din cauza unei prabusiri interioare sa aiba contact cu realitate rastalmacita pana atunci de proiectiile subconstientului ca in cazul celor 2 halucinatii.Similitudini sidiferente se instaleaza nu doar inprivinta conturarii personajelor cat si in privinta artei narative. In ambele nuvele exista un sistem de anticipari ce cauta sa capteze atentia cititorului si sa coaguleze materialui epic.La Negruzzi aceste procedee acodra rigoare formala nuvelei de unde clasicismul.Lapunseanul promite lu Motoc ca nu-si va imnuia sabia in singele lui.Lucru confirmat ulterior prin linsare boierului de catre norod.Promisiunea facuta doamnei Ruxanda ca-i va oferi un leac de frica,camasa de zale intrezarita sub vestimentatia de epoca cu pompa aferenta neobisnuita la domnitor,''desantata uvantare''(abatere a subiectivitatii naratorului prin comentarii colaterale minime) si faptul ca insusi sfantul tresare din racla cand domnitorul se inchina sunt tot atatea aspecte anticipative ce concura la coagularea structurii nuvelei.In nuvela lui Caragiale unele evenimete ulterioare sunt predictibile.Autorul recurgand la o retea de conjecturi(ipoteze)care agumnteaza pro si contra in privinta pecabilitatii a vinei lui Popa Iancu banuit deocamdata a fi capul bandei de talhari.De un an si jumatate preotul prospera in timp ce banda actiona de 2 ani.In atacul asupra lui,cainii nu latra,fapt pt care cityitorul ar cree ca e vorba de o inscenare pt ca imediat naratorul sa afirme ca probabil hotii au recurs la farmece pt a impiedica cainii sa latre.Caii nu au furati desi erau de rasa dar cand au venit dimineata,oamenii l-au gasit strans legat pe popa Iancu aspect ce a inclina balanta catre achitarea incriminatului.Anterior natatorul afirmase ca protagonistul facuse prostia de a-si trimite mama de acasa iar cand mai tarziu aflam ca totul fusese inscenare intelegem si tertipul(strategia) naratorului.Nelinistea personajului care umblase dupa daraveri(negustorii)este in fapt provocata de teama de a nu fi tradat de aghiotonti.Exista o remarca cu dublu sens inainte de a se clarifica vionovatia lui popa Iancu si anume ca nu aflae nimic de talharii lui.Observatiile naratorului privind trairile psihologice ale personajului sunt luate in ambele cazuri din aceeasi zona a organicului.Este urmarita mimica domitorului cand in se da fortat sa bea otrava ca si a hangiului in final cand inebuneste.O deosebire evidenta tine de preocuparea pt natura perceputa drept cutie de rezonantza a psihicului personajului in nuvela lui Caragiale,aici noaptea,spre diferenta de romantism avand conotatii negativ-restrictive asociata fiind intunericului din psihicului personajului.La Negruzzi natura lipseste existand totusi o preocupare pt cadru in maniera specifica romanticilor de unde detaliile vestimentare si culinare amintind de pictura framanda.Dca naturalismul este considerat un realism exesciv atunci obiectivitatea reprezinta o punte de legatura in privinta expresivitatii celor 2 opere..Autoritatea narativa din Al Lapunseanul are un caracter demiurgic.prin ubicuitate(omniprezenta).Comentariile marginale sunt eliminate aproape total iar in nuvela lui Caragiale,nratorul se plaseaza un unghiul persepctivei unui pers oarecare limitat aparent in capacitatea de a cunoaste toate evenimentele si gandurile personajelor.



In concluzie cele 2 nuvele prezinta similitudini evidente dar si deosebiri lamurite fie ca este vorba de profilul personajelor,fie de arta narativa sau de expresivitatea stilului.

































loading...











Document Info


Accesari: 2461
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )