Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Ca sa nu-l iubesti trebuie sa fii rau la suflet sau prost

literatura romana




ALTE DOCUMENTE

Negostorul lipscan - Mihail Sadoveanu ~caracterizarea lui Damian Cristisor~
Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ intr-o opera literara studiata (povestire sau basm cult), prin referire la conceptele din ur
Povestea dragostei
FORMELE TIMPULUI SI ALE CRONOTOPULUI IN ROMAN
APOSTROFA
PARADOX
IMAGINE (ARTISTICA)
Argumentatia retorica reprezinta cu siguranta un titlu incitant
DISCURS
ALEGORIE





"Ca sa nu-l iubesti trebuie sa fii rau la suflet sau prost"
>"Cronicarul anului 2007", Adi Georgescu, \[i aminte[te de Ioan Chiril` ca de un om de care n-ai cum s` nu te \ndr`goste[ti





Andrei Cr`ciun
andrei.craciun@evz.ro


Adrian Georgescu a c~[tigat anul trecut titlul de "Cronicarul anului" la Premiile "Ioan Chiril`". Adi colaboreaz` cu EVZ, Gazeta Sporturilor, Eurosport [i Realitatea TV. Se \mplinesc, \n cur~nd, doi ani de c~nd a ales s` fie ziarist independent. Sim]ea c` gazet`ria se sufoc` sub ap`sarea acestor mastodon]i impersonali: trusturile de pres`. Adrian Georgescu a preferat s` r`m~n` ne\nrolat \n armata oamenilor "loiali companiei". Urmeaz`, a[adar, un dialog cu un om liber. De fapt, o discu]ie la o bere, \ntr-o c~rcium` de cartier. Un ping-pong de idei peste o mas` de lemn, de pe care lipse[te doar mu[amaua \n carouri. |ncepem cu Ioan Chiril` [i sf~r[im, inevitabil, \n literatur` (din mozaicul de vorbe ale scriitorilor anglo-saxoni am re]inut una: <<Dumnezeu e ce face fiecare din singur`tatea sa>>), cinematografie [i muzic`.

Adi Georgescu poart` plete, fumeaz` mult (Marlboro ro[u), nu crede nici \n bing-bang-uri, nici 20320l1110u \n colective de oameni ai muncii, iube[te Genesis, "o forma]ie de oameni care se \mpleteau \ntre ei", e spontan [i dezarmant de sincer. Textele cu "patriarhul..." \l irit`. Nu-i plac, deloc, canoniz`rile. Folose[te, cu naturale]e, cuvintele "mi[to" [i "Ioan Chiril`" \n aceea[i fraz`. De banii lua]i din premiul de anul trecut, 5.000 de euro, habar n-are ce s-a ales. |n familia Georgescu, de administrarea p`r]ii financiare se ocup` exclusiv so]ia.
"Jurnalismul a murit"

Anul acesta, Adi n-a mai fost nominalizat la nicio categorie. E degajat, a[teapt` Premiile "Ioan Chiril`" cum a[tep]i un spectacol bun: "Premiile astea sunt \n primul r~nd o manifestare a senisibilit`]ii so]iei lui Ioan Chiril`, doamna Iarina. |n tot ce fac femeile se vede sensibilitatea lor". E nevoie de aceast` form` de apreciere a ziaristului, \ntr-o vreme c~nd presa [i-a pierdut reperele? Adi pluseaz`: "Jurnalismul, \n ]ara asta, a murit. C~]iva oameni se chinuie s`-l mai ]in` \n via]`, dar e degeaba. Jurnalismul se \mparte, azi, \ntre articolul de opinie [i [tirea de agen]ie, \ntre <<eu a[ fi de p`rere>> [i <<asta se \nt~mpl`>>. E prea pu]in". Pentru c` face doar ce \i place, Georgescu o s` se apuce de reportaje: "Prefer s` pescuiesc pe[ti mor]i". E un ziarist at~t de liber \nc~t \[i scrie articolele de m~n`, \n parc.

"Avea voca]ia discre]iei"

E sigur c` lucrurile bune, ca [i copii frumo[i, se fac doar din dragoste. Secretul textelor lui Ioan Chiril`: "El [tia s` transmit` perfect, [i totu[i avea o voca]ie extraordinar` a discre]iei. Pe om \l cuno[ti cel mai bine \n scris. Chiril` se retr`gea, putea s` scrie foarte bine la persoana I singular, dar, de fapt, nu vorbe[te el niciodat`. Putea s` fie [i narator, [i erou principal, tu nu-l vedeai. Te punea \n ochiul lui. Orice om dintr-o meserie de genul `sta, s` zicem regizor, asta trebuie s` fac`. Se insemineaz` \n tine. De multe ori se poate \nt~mpla ca regizorul s` fie at~t de plin de sine \nc~t s` vrea s` te ia, s` te pun` cu for]a \n fotoliu, s`-]i urle: <<Uit`-te!>>. Chiril` avea talentul de a nu se lua \n serios, e foarte mi[to asta". Voia doar s`-i ias` articolul sau cartea bine? "Da, [i d'asta i-a [i ie[it. |n via]` trebuie s` [tii cum s` vrei, mi se pare foarte important. P'asta o [tiu de la nevast`-mea: e o constela]ie la care dac` te ui]i nu o vezi, dac` te ui]i pe l~ng` o vezi. Eu nu cred \n c`r]ile <<cum s` ...>>, sunt o prostie, te distrug. Nimeni nu va putea \nlocui vreodat` imagina]ia [i norocul". {i mai avea ceva Ioan Chiril`: era relaxat. Adi l-a cunoscut doar doi ani. De ajuns. "Lumea asta se \ndep`rteaz` foarte tare de relaxare, care mie mi se pare singura cheie prin care po]i face via]a suportabil`. El era relaxat, wow! Era fantatstic. Cred c` b`tr~ne]ea cam a[a e: e ca atunci c~nd \]i dai seama c` e[ti beat, [i nu-]i mai merge vorba, c~nd te b~lb~i u[or. Se sim]ea c` mintea \i merge, dar nu-l mai ajuta exprimarea, trupul \n general. {i \]i d`deai seama c` vedea tot [i avea un umor bestial, \n care se amestecau [i sarcasmul, [i cinismul, [i veselia. Era un om pe care era foarte greu s` nu-l iube[ti. Trebuie s` fii sau foarte r`u la suflet sau prost".




OBSERVATORII

Ioan Chiril` [i poporul vizual

Adi Georgescu vede \n Ioan Chiril` ceea ce poporul rom~n are, dar n-a [tiut s` exprime: "Ne g`sim la Chiril` \n fa]a unei rezolv`ri str`lucite, nefiltrat` neap`rat prin inteligen]`, ci prin instinct. E ca o rezolvare str`lucit` a unei probleme de [ah. E ca la problemele care se pot rezolva prin trei metode, [i Chiril` vine cu o a patra. Dezgroap` din popor un sim] al observa]iei pe care \l avem, dar cu care nu [tim s` lucr`m. Toate c`r]ile lui sunt compuse din mii de momente de observa]ie. Rom~nul nu [tie s` con[tientizeze ce a observat, suntem un popor al ochiului, de unde [i dorin]a de a epata prin chestii care se v`d. Uit`-te [i tu: [oferul rom~n, despre care se spune c` e foarte bun. E, de fapt, un [ofer de reflexe. |ncearc`-l s` bagi \ntr-un sistem de trafic normal. L-ai termnat. El se uit` doar la fundul ma[inii din fa]a lui, nu are perspectiv`". Chiril` se mai baza pe arta dramatic`. Teatraliza. "Ceea ce nu e r`u, r`u e c~nd exagerezi. St`p~nea arta de a [ti p~n` unde s` se duc`. |n scrierile epigonilor o s` g`se[ti de multe ori treaba asta: se duc prea departe. Nea Vanea poveste[te chestia asta cu Mariana Simionescu, care se uita la meciul lui Borg. Dac` o iei vizual, este patetic`. Dac` o cite[ti, nu mai este. Nea Vanea era un mare seduc`tor \n scris, lucra doar din nuan]e. {i \n muzic` e valabil. Sunt trupe mari, imense, care la un moment dat nu-]i plac, pentu c` devin exagera]i, prea buni \n a-[i sus]ine solo-urile, ca un buchet de flori campioane, care nu miros. C`r]ile lui Chiril` nu sunt Biblii, \n sensul c` reveleaz` marile adev`ruri ale sportului, [i ale omului. Sunt c`r]i bune". De ajuns.

/90
"Nu exist` urma[ii lui Nea Vanea. Urma[ii lui sunt Tudor [i Ionu] Chiril`. At~t!"

Adrian Georgescu, "Cronicarul anului 2007"

/3.500
ONE MAN SHOW

"Rela]ia lui cu dactilografele era genial`"

Adi \[i aminte[te, fascinat, de momentele c~nd Chiril` \[i dicta textele \n redac]ia vechiului "Pro Sport": "Am convingerea, c` l-am v`zut c~nd dicta, c`, pur [i simplu, \i ie[ea, c` era din el [i asta se nume[te <<joc>>. Ceea ce face copilul c~nd \[i creeaz` o lume. Asta f`cea: el, [i la 70 de ani, se juca. C~nd \l vedeai, uitai de toate posibilele lui defecte". Chiar, ce defecte avea Chiril`? "Cred, pentru c` [tiu c` [i eu sunt a[a: era vanitos. {tia \ns` s`-[i gestioneze vanitatea. Principala lupt` \n via]` e cu tine \nsu]i. |ntotdeauna ai de ales: s` fii atent, s` fii nesim]it, s` fii r`u, s` fii bun. El avea o vanitate, dar f`r` vanitatea asta n-ar fi fost ce e era, s` nu uit`m! F`r` defectele noastre, roata s-ar \nv~rti de a[a natur`, c` [i calit`]ile noastre ar fi mult tocite. A[a-zisele defecte sunt, uneori, doar adjuvante de calit`]i. Vanitatea e o chestie bun` la marii scriitori".



"Avea ritmul \n el"

Dac` ar fi s` ne lu`m dup` Adi Georgescu, rela]ia lui Ioan Chiri` cu dactilografele "era genial`": "St`tea \n spatele lor, se uita pu]in \n sus, la un unghi de 25 de grade, [i observa totul, tr`ia din asta, se hr`nea din asta. Era ca \n filmele alea cu evada]ii din lag`r, c~nd \l prinde p'`la l~ng` zid. Observa tot, \n timp ce creierul lui (poate s`r`cesc mult discursul spun~nd doar creierul) f`cea cu totul altceva. Eu m` uitam mult timp la el. Chiar [i a[a, b`tr~n... |mi imaginez cum o fi fost prin '85. Rareori gre[ea. Avea ritmul \n el. Nu era un tip care s` jongleze cu ritmul, s` compun` ceva de genul Van Der Graf, care \ncep \ntr-un ton, care iu]esc ritmul, dup` care iar \l \ncetinesc. El schimba ritmul, \ns` imperceptibil. |ntotdeauna r`m~nea \ntr-un ritm-mam`. Am \nceput de pe la 9-10 ani, s`-i citesc c`r]ile, [i, acum, b`g~ndu-mi c`r]ie \n cas`, de pe balcon, c` ne-am mutat, am \nceput s` le recitesc". Apropo: \n prezent, domnul Georgescu se joac` de-a t~mplarul. Face rafturi pentru c`r]i. "Acum, dup` aproape 30 de ani, recitindu-le, \mi dau seama [i de ce \mi pl`ceau. Avea toate caracteristicile unui muzician care c~nt` dup` ureche. Se spune c` Beatles n-au [tiut niciodat` notele muzicale. A[a era [i Chiril`". Dactilografele aveau con[tiin]a c` asist` la ceva ie[it din comun? "Nu, ele \[i f`ceau doar meseria".

|l prefera pe Grigore

C~teodat`, Ioan Chiril` se mai sf`tuia cu colegii lui de redac]ie, mai mici cu dou` genera]ii: "Era mai mult o consultare cu el \nsu[i, sigur avea glume cu unii, mai ales cu Grigore Cartianu. Oricum, f`r` Vanea, toat` genera]ia Tolontan ar fi f`cut orice altceva dec~t pres` sportiv`". A[adar, Chiril` a salvat ]ara de un num`r consistent de ingineri, apicultori, electricini, probabil slabi: "F`r` el, noi n-am fi avut nicio born`. E scriitorul preferat al acestei genera]ii, genul de om care sare din paginile c`r]ilor [i \]i face un semn cu m~na: <<Vino [i tu!>>. N-a ]inut pe l~ng` el discipoli. Nici nu era nevoie, c`r]ile lui au creat ziari[ti". {i-ar mai fi g`sit Nea Vanea locul \n presa asta de azi care, am convenit de la \nceput, e muribund`? {i \n lumea asta nebun`, nebun`, nebun`? "Da! Chiril` era ca un p~r~ia[, care tot se strecoar`. G`sea el ceva de scris [i despre R`doi, pentru c` \i pl`cea. Uit`-te la colegii no[tri, ziari[ti. |l vezi pe vreunul fericit? Tr`im \ntr-o criz` existen]ial` mai nasoal` ca aia din anii '60. Oamenii fac doar jum`t`]i de fapte, [i uit` s` tr`iasc`. Lumea e ca un nebun care merge din c~rcium` \n c~rcium` [i nu se mai g`se[te. Cei mai s`n`to[i oameni la cap sunt: b`tr~nii, copiii [i c~inii. Cei mai s`n`to[i oameni la cap sunt c~inii".


"Pe vremea lui Nea Vanea era mai u[or, oamenii erau mai OK, era mai frumos s` scrii despre Ilie N`stase, despre Nadia. Ilie, cum era el, mai gol`nel, a[a, era mai om. {i mai avea ceva Nea Vanea: nu d`dea verdicte, nu era senten]ios. E tot o lec]ie care se \nva]` din sport"
Adrian Georgescu, ziarist independent













Document Info


Accesari: 2028
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )