MODURI DE EXPUNERE

Modul de expunere este felul, maniera in care autorul sau personajul prezinta realitatea.

Realitatea poate fi prezentata sub diverse forme:

narativa( nu genul epic) se nareaza, se relateaza intamplari, evenimente, actiuni.

In loc de autorul nareaza, se pot folosi urmatoarele verbe:

infatiseaza

prezinta

expune

relateaza

Atitudinea scriitorului fata de realitatea infatisata este:

1. obiectiva ( de neparticipare, de neimplicare in fapte)

2. Autorul se poate ascunde sub infatisarea unui personaj.

3.Autorul nu se situeaza in prim-plan; in prim-plan sta naratorul sau personajul principal.

4. In operele lirice forma atitudinii scriitorului este expozitiva; autorul se confeseaza:

-isi destainuie stari sufletesti

-isi exprima eul liric

-isi dezvaluie starea lirica

Atitudinea scriitorului este subiectiva (se exprima pe sine,dezvaluie propriile sentimente).

Autorul liric se situeaza in prim-plan.

5.Forma reprezentativa mimetica tipica genului dramatic:

-actiunile omenesti sunt redate cu fidelitate

-autorul are atitudine obiectiva

-vizibil sau nu,se poate ascunde sub masca unui personaj.

Felurile modurilor de expunere

1.     Naratiunea

2.     Descrierea

3.     Dialogul

4.     Monologul

Naratiunea =un mod de expunere propriu genului epic (este chiar fraza genului epic).

Capata formele speciilor ce tin de genul epic:-povestire

-schita

-nuvela

-roman

-reportaj

-memorial

-este un mod de expunere cu preponderenta verbal

-faptele,intamplarile sunt prezentate in structura cronologica (adica asa cum s-au desfasurat,adica in succesiunea lor).

(Cand sunt prezentate cronologic se poate vorbi :de o gradatie ascendenta sau descendenta).

Intamplarile,faptele,evenimentele pot fi prezentate pe secvente (fara a se pastra ordinea cronologica ).

Cele narate:1. Pot fi transmise:-simplu

-clar

-concis

-fara divagatii

sau 2. Pot fi transmise:-mai complicat

-cu intreruperi ale firului

-revenirire in fraze ample

-cu multe determinari

In ce ipostaza poate sa apara scriitorul:

1.     de narator-obiectiv

-subiectiv

2.     de spectator –activ si pasiv

3.     cronicar al evenimentelor

4.     participant la conflict

5.     dispersat in mai multe personaje.

Ritmul nararii poate fii:

1.lent: (se utilizeaza fraze ample,sinuase cu multe propozitii subderivate).

2.alert: (se utilizeaza fraze scurte,construite prin coordonare).

In naratiune accentul cade pe semnificatia faptrelor si a comportamentului personajelor.

In descriere accentul cade pe imaginea artistica :adica pe-spatiu

-linii

-culori

-forme

Naratiunea presupune succesiune (daca nu exista succesiune avem de-a face cu descriere,deductie,efunzie lirica.

Naratiunea presupune o integrare in aceeasi unitate de timp =(daca nu exista unitate de timp avem de-a face cu o simpla cronologie,adica enuntarea unor fapte necoordonate intre ele.

Elementele constitutive ale naratiunii sunt:

-fapte

-actiuni

-demersuri

In naratiune :-actiunea e elementul predominant

-personajele=>factorul dinamic (fac actiunea).

Naratiunea are momente :-principale

-secundare

-subiectul naratiunii se deruleaza gradat,o organizare specifica;in succesiunea:

-expozitiune

-intrigaconflict

-desfasurarea actiunii

-punct culminant

-deznodamant

In naratiune

1.     timpul verbal utilizat este o forma de trecut.

2.     Pronumele-de regula pers a-III-a sg.

Timpul prezent se foloseste in scrierile epistolare sau au caracter memorialistic.

Naratiunea este o modalitate temporalo-spatiala.(Pentru ca se desfasoara in timp si in spatiu).

Naratiunea se impleteste cu:-descrierea

-monologul

-dialogul

Care sunt procedeele specifice naratiunii?

-interferenta planurilor;

-antiteza dintre personaje;

-rememorarea si evocarea unor momente specifice ,semnificative;

-ramificarea in constiinta unui personaj a unor evenimente ;

-ramificarea unor conflicte;

-imbinarea naratiunii cu descrierea ,monologul interior;

Cum se evita monotonia

-se evita prin :-1.-intervertirea cronologica a evenimentelor (adica nu mai exista o concordanta intre timpul real al desfasurarii evenimentelor si timpul nararii acestora).

-2.-povestirea in povestire (povestirea in rama (vezi;Hanul Ancutei).

Felurile naratiunii in functie de atitudinea naratorului

1.        1. subiectiva cand:-e axata pe confesiune.

-se foloseste verbul la persoana a-I-a.

-se implica naratorul.

2.obiectiva cand:-se bazeaza pe observatie.

-verbul e utilizat la pers a-III-a.

-naratorul este detasat de fapte,evenimente .

2.        In functie de faptele ,evenimentele prezentate:

1.realista (fapte sau intamplari –reale

-posibile)

2.fantastica(interventia-miraculosului

-a supranaturalului)

3.istorica-inspirata din trecut

-accentul cade pe evocare

4.memorialistica:-axata pe evocarea drumului devenirii unui personaj

5.psihologica:-analiza starilor sufletesti ale personajelor

6.didactica

-Picturala /statica

-Dinamica

-Tablou

-Portret

Ce este portretul ?descrerea unui personaj sub aspect fizica sau /si moral

O vrianta a portretului este autoportretul.

Felurile portretului

in versuri /in proza

fizic/moral/combinat

-individual/colectiv

-exponential(generic ,reprezativ)

-realist

[in functie de personaj]

-alegoric

-portret de –prin-plan(al pesonajului principal)

-plan secundar (al personajului secundar)

-fundal(al personajului episodic)

- dinamic (al unui personaj complex)

-static (al unui personaj schematic sinplu)

Portretizarea se realizeaza prin :

1. perspectiva portretizarii-vazut dinauntru

- vazut din afara

2. mentalitati de portretizare:

a. directa- de catre autor

-de alte alte personaje

-autoportretizari

b.indirecta :prin fapte ,atitudini,ganduri,linbaj

-relatile cu semenii

-relatile din mediu

Portretizarea prin limbaj ne ajuta sa constatam

-pozitia sociala culturala

-gradul de inteligenta

-latitudinea fata de viata

-convingeri si idealurii sentimentele care le anina

-nobilitatea sau nimicirea sufleteasca

Portretizarea se realizeaza pirin urmatorele procedee:

-descriere -paralela

-dialog-antiteza

-monolog interior -sugestia si aluzia

-analiza psihologica -definitia

-evorarea -gradatia

Un alt tip de descriere este : TABLOUL=descrierea unei privelisti,a unui obiect sau fenomen al naturi.

In realizarea unui tablou pot domina imaginile:

vizuale(in special)

auditive

Elenentele constitutive ale imaginilor sunt :

-pete de culoare -olfactive

-plante ,arbori -tactile

-muzacalitatea -gustative

-sonoritati

In realizari:tabloulului scriitorului, foloseste sincretismul ,adica intrima elementele picturale, muzicale, scupturale.

-Prin descriere artistul realizeaza imagine artistica:

-statica( premiscare)

-dinamica(nota de miscare)

-Perspectiva naratorului:----- de personaj

--- - spectativ

1. de implicare : scritorul se plaseaza in interiorul tabloului zugravit si devine personaj

2.de detasare: scriitorul asista , priveste ca un spectativ

Scopul descrierii :

-de a sugera ganduri, stari sufletesti traite de autor

-de a le comunica cititorului pentru a-l sensibiliza

-pentru a trezi sentimente , traite in inima cititorului

Un alt mod de expunere este DIALOGUL Dialog = logos-stiinta,cuvant.

= dialogul nu inseamna doi,deci intra in antinomie cu monologul.

Vorbire intre mai multe personaje tipic pentru creatia dramatica dar apare si in creatia epica ,excepcional si in cea lirica.

Natura partener de dialog-locutor sau interlocutor al poetului.

Prin dialog se exprima succesiunea si coerenta actiunii dramatice.

Forma deliberata de comunicare.

Participantii la dialog

1.     Locutor=cel care emite enuntul,cel care vorbeste.

2.     Interlocutor=cel care recepteaza enuntul.

3.     Destinatar=cel caruia ii este adresat enuntul.

poate fi--- prezent si absent

Dialogul are caracter de:

Reciprocitate(cointeresarea personejelor)

Replicitate(cand se realizeaza concret mesajul)

Replicile presupun: - un emitator

- un receptor

1.     Replicile pot fi de:-informare

-solicitare

-confirmare

-recunoastere

-narative

-confidentiale

2.     Replici: - verbale

- nonverbale gesturi,mimica,tipete

3 .Replici -scurte ,medii,lungi

Rolul dialogului este de:- a inviora,a dinamiza actiunea

Scopul in dialoguri este de a reda graiul viu al personajelor ,

. de a marii impresia de viata autentica.

Dialogul- asigura operei: - dinamism

- oralitate

- autenticitate

- este un mijloc de caracterizare a personajului de portretizare aceasta se realizeaza prin - vocabular,limba si limbajul folosite. Inteligenta si subtilitatea replicii,rapiditatea gandirii.

Prin dialog se dezvaluie interesele,telurile care anima actiunea. Se capteaza interesul spactatorului,cititorului.

Personajul isi dezvaluie direct ganduri si sentimente nedeformale de timp sau de influenta altor personaje,prezentarea personajelor apare mai vie.

Monologul= alt mod de expunere,recunoscut / nerecunoscut de specialisti.

-e scris de unii specialisti ca o varianta a dialogului

-o replica mai lunga ,detasata din dialog

Personajul- rosteste ganduri

isi analizeaza sentimente si ratiuni ale actiunilor sale

Monologul ca discurs poate fi :

- narativ

- discuptiv

- expozitiv

- argumentativ

- monolog propriu –zis

- monolog interior

- aparteu

- discurs retoric

Monologul propriu-zis=presupune existenta unui interlocutor dar care nu da replica.

Monologul propriu-zis se realizeaza prin :

- interogatii ,exclamatii

- invocatia retonica

- interjectii exclamative

Aparteul= este un scurt monolog intr-o piesa

-este rostit cu glas scazut de actor catre

spectator

- este spus pentru sine

-nu este auzit de parteneri

Discursul retoric = o alta forma a monologului

Se realizeaza prin :

- fraze scurte

- propozitii exclamative

- aluzii

- suspensia

- enumerarea

- repetitia

- persoana a doua centrala

Monologul – permite personajului sa-si analizeze

adevaratele sentimente si adevaratele

cauze ale faptelor sau gesturilor sale

Monologul interior - forma de vorbire mleadresata

- nu cere prezenta unui interlocutos

- este mai retoric decat monologul

propriu-zis

In monologul interior prezenta marcilor formale este

mult mai pregnata - interogatii

- exclamatii

-invocatia retonica

-interjectii exclamative

Uneori monologul interior este o forma de exteorizare a unor trasaturi intime.