ALTE DOCUMENTE |
Mitul intineririi in opera lui Mircea Eliade
Personalitate complexa a culturii romane, Mircea Eliade transcede prin creatie si semnificatii spatiul romanesc, integrandu`se in Panteonul valorilor universale.
Viziunea sa impleteste intr-o sinteza originala idei ortodoxiste autohtone, c 19319h715t redinte populare, mituri orientale filtrate prin riguarea si cultura vasta din domenii diferite: filozofie, arta, mitologie, folclor, religie.
Exista patru concepte esentiale petru a intelege labirintul operelor literere sau stiintifice ale lui Eliade. Primul este dialectica sacru-profan, in care sacrul este integrat profanului, o intalnire neasteptata cu ceea ce ne mantuieste, dand sens existentei noastre. Al doilea concept este mitul, definit ca "istorie sacra" ce prezinta un eveniment care a avut loc intr-un timp primordial, timp fabulos al inceputurilor; acesta furnizeaza modele pentru conceptia umana, confera semnificatii si valori existentei noastre.Cel de-al treilea concept este mitul eternei reintoarceri, frecvent in majoritatea mitologiilor, surprinde spirala evolutiei universului de la cosmogonie, degradarea periodica, la distrugere si refacere succesiva intr-o alta structura.Ultimul concept este fantasticul, o categorie estetica prin care epica surprinde iesirea din banalitatea cotidiana, intalnirea cu sacrul, cu neobisnuitul, rasturnarea perceptiilor si a reperelor acceptate de legile naturale.
Mircea Eliade ocupa un loc special, prin metoda si amploarea cercetarii, intr-un vast proces de revalorizare a gandirii arhaice.In timp ce majoritatea metodelor moderne tind sa demitizeze existenta si expresiile ei arhaice descoperind profanul si sacrul, Eliade urmeaza o cale inversa; scopul lui este sa indentifice prezenta miticului in experienta umana.
Un sambure mitic cuprinde si povestirea "Les trois graces". Ea reprezinta o varianta moderna a mitului grecesc al Persefonei, ceea ce sa dezvalui iarasi la sfarsitul unei istorii politiste, desfasurate pe mai multe planuri temporale.
In aceasta povestire captivanta, Eliade imbina stiinta si magia printr-o ipoteza abil aleasa: un om de stiinta cauta dovezi in Biblie si rastoarna opiniile curente, aratand ca bolile sunt simptome ale unei regenerari mitice. Omul ar fi uitat ca poseda capacitatea de autoregenerare. Medicul cautase in cartile sfinte urmele acestei vechi taine si crezuse ca tocmai bolile ofereau sansa de a o redescoperi. Proliferarea celulelor, hipertrofierea lor ar fi reprezentat doar impulsul corpului de a se autointineri: "Si revenea mereu la axioma lui: ca Dumnezeu n-a abolit definitiv sistemul incifrat in structura corpului si a vietii omenesti. Dar, spunea ca acest sistem implica tineretea si viata infinit prelungita; o implica pentru simplul motiv ca este un sistem de autoreglare, dar si de autoregenerare...Pacatul originar n-a putut distruge mecanismul regenerarii, ci numai l-a modificat in asa fel incat sa nu mai poata fi recunoscut. Mai mult, l-a camuflat in niste procese fiziologice care, aparent, indica exact contararul regenerarii, l-a camuflat in anumite maladii si mai ales in cea mai primejdioasa afectiune organica: proliferarea celulelor, neoplasma."
Doctorul prepara un ser pe care il experimenteaza pe trei femei, numite din cauza numelor lor, Aglaia, Italia si Eufrosina, "cele trei gratii". Cu putin timp inainte de a muri, el s-a referit la ele. Dar in ce scop? Una dintre cele trei paciente de odinioara, Eufrosina Mincu, care se numea inainte Frusinel Chiperi, pare sa cunoasca raspunsul.
Ea il viziteaza intr-o zi pe Zalomit si ii istoriseste povestea ei incredibila. Grav bolnava de cancer si declarata de medicina oficiala un caz disperat, acceptase oferta doctorului Tataru de a se supune unui nou tratament. Ca urmare a acestei terapii neortodoxe, femeia sufera o mutatie biologica miraculoasa: ea intinereste, dar de fiecare data numai pentru durata unei jumatati de an.In cealalta jumatate se reapropie de varsta ei biologica. Sase luni, primavara si vara, femeia traieste o stare de euforieerotica, in vreme ce toamna si iarna, corpul ei se trasforma in acela a unei persoane de saptezeci de ani. Cauza o constituie imprejurarea ca mediul fusese constrans de profesorul Nedelcu, superiorul lui, invidios si obedient politic, sa intrerupa tratamentul. Din acel moment, acesta refuzase sa o mai vada. Intalnind-o intr-o zi prin padure, goala si plina de voluptate, doctorul se speriase, se retrase si se prabusise intr-o prapastie. Accident sau sinucidere? Emanuel Albini, insarcinat de securitate cu descoperirea tainei serului, pune sa fie supraveghiat botanistul poet Zalomit, ca fiind singura persoana aflata in contact cu noua Persefona, cultivata in laborator.
Tema tratata de Eliade in aceasta nuvela este tema mitica a intineririi, reprezentand un vis vechi al omenirii.
In genere, toata proza fantastica a lui Eliade, in limbajul sarac al criticii literare, ne intalnim cu planuri din spatele faptelor epice, care se numesc simboluri. A citi simbolurile intr-un text cu suprefete realiste netede e a dezvalui mesajul ascuns in straturile adanci ale creatiei. Astfel, figura Persefonei in povestirea lui Eliade poate fi interpretata ca un simbol ilustrativ al omului modern, dezechilibrat, pentru care modul de viata sacru este in totala contadictie cu cel profan. Ca fiica la lui Zeus si a Demetriei, Persefona traieste in doua zone complet diferite - in lumea de jos si in cea de sus - si este obligata sa penduleze intre doua forme extreme de viata. Ea duce astfel o existenta tragica. In timp ce vietuieste in lumea profana, ea trebuie sa-si ascunda tineretea, mitul pe care il traieste, facand totul pentru a parea mai batrana, spre a nu sari in ochi, cu atat mai mult cu cat Albini o urmareste, obligand-o sa-si duca zilele intr-o permanenta neliniste si agitatie.
Dupa ce am vazut una dintre temele operei lui Eliade este momentul de a defini formula fantasticului sau. E limpede ca ea nu este straina de preocuparile si stiinta istoricului religiilor, ipotezele de acolo trec si in opera de fictiune. Iesirea din timp, manifestarea miticului, sacrului in faptele neinsemnate ale vietii, existenta a doua planuri paralele sunt temel cele mai raspandite si, daca privim bine, observam ca scrierile fantastice ale lui Eliade au si din acest punct de vedere o unitate remarcabila. Fantasticul eliadesc sta foarte aproape de miraculos fara a se contopi totusi cu el, intrucat autorul este mai putin interesat de formele revelatiei cat de sugestia unui substrat mitic in existenta de toate zilele. Cartile au in spatele lor o conceptie teoretica, insa teoria nu se vede caci, creator profund si orginal, Mircea Eliade pune in spatele ideiilor desfarurarea libera a fanteziei; o fantezie, evident, cultivata, fecundata de lecturi, totusi nu impovarata de eruditie. Nuvelele lui nu cultiva si nu produc la lectura spaima de existenta, fantasticul este mai degraba calm ca un element firesc de viata. Chiar faptele cele mai crunte - disparitia unui individ, revelatia de a trai in alt timp - nu atrofiaza simturile si nu arunca spiritul in bratele teroarei. Fantasticul este o realitate care tulbura, dar nu cutremura si nu dezechilibreaza fiinta. In fond, elementele care produc sentimentul de fantastic nu sunt straine de realitatea normala, acesta evoluand impreuna cu realul. Si cum fantasticul imbraca deobicei haina miticului, putem spune ca personajul care trece prin proba initiatica este un purtator fara sa stie de mituri. Miticul se incarca pe masura ce tema se desfasoara cu semne din ce in ce mai profunde, mai complicate, nu pentru erou, ci pentru cititor. Am spune ca eroul traieste in afara conditiei impuse de fantastic, intrucat are o vaga constiinta a lui, cititorul fiind acela care descopera realitatea secunda, universul paralel in care se oglindesc faptele noastre neinsemnate.
Stiinta lui Mircea Eliade este de strecura intr-un text totdeauna limpede, astfel de simboluri care pun spiritul nostru sa vada prin lucruri si sa-si cantareasca filozofic gesturile
Bibliografie: Semnat:
Richard Reschika: "Introducere in opera lui Mircea Eliade" Ciocarlan Alexandra Eliza
Eugen Simion: "Scriitorii romani de azi" cls. a 9-a F
Promotia 2007 - 2011
|
