Moara cu noroc
Ioan Slavici
SEMNIFICATIA TITLULUI
hanul - destinul
Moara constituie un cronotop (maracini, pamant arid, corbi, cruci), un punct in care se schimba balanta destinului unui personaj.
Ca loc al tuturor si al nimanui, hanul este spatiul in care intimitatea si siguranta familiei este amenintata. Identificarea caminului cu hanul va sta la baza tuturor tragediilor, transformand pe Ghita din postura de stapan in aceea de sluga, de victima.
Locurile sunt pustii, neprietenoase, parca lipsite de viata, incat drumetul care zareste hanul se bucura ca l-a ajutat norocul, de unde si titlul nuvelei.
In ciuda perspectivelor de afacere prospera, "moara cu noroc" este un univers al patimilor prin care omul ajunge la o adevarata "coborare in infern" (Ghita - patima banilor, Ana - caderea in pacat, simtul valorilor este pervertit, Lica - patima de a stapani oamenii, betia puterii). Oamenii pustiului sunt personaje infernale, cum este Lica, de aceea destinul lui suporta rigorile unui taram lipsit de umanitate.
Subiectul nuvelei, ca si ironia din titlu, sugereaza o lume salbatica, nesupusa nici uneia din legile cunoscute. Dimpotriva, samadaii isi impun propriile legi incalcand invatatura straveche a cumpatarii, ceea ce distruge fericirea simpla a familiei. Trei destine apar impletite pe parcursul actiunii intr-un crescendo al deriziunii. Fiecare dintre cele trei personaje schimba in rau destinul celuilalt. Insusi Lica va sfarsi tragic, in ciuda modului in care ignora legile omenesti si divine.
Deznodamantul nuvelei probeaza viziunea clasicista a autorului care isi pedepseste personajele pentru patima sau lipsa masurii. Insasi "Moara cu noroc" va disparea, intrucat in cele din urma hanul blestemat va fi mistuit de flacari, sugerand vartejul descendent al sortii.
|
