Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ intr-o opera literara studiata (povestire sau basm cult), prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative, episod, alternanta, inlantuire, incipit, final, pauza descriptiva, eli

literatura romana




ALTE DOCUMENTE

PROIECT DIDACTIC - Ion de L. Rebreanu - Instantele comunicarii narative
PROBLEMA REFERENŢEI
Genul epic
Educarea limbajului - Povesti amestecate
Test initial - clasa a-V-a- romana
Teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea Limba si literatura romāna Clasa a VII-a
Romanul realist - Trasaturi ale romanului realist
TEST DE EVALUARE la limba Romana
\"Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi\" de Camil Petrescu Comentariu



7. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ īntr-o opera literara studiata (povestire sau basm cult), prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative, episod, alternanta, īnlantuire, incipit, final, pauza descriptiva, elipsa.



Ion Creanga ocupa un loc aparte intre scriitorii nostri clasici. Operele sale, inclusiv cele de factura fantastica, realizeaza o fresca a vietii taranului romān.

Discursul narativ al "Povestii lui Harap-Alb" contine elemente specifice ca: incipit, final, secventa narativa, inlantuire, pauza descriptiva etc

Textul contine sapte secvente narative, delimitate de de formule initiale, mediane si finale specifice basmului. De exemplu, Ion Creanga mentine interesul cititorului prin formula mediana "Ca cuvāntul din poveste/ Īnainte mult mai este. Secventa narativa este partea unui text care are unitate logica. Una dintre acestea este cea a aducerii de salata din gradina ursului feroce. Secventa narativa este compusa din episoade, adica dintr-o serie de īntāmplari. Un episod īl reprezinta pregatirea, de catre Sfānta Duminica, a bauturii cre īl va adormi pe urs. Astfel, batrāna aduna somnoroasa din care face o fiertura, la care adauga lapte si miere.

Intāmplarile prin care trece Harap-Alb sunt prezentate in succesiune cronologica, fara trecere alternativa dintr-un plan in altul, deci prin inlantuire.

Incipitul, secventa introductiva a textului, fixeaza de regula coordonatele temporo-spatiale. Incipitul poate fi lent sau abrupt. Prin afirmatia "Amu, cica era odata.intr-o tara" naratorul realizeaza un incipit lent care plaseaza actiunea intr-un timp mitic si in spatiu misterios, neprecizat.

Dupa ce trece printr-o serie de incercari menite sa il maturizeze, Harap-Alb invinge raul si este rasplatit pentru priceperea si curajul sau. Finalul basmului prezinta victoria binelui. Pentru ca deznodamāntul este clar, putem considera ca "Povestea lui." are un final īnchis. Totodata, formula de īncheiere are rolul de a readuce receptorul īn planul real: "iar pe la noi cine are bani bea si manānca, iara cine nu, se uita si rabda". Finalul insa poate fi si deschis, atunci cānd naratorul lasa la alegerea cititorului modul īn care sa se solutioneze conflictul.



In ceea ce priveste subiectul operei, expozitiunea il introduce pe cititorul-ascultator in atmosfera de basm a personajelor si a timpului mitic. Aflam ca "intr-o tara" traia "un crai care avea trei feciori", iar in alta craiul avea un frate mai mare, a carui batrānete era alinata de trei fiice.

Intriga este reprezentata de rugamintea lui Verde imparat catre fratele sau de a-i trimite pe cel mai viteaz fiu ca sa ii urmeze la tron. Dorind sa il ajute, craiul accepta. Intriga este moment al subiectului care contine premisele conflictului.

Desfasurarea actiunii reprezinta urmarea episodului care constituie intriga. Pentru ca isi iubeste copiii craiul nu ii lasa sa porneasca la drum fara a le verifica acestora puterile. Dintre toti, doar mezinul reuseste sa faca fata probei si isi continua drumul. Se dovedeste insa imprudent, acceptāndu-l pe Spān ca sluga. Pe drum, acesta il ademeneste pe print intr-o fāntana. Prins acolo ca intr-o capcana, tānarul este nevoit sa jure ca din acel moment va accepta numele de Harap-Alb si ca il va servi pe Spān ca sluga. La curtea lui Verde imparat, Spānul incearca sa scape de Harap-Alb, dāndu-i sarcini care ii pericliteaza viata: sa aduca "salati" din gradina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cerb fabulos si pe fata imparatului Ros, cunoscuta pentru viclenia si puterile ei magice.

Punctul culminant al basmului este cuprins in episodul in care fata imparatului Ros, ajunsa la Verde imparat, dezvaluie identitatea lui Harap-Alb. In acelasi episod, Spānul se repede la fiul craiului si ii taie capul.

Fata imparatului Ros incearca prin mijloace magice sa-l readuca la viata pe cel pe care il iubea.

Deznodamāntul este reprezentat de invierea printului si casatoria lui cu fata imparatului Ros.

Desi naratorul prezinta faptele prin heterodiegeza, el nu este in totalitate obiectiv datorita numeroaselor aprecieri personale si a adresarii catre cititor. De exemplu, cu referire la Harap-Alb, naratorul afirma: "Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spānului."

Dincolo de nota umoristic-ironica a acestui basm cult, Ion Creanga ne prezinta gāndirea, aspiratiile,eforturile si sacrificiile pe care le face taranul romān pentru a razbi cinstit in viata.






Document Info


Accesari: 29027
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )