Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ROMANCIERUL IOAN SLAVICI

literatura romana




ROMANCIERUL IOAN SLAVICI







Autorul Marei īsi scrie romanele pornind de la conceptia ca īn centrul acestora trebuie sa stea "un om energic, constant si tare", "care sa darāme muntii".

Slavici a scris sapte romane: Mara 1894 (īn volum va aparea abia īn 1906), Luca, 1902, Manea 1905 - ultimele doua reunite īn volumul Din batrāni, Corbei 1906 - 1907, Din doua lumi 1908 - 1909, Cel din urma armas 1923 si Din pacat īn pacat īn 1924 - 1925.

Primul roman al lui Slavici, Mara este si cel mai reusit, impunāndu-se ca una din cartile de capatāi ale prozei noastre.

Actinea romanului se desfasoara īn mare parte la Lipova si īmprejurimi. Prezinta "dinlauntrul" ei viata mestesugarilor, traditiile din bresle si munca din ateliere. Īn centrul romanului sta Mara Bārzovan si copiii acesteia: Persida si Trica. Baiatul este dat ucenic la un cojocar, iar fata la calugaritele din Lipova pentru a īnvata carte. Dupa ce creste, Sidi se dovedeste a fi o frumusete rara si chiar daca e curtata de teologul Codreanu, se īndragosteste de Natl, fiul neamtului Hubar. Cei doi se vor casatori fara stirea si voia parintilor, apoi vor pleca la Viena. Se reīntorc apoi īn tara si vor deschide un birt pe care īl conduce mai mult Persida decāt Natl, caci acesta īncepe sa bea, sa o bata si chiar sa se poarte urāt cu toata lumea. Linistea īncepe sa domneasca atāt īn relatiile dintre cei doi tineri cāt si īntre batrāni abia dupa nasterea primului fiu, botezat la catolici, dupa voia lui Hubar. Acesta din urma a īncalcat norma etica si va fi ucis de fiul sau tainuit, dementul Bandi.

Prezenta portretului Ma 949k109j rei de la īnceputul romanului "muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vānt" pare a ilustra conceptia lui Slavici ca īn centru unui roman trebuie sa stea "un om energic, constant si tare". Ramasa vaduva saraca si cu doi copii, Mara īsi canalizeaza īntrega energie spre a strānge bani si a oferi copiilor tot ceea ce e mai bun, un viitor asa cum si l-a dorit si ea si nu l-a avut. Energica, voluntara si ambitioasa, vaduva doreste ca si copiii sa-i semene, deoarece īsi da seama ca numai asa poti īnvinge īn viata. Īn acest sens, dupa ce Sidi e data la manastire si devine tacuta, Marei īi este frica "Nu cumva calugarita aceea s-o momeasca, s-o farmece si s-o faca si pe ea calugarita smerita". Spre fericirea mamei, personalitatea i s-a transmis si copiilor. Acest lucru o face sa afirme cānd īi vede mergānd cu barca pe Mures: "copii ca ai mei nimeni n-are!". Mara are o īncredere nemasurata īn copiii ei si chiar daca īn mintea ei n-a īngaduit fuga Persidei cu Natl, nu-si condamna fata. Ea se simte māndra de ea si gaseste ca "nu e nimic mai frumos decāt ca femeia sa se dea īntreaga barbatului pe care-l iubeste si sa ieie asupra ei cu ochii īnchisi sarcina vietii grele".

Precupeata de la Radna da dovada de mai multa īntelegere religioasa decāt familia Hubarilor. Cānd nepotul este botezat la catolici ea afirma: "Oamenii suntem cu totii". Femeia dovedeste o mare putere de adaptare la orice situatie. "Este o mare energie care din nimic realizeaza o avere considerabila"37. Dupa ce-i moare sotul se apuca sa munceasca reusind sa faca ceea ce nici raposatul n-ar fi izbutit niciodata.

S-a spus despre Mara ca poate fi alaturata avarilor din literatura noastra. "Mara nu este o arivista ci numai o femeie voluntara si ambitioasa, care-si transpune vointa de ridicare pe treapta sociala īn copii"38 .

Īntr-o vreme īn care aprecierile sunt īn functie de sacul cu bani, Mara nu se poate sustrage acestei conceptii si trebuie sa fie chibzuita si sa dea dovada de o rara capacitate de a se gospodari. Ea stie ca trebuie sa aduni "bani albi pentru zile negre". "Zgārcenia cāta e īn caracterul Marei, apare mai curānd ca rezultat al unei vieti dure, austere, pe care femeia o foloseste drept principala ei arma īntr-o lume pusa pe capatuiala, pe toate cararile"39. Banul e mijloc de consideratie si stima, dar si de echilibru psihologic. Pe masura ce-i creste averea īncepe sa devina "cineva". Dupa ce, la botezul nepotului, toata lumea se convinge de averea Marei, aceasta e privita cu admiratie: "Nici ca se uitau īnsa oamenii ca mai īnainte la dānsa. Las' ca banul te ridica si īn sufletul tau si īn gāndul altora, dar banul agonisit e o dovada de vrednicie, si mesenii toti īntelegeau de ce Mara sade īn scaun ca pusa īntr-un jet si vorbeste rar si apasat".

Eroina e "vrednica" si desfasoara o admirabila forta de munca, vointa si inteligenta, motiv pentru care īnvinge mereu īn lupta cu greutatile vietii. Personaj complex, "Mara e asemeni arborelui vietii, e viata īnsasi, patimasa, puternica, rea, lacoma, generoasa, vorace si darnica, animata de tensiunile cele mai obscure, dar si īndrumata de elanurile cele mai nobile, neiertatoare, aspra, severa si blānda"40.

Slavici a tratat cu īntelegere, simpatie si chiar admiratie chipul Marei. Personajul īntruneste virtuti mult apreciate de autor: chibzuinta, harnicia, inteligenta, toleranta fata de cei de alte nationalitati. Este clar ca daca Mara ar fi īncalcat legile morale, ar fi fost pedepsita. Ea, īnsa, īntruchipeaza calitati asemanatoare eroilor care au dobāndit fericirea, precum Dinu si Marghioala din Din doua lumi.



Chiar daca romanul se intituleaza Mara, numarul de pagini dedicat Persidei depaseste pe cel dedicat Marei cu mult. Persida e descrisa īn evolutie "fiind cel mai complet dintre caracacterele descrise de Slavici, pentru ca personajul se arata avizat asupra formarii lui, prin educatie morala si religioasa si prin deprinderea consecutiva a acestora de a analiza, īntelege si evalua"41. Din momentul īn care fata e stapānita de chinurile dragostei, prezenta ei e aproape permanenta si celelalte personaje par a gravita īn jurul ei.

Caracterul puternic al Persidei se naste īnca de cānd era mica si personalitatea ei o face pe maica Aegidia sa o socoteasca "īn afara si deasupra celorlalte fete". Aproape ca nu īndrazneste sa-i faca observatii.

Īnca nu īmplineste saptesprezece ani si īncepe sa-si impuna vointa īntr-o asemenea masura, īncāt nimeni si nimic n-o vor face sa renunte la sentimentele sale. Sidi īsi respecta mama, dar va face mereu numai ceea ce va voi. Din momentul īn care īl cunoaste pe Natl, nimic nu-i mai poate sta īn cale.

La īnceput "īnalta, plina, rotunda, si cu toate aceste subtirica s-o frāngi din mijloc", Persida devine o frumusete cuceritoare. Cānd se ivi īn drum, Natl "ramase cu privirea pierduta si barda īi tremura īn māna". Hubaroaica e si ea mirata de frumusetea fetei: "Frumoasa e, serpoaica!" - afirma ea. Īnsotindu-si sora, Trica observa ca toata lumea, inclusiv femeile si fetele, se uitau "cu coada ochiului la sora lui si apoi īsi mai īntorceau si capetele". Mara, care era māndra si constienta de frumusetea fetei, abia asteapta sa mearga cu ea la biserica si apoi sa se plimbe prin Lipova pentru a o vedea lumea.

Dupa ce se īndragosteste, Sidi īi pune īn umbra pe toti. Slavici descrie dragostea ca "acel farmec dureros" care pune stapānire pe inima fetei. "Ea este cea care īn roman sufera mai mult decāt toti si īnvinge prin vointa, luciditate, dragoste si o admirabila afectiune casnica, greutati de necrezut"42. Dragostea pare a verifica taria de caracter a tinerilor si daca Persida da dovada īn fiecare moment de tot mai multa "tarie", Natl pare a fi total opus.

Ea iubeste cu o intensitate adusa pāna la limita suferintei. "Respectānd integru aceasta morala a suferintei, Persida recapata acordul obstei, īmpacarea cu vechile obligatii sociale si familiale. Ea a īntemeiat o familie pe care o introduce īn ordinea generala si astfel, vechile conventii interdictive sunt anulate. O īnconjoara admiratia sfioasa a tuturor, care o consacra ca model si exemplu"43. Cu un fond moral deosebit, Sidi īsi iubeste sotul, chiar daca acesta se dovedeste a fi nevrednic si vrea sa-l fereasca si sa-l scoata din orice fel de greutati. Dupa ce Natl are conflictul cu tatal sau, ea are taria "sa nu se-nspaimānte": "N-am sa ma īmspaimānt, n-am sa fug. N-am sa te parasesc, zise, si-i apuca māna si se alipi de el si-si trecu gingas bratul peste gātul lui. Ah! urma apoi ca dusa-n alta lume, ce ademenitor e gāndul ca am sa te scot din īntunericul īn care ai cazut, sa-ti luminez viata, sa te vad iarasi voios ca odinioara. Am eu, eu am sa te scot, sa te luminez, sa te vad".

Dupa ce se reīntorc īn tara si deschid cārciuma de la Sararie, Persida duce singura greul gospodariei, stiind sa se descurce asemenea Marei. Cānd Natl o bate, pleaca la Mara hotarāta sa nu se mai īntoarca, dar nu are puterea sa-l lase singur. Se īntoarce la el, dānd dovada īnca o data de dragostea ce i-o poarta si de superioritate morala. Ca sotie doreste sa-si aduca sotul pe calea cea buna si īi face mustrarile cuvenite : "Tu vezi acum cāt de rau e ceea ce ai facut, cāt de mult m-ai chinuit pe mine si cum te-ai muncit tu īnsuti. Trage cuvenita īnvatatura din aceasta experienta si fa-ti regula de viata: n-am niciodata sa plec suparat de acasa, nici sa dorm suparat. Supararea, orisicāt de mare ar fi ea, n-are sa iasa din casa, nici sa treaca de azi pe māne". Recunoastem īn vorbele Persidei pe cele ale scriitorului moralizator. Dragostea pentru Natl e asa de mare si pentru ca se īmplineste matern si e strabattuta de sentimentul ocrotirii: "N-as fi vrednica de lumina zilei daca l-as parasi si eu cānd toti īl nedreptatesc".

Caracterul moral integru se poate observa si prin faptul ca dezinteresata acorda ajutor lui Bandi.

Autenticitatea si complexitatea eroinei este evidenta caci "preceptul moral nu apartine scriitorului, ci personajului - el lupta cu sine, fiind simultan inculpat, victima si judecator"44.

Natl dovedeste a fi un caracter slab. El seamana īn multe privinte cu Iorgovan, mai ales ca sufera ca si acesta din urma din cauza unui pacat nesavārsit de el ci de tatal lui. El se comporta urāt si chiar īsi bate sotia pāna cānd i se naste fiul, apoi brusc īsi schimba comportamentul: "Īi era adeseori parca o pierde, parc-a pirdut-o, parca nu mai e nevasta lui, ci mama copilului sau". Apare aici conceptia autorului potrivit careia "nu exista fericire īn casa daca lipsesc copiii".

Fiul macelarului īsi va gasi cu adevarat linistea dupa moartea lui Hubar. Tot ceea ce apartine imoralului e pedepsit. Dupa moartea batrānului, blestemul este sters, caci "tot ceea ce depaseste norma a fost retezat"45 si personajul va trai fara influenta pacatului.



Cu un fond moral ireprosabil este Trica. Ca si la Persida, personalitatea lui e evidenta de mic. E dārz, īncapatānat si curajos. Se bate cu elevii mai mari decāt el si chiar daca nu īnvinge totdeauna, trezeste respectul si teama celor din jur, iar cānd este pedepsit pe nedrept de dascal, "o singura lacrima nu i se ivise īn ochi". La munca trezste admiratia prin silinta si rabdare. Moralitatea lui Trica nu-l lasa a "se īncurca cu stapāna" si considera ca e mai bine sa plece īn armata. El nu vrea sa se stie dator lui Bocioaca: "Am, zise el, sa-mi rascumpar eu, ca sa nu-mi mai poata arunca nimeni vorba ca m-a cumparat cu bani". Ca si Persida, Trica se aseamana cu Mara din punct de vedere al tariei de caracter.

Romanul dezbate destul de "delicat" problema nationala. Slavici a crescut īntr-un mediu īn care nu exista aceasta problema. Mai mult, mama lui l-a īnvatat sa fie tolerant fata de toate religiile si nationalitatile. Iubirea dintre o romānca ortodoxa si un neamt catolic sunt concludente pentru a reliefa aceasta conceptie a autorului. Vorbele Marei de la botezul copilului: "E frumos, grai dānsa, īntorcāndu-se spre Persida. E frumos si la dānsii botezul. Oameni suntem cu totii" , ca si cele ale Persidei: "Dac-ar fi toti ca tine, n-ar fi īn lumea asta decāt fericire!", sunt de fapt ale lui Slavici.

Īn Cel din urma armas, scriitorul "a voit sa studieze ca si īn Mara crizele de formatiune ale unei familii, de asta data īn clasa boiereasca din Romānia veche. si cum, ca orice ardelean de atunci, ba poate mai mult, vedea īn tara de aici un loc de putrefactie morala, a avut de gānd, nici vorba, sa demonstreze acoperit ca cele mai bune intentii se naruiesc īntr-o astfel de societate"52.

Iorgu Armas, ultimul descendent al marii familii a Armasilor, se īntoarce din strainatate ca doctor īn drept si absolvent al unei Academii Comerciale. Īnsufletit de cele mai nobile gānduri, idealuri si din dragoste pentru mama lui, Elena, el vrea sa restabileasca mosia de la Valea Boului, lasata īn paragina īn timpul sederii lui īn strainatate. La mosie se īndragosteste de gingasa si "frumoasa pastorita" Alina.

Nu dupa mult timp, tānarul care gustase din placerile Occidentului, uita de promisiuni si e prins īn mrejele petrecerilor, ale desfrāului, ale luxului si vietii trāndave. Acest lucru se īntāmpla mai ales dupa moartea mamei, cānd, fire fara initiativa si personalitate, este atras de verisoara lui, Zoe. Aceasta "nu e numai frumoasa, dar are toate calitatile unei dame din lumea mare", dar e imorala. Ea īl va face sa-i devina sot. Fiind o femeie versata - Iorgu e al treilea sot, si nu ultimul - , Zoe va face cu Iorgu tot ce va dori ea si barbatul e neputincios īn fata acestei femei cu farmece irezistibile.

Īn timpul razboiului calatoresc prin Elvetia si Franta. Zoe staruie "cum si unde se cuvine" si Iorgu va sta ca si functionar al Ambasadei Romāne la Paris. Dupa ce īl ruineaza aproape de tot, Zoe gaseste un mosneag cu bani si devine amanta acestuia, apoi va īntretine ea un tānar brazilian. Iorgu divorteaza si e nevoit sa se īntoarca īn tara unde participa la razboi, mai mult din orgoliu decāt din patriotism.

Fondul uman pozitiv revine si Iorgu īncearca sa o recucereasca pe Alina. Este prea tārziu pentru ca Alina este deja casatorita. Desi nu-i este indiferent, femeia da dovada de o mare putere de stapānire. Ea īsi pastreaza puritatea sufleteasca alaturi de sotul ei care i-a cāsigat dragostea cu multa rabdare.

Īntāmplarea face ca Iorgu sa se īntālneasca cu un vechi rival, Emil. Acesta īi vorbeste despre lipsa lui de etica fata de Alina si Iorgu "stetea cu ochii-n pamānt. Atins unde era mai simtitor el era miscat si umilit īn sine īnsusi". Faptul ca-si dadea seama de greselile facute si-i era rusine demonstreaza ca īnca nu si-a pierdut cu totul fondul uman pozitiv. Īntr-un duel īl ucide pe Emil si e coplesit de remuscari: "Da - sunt nu numai un nemernic, ci si mizerabil". Descurajat si neputānd accepta starea īn care a ajuns, Iorgu se sinucide luānd prea multa morfina. Eroul nu mai are nici o cale de īntoarcere spre o viata morala si autorul īl pedepseste, ca si pe alte personaje de seama lui, cu pedeapsa capitala.

Prin intermediul lui Zoe, aflam despre imoralitatea unor familii "sus puse". Este vizibila intentia scriitorului de a prezenta decaderea morala a societatii bucurestene.

Desi nu face parte neaparat din firul romanului, Slavici a considerat potrivit sa descrie si viata cultural - politica din Romānia acelor vremuri, amintind de personalitati ca Eminescu, Alecsandri, Caragiale, Maiorescu, Rosetti sau Carp.

Meritul scriitorului consta īn acest roman īn faptul ca scriitorul a intuit declinul boierimii si l-a prezentat mai realist ca īnaintasii sai.











Document Info


Accesari: 3778
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )