ETAPE
1. Autor, titlu (se
afla in partea dreapta jos) si tema (despre ce e vorba in text)
Textul are in subsol autorul, Jonathan Scheele, si titlul Conferinta domnului Jonathan Scheele.Titlul trimite la conditiile unei comunicari eficiente, foarte putin sau deloc cunoscute vorbitorilor. Tema este definirea Ce inseamna sa fii european
2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv,
nonfictional) Din informatia din subsolul textului
rezulta tipul de text: conferinta (convorbire), adica
expunere facuta in public asupra unei teme din domeniul
stiintei, artei, politicii etc., cu intentia de a informa, de a
instrui, de a omagia etc. Functia discursului este conativa.
Textul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei
cuvintelor cu sens denotativ si in conformitate cu sfera de
referinta a cuvintelor). Textul nu are elemente de confesiune. Este
un text care se apropie de domeniul stiintific, prin tematica
si prin modul de construire a discursului. In acest sens poate fi
considerat un text reflexiv.
El prezinta dialogul din punctul declansarii lui, luandu-se in
seama capacitatile interlocutorilor, disponibilitatile
acestora, apreciindu-se ca valoare fundamentala in comunicarea de acest
tip, respectul. Primul enunt sugereaza faptul ca tema
articolului urmeaza dupa o alta interventie Am fost invitat sa vorbesc despre Ce
inseamna sa fii european. Va marturisesc ca
nu imi este usor sa dau un
raspuns, pentru ca sunt deja european: e o stare fireasca,
pe care nu simt nevoia sa o
definesc. […] Demonstratia porneste de la alegerea
interlocutorilor,
de la declinarea pozitiilor acestora, care, obligatoriu, au opinii
diferite, au aceeasi disponibilitate intelectuala, au un fond de
referinta comun (valori, reguli, principii). Se anticipeaza din
enunturile de inceput ale articolului conditia esentiala a
efortului colocvial, acela de a obtine un adevar diferit de cel de la
care s-a pornit. Regulile notate intr-un limbaj aflat la granita
beletristic/ publicistic vizeaza personalitatea vorbitorilor, dimensiunea
morala a acestora, forta de a renunta la vanitati
si mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaza la exemple alegorice (pentru a defini calitatea de european prin
impartasirea unui set de valori). Transant, se
numeste ca virtute cardinala fundamentala a dialogului
facultatea de a vedea, coroborata, in viziunea autorului putin la istoria Uniunii Europenei. Pericolele
intuite care ar ameninta spatiul public, in cazul ignorarii
regulilor formulate, sunt vorbaria si discursul torential.
Articolul este construit dupa structura discursului argumentativ.
3. Sfera de utilizare Textul este la intersectia dintre stilul beletristic (eseistic) si stilul publicistic. Apartine stilului publicistic prin tema si prin faptul ca este un articol, prin efectul de convingere (persuasiune) si apartine stilului beletristic prin maniera subiectiva de tratare a temei.
4. Elementele situatiei de comunicare ERM (emitotor-receptor-mesaj)
o Conform relatiei E-R (beneficiar)(emitatr-receptor) Relatia emitator-receptor este traductibila in termenii autor-cititor. Aici emitatorul este specializat, problema comunicarii fiind o problema constanta a sa. Receptorul nu trebuie sa fie neaparat specializat, dimpotriva, prin modul de construire a discursului reflexiv se poate presupune ca autorul vizeaza un public-tinta nespecializat in domeniu, dar interesat de ceea ce inseamna a fii european. Se poate spune, de asemenea, ca textul citat este o invitatie la a intelege ceea ce inseamna sa fii european.
o Conform efectului mesajului. Mesajul vizeaza ca efect principal persuasiunea receptorului. Primul efect ar fi cel de a convinge un receptor neinitiat sau slab initiat ca definitorie pentru cunoasterea a ceea ce inseamna a fii european sta la baza valorii. Titlul este construit ca sa pregateasca terenul pentru persuasiune. Efectul de persuasiune este insa gandit de la inceputul discursului prin punerea problemei:pentru a defini calitatea de european prin impartasirea unui set de valori. Printr-un astfel de enunt, autorul incepe sa defineasca din punctul sau de vedere ceea ce inseamna a fii european. Astfel citit, primul enunt are efect de captare a atentiei, fiindca el creeaza un nivel de asteptare. Un alt efect ar fi acordul. El poate veni de la receptorii specializati.
• Conform
functiei mesajului (scop) Textul are functie de informare. intrebari
definitorii pentru mesajul informativ: Cine?
(Jonathan Scheele),
Ce? (definitia europeanului),
De cand?, Pana cand?, De ce?
(Uniunea a aparut din nevoia de a nu mai avea niciodata un
razboi mondial. Planul,
visul a fost integrarea voluntara a
economiilor Europei atat de strans, incat razboiul
sa nu mai fie o optiune. Si a
reusit, iar succesul se traduce intr-o valoare europeana
clara si palpabila: pacea.
Intre statele membre nu au mai existat razboaie dupa 1950.).
Functia educativa este
reprezentata de prezentarea unei perspective asupra valorii de a fii
european.
o Conform incarcaturii emotionale a mesajului Mesajul este emotional in masura in care textul este o impletire intre evocare si argumentare. Textul face apel la afectivitate, dar si la ratiune.
CARACTERISTICI ALE STILULUI
1. Corectitudine:
enunturile sunt alcatuite corect din punct de vedere
gramatical.
2. Claritate: exprimarea clara, logica, coerenta a gandurilor, a sentimentelor si a ideilor; ea se obtine prin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea termenilor prea specializati.
3. Obiectivitate: enunturile se refera la o dimensiune fundamentala a existentei umane: europenizarea; tendinta spre subiectivitate este prezenta prin marcile morfologice (verbe la persoana a II-a singular).
4. Accesibilitate: in text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea Europeana etc.), insa familiar cititorilor si ascultatorilor.
5. Sens multiplu (opera deschisa): este o secventa cu rol in formarea vorbitorilor, care poate trimite spre alte sensuri si poate genera alte opinii.
6. Mesajul are doua dimensiuni fundamentale, informativa si educativa: atitudinea informativa este realizata prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativa este realizata prin tonul adresarii.
FORMA DISCURSULUI PUBLICISTIC
Articol - text informativ (cu functie predominant referentiala, dar poate avea si functie conativa). El poate fi argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.
|
