Structura personalitati lui Maiorescu a fost fundamental clasica:
- 232j98c ; 232j98c ; profesor de liceu la Iasi
- 232j98c ; 232j98c ; cadru universitar si rector al universitatii din Bucuresti
- 232j98c ; 232j98c ; estetician
- 232j98c ; 232j98c ; critic literar
- 232j98c ; 232j98c ; lingvist
- 232j98c ; 232j98c ; publicist
- 232j98c ; 232j98c ; deputat
- 232j98c ; 232j98c ; prim-ministru
- 232j98c ; 232j98c ; ministru de externe
- 232j98c ; 232j98c ; e doctor în filozofie si licentiat în drept
- 232j98c ; 232j98c ; "Junimea" - cea mai de seama grupare literara din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, devenind apoi cea mai importanta societate culturala din istoria literaturii române, a fost condusa de Maiorescu
- 232j98c ; 232j98c ; ca urmare a discutiilor purtate în sedintele Junimii se nasc toate studiile lui Maiorescu. El întemeiaza o directie critica în cultura româneasca.
Societatea Junimea si "Convorbiri literare" au creat un anumit mod de a întelege cultura care a primit numele de spirit junimist.
1) 232j98c ; spiritul filosofic - junimistii sunt oameni de idei generale, le place speculatia teoretica, pe care o asaza ca fundament al criticii junimiste. Ei nu criticau aproape niciodata marginindu-se la impresia individuala. Întâi îsi prezentau conceptiile, apoi le demonstrau practic, folosind exemple din literatura româna. Aveau cultul gândirii abstracte.
2) 232j98c ; spiritul oratoric - oratorii erau apreciati la Junimea, modelul fiind T. Maiorescu. Ei luptau împotriva retoricii pasoptiste si a demagogiei politice.
3) 232j98c ; gustul pentru clasic si academic (pentru clasicismul în forme academice)
- 232j98c ; 232j98c ; judeca operele noi dupa modelele consacrate
- 232j98c ; 232j98c ; dintre toate curentele, cel mai mult agreeaza clasicismul
- 232j98c ; 232j98c ; fac multe traduceri din literatura universala
- 232j98c ; 232j98c ; în Occident aparusera curente novatoare: naturalismul, simbolismul
- 232j98c ; 232j98c ; junimistii sunt adversarii inovatiei, de aceea nu îl agreau pe Ovid Densusianu si revista lui "Viata noua"
4) 232j98c ; ironia - ironizeaza si fac haz de toata lumea, de aceea au multi adversari. Hasdeu a fost singurul care i-a ironizat la rândul lui de câteva ori pe junimisti. Junimistii se ironizau si între ei, nu numai cu adversarii.
5) 232j98c ; spiritul critic trasatura remarcata cel mai des
- 232j98c ; 232j98c ; cea mai importanta trasatura
- 232j98c ; 232j98c ; înaintea Junimii a existat spiritul critic la "Dacia literara"
- 232j98c ; 232j98c ; teoria maioresciana a formelor fara fond
- 232j98c ; 232j98c ; respectul adevarului (Maiorescu)
- politica este delimitata de stiinta si de arta
6) 232j98c ; modestia - pasoptistii au planuri marete, dar imposibil de realizat
junimistii le cer tuturor sa îsi cunoasca limitele si sa nu se hazardeze în planuri care depasesc puterea unui om
- junimistii sunt realisti
"O CERCETARE CRITICĂ ASUPRA POEZIEI ROMÂNE DE LA 1867"
- 232j98c ; 232j98c ; introduce criteriul estetic în judecarea valorilor poetice
- 232j98c ; 232j98c ; încearca sa raspunda la întrebarea "Ce e poezia"
- 232j98c ; 232j98c ; dupa publicarea acestui articol, care l-a consacrat pe Maiorescu, junimistii si publicul opereaza cu teorii critice
Din necesitati metodologice, Maiorescu împarte studiul în doua parti:
I "Conditiunea materiala a poeziei" - se ocupa de forma poeziei. Poezia (si celelalte arte) exprima frumosul, iar stiintele adevarul. Frumosul cuprinde idei manifestate în materie sensibila, iar adevarul cuprinde idei.
Cuvintele trebuie sa destepte imagini sensibile în fantezia cititorului. Maiorescu explica folosirea unui limbaj poetic valoros: alegerea cuvântului celui mai putin abstract, folosirea adjectivului si verbului în epitete, personificarile obiectelor, crearea comparatiei, a metaforei.
II "Conditiunea ideala a poeziei"
Ideea exprimata de poezie este un sentiment, nu o cugetare exclusiv intelectuala ( adica continutul trebuie sa fie un sentiment).
Eul poetului sa vibreze cu intensitate si sinceritate.
Pentru a-si atinge scopul (realizarea "Conditiei ideale"), poezia trebuie sa îndeplineasca trei conditii:
- 232j98c ; 232j98c ; sa fie patrunsa de o intensa miscare a ideilor
- 232j98c ; 232j98c ; sa se distinga printr-o "exagerare sau cel putin o marire si o noua privire a obiectelor" sub imperiul sentimentului
- 232j98c ; 232j98c ; sa redea o dezvoltare grabnica si crescânda spre o culminare finala
A se evita o abundenta de cuvinte pentru idei putine.
Poetul sa nu spuna totul, ci sa lase loc pentru jocul liber al fanteziei cititorului.
"COMEDIILE D-LUI CARAGIALE" (1885)
- 232j98c ; 232j98c ; determinat de critici aduse teatrului lui Caragiale de presa liberala a vremii, Maiorescu si-a dat seama ca e cazul sa intervina pentru a explica din punct de vedere estetic raportul dintre arta si realitatea sociala si pentru a raspunde la întrebarea daca arta are sau nu o misiune moralizatoare.
Opera lui Caragiale este originala si s-a inspirat din realitatea vremii. Maiorescu crede ca arta are o misiune morala.
Arta este morala nu prin tendintele sociale pe care le reflecta, ca idee, ci prin însusi procesul de creatie estetica, deci ca forma, morala fiind arta realizata estetic si imorala cea nerealizata estetic.
Nu scoate eticul în afara esteticului.
- 232j98c ; 232j98c ; îl apara pe Caragiale de acuzatia de imoralitate si îl elogiaza pentru originalitate si valoare artistica.
Maiorescu fiind mai întâi critic al culturii, studiile sale consacrate fenomenului literar nu sunt numeroase.
Intuieste geniul eminescian si îi fixeaza locul în literatura româna, în 1870, dupa V. Alecsandri, numindu-l "poet în toata puterea cuvântului". E elogiat Alecsandri doar cu ciclul "Pasteluri", iar Eminescu doar ca autor al poeziilor "Epigonii", "Venere si Madona", "Mortua est".
În articolul "Eminescu si poeziile lui" (1889) el asaza într-un loc redimensionat pe Eminescu. El demonstreaza fundamentarea limbii poetice românesti datorata lui Eminescu.
TEORIA FORMELOR FĂRĂ FOND a aparut în articolul "În contra directiei de astazi în cultura româna" (1868)
Bazându-se pe faptul ca în perioada sa modernizarea vietii publice la noi a însemnat împrumutarea unor forme democratice din Europa, fara sa le corespunda fondul necesar autohton, criticul considera ca nu trebuie sa se împrumute din Occident aceste forme, ci trebuie ridicat fondul cultural autohton la înaltimea acestor forme:
"De aceea este mai bine sa nu facem o scoala deloc, decât sa facem o scoala rea".
Noua directie: - adevar, întelegerea ideilor pe care lumea le datoreste civilizatiei apusene
- pastrarea si chiar accentuarea elementului national
- conditia estetica a poeziei române
Titu Maiorescu a fost întâiul nostru estetician si critic literar si unul din fondatorii studiilor de logica la noi.
El a creat la noi stilul ideilor, fiind dotat cu simtul valorilor. El este o personalitate totala, un întemeietor de cultura, care a grabit procesul de integrare fireasca a literaturii române în cultura universala.
|
