Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























dictionar termeni - definire termen litera c

literatura romana


  1. cabalina -e subs f , (la pl) numele stiintific al familiei de animale din care face parte calul /lat caballus = cal/
  2. cabalistic -a, adjectiv , tainic, misterios; neclar /fr cabalistique/
  3. cabana -e subs f , casa (la munte) pentru adapostirea turistilor si a vanatorilor /fr cabane/
  4. cabaret -e, subst n , local de petrecere luxos cu muzica, dans program de varietati /fr cabaret/
  5. cabinet -e, subst n , 1) incapere dintr-o locuinta sau dintr-o institutie, folosita pentru exercitarea unei profesiuni 2) (in organizatii politice, institutii de itivatamant etc) sectie sau serviciu pentru studii si consultatii de specialitate /fr cabinet/
  6. cablograma -e subs f , telegrama transmisa prin cablu submarin /fr cablogrammel/
  7. cablu -uri, subst n , 1) funie, fir rasucit 2) fir electirc /fr cable/
  8. cabotaj subst n , navigatie pe distanta mica de-a lungul coastei /fr cabotege/
  9. cabotin -a -i -e, sm si f , 1) actor (actrita) fara talent 2) persoana nesincera, prefacuta, care urmareste succese usoare /fr cabotin/
  10. cabra (pers 3 -eaza) verb , 1) (despre cai, caini etc) a se ridica in doua picioare, stand pe picioarele dinapoi 2) (despre avioane) a se ridica cu partea din fata pentru a urca mai repede; a urca /fr cabrer/
  11. cabrioleta -e subs f , trasurica usoara cu doua roti (pr -bri-o-; var cabrioleta) /fr cabriolet/
  12. cacealma -le subs f , inselatorie; pacaleala, tragere pe sfoara /tc cacirma/
  13. cacofonie -ii subs f , asociatie neplacuta de sunete; lipsa de armonie/fr cacophonie/
  14. cadastru subst n , 1) totalitate de masuratori si calcule pentru determinarea exacta a unor proprietati funciare 2) forma de inventar, cuprinzand date tehnicoeconomice asupra terenurilor agricole /fr cadastre/
  15. cadaveric -a, adjectiv , (ca) de cadavru; galben, palid /fr cadaverique/
  16. cadenta -e subs f , 1) repetare regulata a unei miscari, ritm 2) (in poezie) succesiunea regulata a unor silabe, a unor unitati metrice, a unor versuri /fr ca­dence/
  17. cadra (pers 3) -eaza) vb ,a se potrivi, a corespunde cu ceva /fr cadrer/
  18. cadran -e, subst n , 1) placa circulara cu un ac care arata ora, gradele etc 2) arc sau sector de un sfert de cerc /fr cadran/
  19. cadre s n (pi) , 1) intregul efectiv al unei institutii, al unei intreprinderi etc 2) elemente de conducere ale unitatilor militare /fr cadre/
  20. cadru -e, subst n , 1) rama, pervaza 2) suprafata, intindere, spatiu 3) mediu 4) schelet al unei constructii /fr cadre/
  21. caduc -a, adjectiv , lipsit de trainicie; trecator, subred, pieritor /fr caduc/
  22. caiac -e, s n ,barca de sport, ascutita la capete /fr cayac/
  23. caimacam -i, s m (ist) , loctiitor al domnului loctiitor al unui inalt functionar turc /tc caymacam/
  24. calambur -uri, s n ,joc de cuvinte bazat pe deosebirea de sens a unor cuvinte asemanatoare ca pronuntare (ex oroare si eroare) /fr calembour/
  25. calamitate -ati subs f , nenorocire mare, dezasttu care loveste o colectivitate; flagel /fr calamite/
  26. calapod -oade, subst n , forma, model, tipar /ngr calapodi/
  27. cala -e subs f , incapere din fundul unei corabii in care se imbraca marfuri, bagaje etc; magazia unei corabii /fr cale/
  28. calc -uri, subst n , 1) traducere din alta limba a elementelor componente ale unui cuvant sau ale unei expresii; adaugarea la un cuvant a unui scris nou, dupa modelul unui cuvant strain (ex germ ,,Kinder-garten" tradus ,,gradina de copii"), dupa cele doua elemente componente: (Kinder = copil, garten = gradina 2) in expr) hartie de calc = hartie speciala, transparenta, folosita pentru copiat desene, schite etc /fr calque/
  29. calcar -e, subst n , roca sedimentara de precipitatie sau organogena, formata din carbonat de calciu, de culoare variata, folosita la fabricarea varului, a bioxidului de carbon, in metalurgie, in industria zaharului; (pop) piatra-de-var /fr calcaire/
  30. calchia (-ez) verb , 1) a copia un desen pe hartie de calc 2) a forma cuvinte sau expresii transpunand din alta limba elementele de formare; a da unui cuvant un sens nou, dupa modelul unui cuvant strain, (pr -chi-a) /dupa fr calquer/
  31. calficia (pers 3) -fiaza) verb , a se calcifica (pr -fi-a) /fr calcifier/
  32. calcifica (pers 3) -fica) vb ,a se intari prin depunere de saruri de calciu; (despre substante) a se imbogati in carbonat de calciu /dupa fr calcification/
  33. calcina (-ez) verb , a supune o substanta la o temperatura inalta pentru a obtine unele reactii chimice, pentru a o usca etc /fr calciner/
  34. calciu subst n , element chimic metalic cu simbolul Ca, metal alb aflat in natura sub forma de carbonat (calcar, marmura si creta), sulfat (ghips) si numerosi alti compusi (pr -ciu) /fr calcium/
  35. calcul, (1-2) -e, s n, (3) -i, s m , 1) socoteala, masurare 2) plan, combinatie, aranjament 3) piatra (la rinichi) /fr calcul/
  36. calculator -oare, subst n , sistem fizic (hardware) care, cu ajutorul unor pachete de programe (software), prelucreaza datele introduse de utilizator, preluate automat de pe un mediu extern sau transmise pe diferite cai de comunicatie si furnizeaza rezultatele sub forma dorita de utilizator sau ca semnale destinate actionarii altor echipamente /fr calculateur/
  37. caleidoscop -oape, subst n , 1) aparat format dintr-un tub in care se gasesc mai multe oglinzi, asezate in asa fel, incit mici obiecte colorate, situate intre ele, sa formeze o multime de desene (simetrice) 2) (fig) amestec, combinatie, amalgam, (pr -lei-) /fr callidoscope/
  38. calfa -e subs f , lucrator calificat, dupa o perioada de ucenicie si obligat sa mai lucreze o vreme la patronul unde si-a facut ucenicia; lucrator, meserias calificat /tc calfa/
  39. calibru -e, subst n , 1, diametru intern al unei tevi, al unui tub etc 2) instrument cu care se masoara precis dimensiunile pieselor fabricate 3) (fig) marime, proportie, calitate; (fam) fel, soi /fr cali­bre/
  40. calif -i, s m (ist) , titlu purtat de sefii musulmani (dupa moartea lui Mahomed), sefi care detineau atit puterea religioasa, cat si pe cea politica /fr calife/
  41. caliciu s n ,invelisul extern al florilor, alcatuit din sepale /fr calice; lat calyx -cis/
  42. califat -e, s n (ist) , 1) denumire a statului feudal-teocratic arab, dupa moartea lui Mahomed 2) rangul de calif 3) durata guvernarii unui calif, /fr califat/
  43. califica (calific) verb , 1) a obtine (sau a ajuta pe altul sa obtina) o specializare corespunzatoare intr-un domeniu de activitate, impreuna cu actul oficial care dovedeste aceasta pregatire 2) a trece o proba sportiva, cultu 131l1121b rala etc 3) a aprecia, a caracteriza /fr qualifier, lat qualificare/
  44. calificativ -e, subst n , apreciere, nota /fr qualificatif/
  45. caligraf -a -i -e, s m si f , persoana care are scrisul frumos; (in trecut) copist de carti, manuscrise, acte etc /fr calligraphe/
  46. calitate -ati subs f , 1) insusire, fel de a fi al unui obiect, fenomen etc 2) (p restr) insusire buna /lat qualitas ,atis/
  47. calma (-ez) verb , a linisti, a potoli; a se astampara /fr calmer/
  48. calomnia (-ez) verb , a vorbi pe cineva de rau, a spune lucruri compromitatoare si neadevarate despre o persoana; a defaima, a barfi, a cleveti, a ponegri (pr -ni-a) /fr calomnier/
  49. caloric -a, adjectiv , de caldura /fr calorique/
  50. calorie -ii subs f , 1) unitate de masura a caldurii, egala cu cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa cu un grad 2) (sens curent) cantitatea de energie pe care o produc in corpul omului alimentele, masurata cu cilocaloria /fr calorie/
  51. calorimetru -e, subst n , aparat care poate masura cantitatea de caldura pe care o produce sau o absoarbe un corp /fr calorimatre/
  52. calota -e subs f , 1) fiecare dintre cele doua sfere, obtinute prin taierea sferei cu un plan 2) parte a unei palarii care acopera capul /fr calotte/
  53. calvar -uri, subst n , chin, suferinta; incercare grea /fr calvaire/
  54. calvitie subs f , chelie /fr calvitie/
  55. camarila -le subs f , curteni din anturajul unui rege, care fac ca hotararile acestuia sa slujeasca intereselor personale /fr, sp camarilla/
  56. camata -mete subs f , dobanda (excesiva) pe care o ia cineva pentru sumele date cu imprumut /v slav/
  57. cambie -ii subs f , act prin care cel ce semneaza se obliga sa plateasca la un anumit termen o suma de bani in folosul celui ce-l imprumuta; bilet la ordin (pr -bi-e) /it cambio/
  58. cambra vb , a indoi in forma de arc /fr cambrer/
  59. cambrian -a, s n (geologie) , prima perioada a erei paleozoice, in care au aparut vietuitoarele /fr cambrien/
  60. cameleon -i, subs m , 1) specie de sopirla care-si schimba culoarea pielii potrivit mediului 2) (fig) persoana care isi schimba purtarea si convingerile dupa imprejurari (pr -le-on) /fr cameleon/
  61. campa (-ez) vb (despre unitati militare) a sta un timp in corturi /fr camper/
  62. campanie -ii subs f , 1) totalitatea operatiunilor executate de fortele armate intr-o anumita perioada de timp, pentru obtinerea rezultatelor urmarite 2) actiune de masa organizata in vederea realizarii unor obiective insemnate intr-o anumita perioada de timp /dupa fr campagne/
  63. camping -uri, subst n , loc in aer liber in care sint instalate corturi si casute pentru turisti /engl camping/
  64. campion -oana, oni, oane, s m si f sportiv sau echipa cistigatoare intr-o competitie cu caracter national sau international 2) aparator de frunte al unei cauze /it carnpione/
  65. carmufla (-ez) verb , 1) a ascunde vederii inamicului 2) (fig) a ascunde, a masca ceva cu scopul de a insela /fr camoufler/
  66. canalie -ii subs f , persoana care savarseste o fapta josnica; misel, ticalos netrebnic, nemernic (pr -li-e) /it canaglia/
  67. canaliza (-ez) verb , 1) a indrepta cursul unui rau spre un canal etc; (fig) a indrepta, a dirija intr-un anumit scop, intr-o anumita directie 2) a instala canalele de scurgere a apei si a altor lichide /fr canalisier/
  68. canava -le subs f , panza rara pe care se fac broderii; urzeala /fr canevas/
  69. cancelar -i, subs m , 1) prim-ministru in Germania si in Austria 2) inalt functionar de stat in unele tari ca Franta, Anglia etc /lat cancellarius/
  70. cancer subst n , tumoare maligna care provoaca distrugerea tesuturilor atinse; neoplasm; (pop) rac /fr cancer, lat can­cer = rac/
  71. cancerigen -a, adj (despre substante sau agenti) , care provoaca boala canceroasa /fr cancerigene/
  72. canceorologie subs f , ramura a medicinei care studiaza tumorile canceroase; oncologie /fr cancerologie; lat cancer =cancer; gr logos = studiu/
  73. candelabru -e, subst n , suport cu mai multe brate, pentru lumanari sau becuri, atarnat de obicei de tavan /fr candelabre/
  74. candid -a, (pl -izi -de) adj , nevinovat, curat /fr candide/
  75. candida (-ez) verb , 1) a se prezenta la un concurs examen; a aspira la ceva 2) a-si pune candidatura sau a fi propus candidat in alegeri /din candidat/
  76. candoare subs f , 1) puritate morala, nevinovatie 2) naivitate /fr candeur/
  77. canelura -i subs f , 1) fiecare din santuletele inguste care brazdeaza (de obicei) vertical corpul unei coloane, al unui stilp de sustinere etc 2) santulet pe suprafata unor masini, servind la imbucarea cu alte piese /fr cannelure/
  78. cange, cangi subs f , prajina cu carlig de fier la virf /tc canca/
  79. cangrena -e subs f , moarte si putrezire a unei parti din tesutul sau organul unui organism, (var gangrena) /fr gangrene/
  80. cangur -uri, s m , mamifer erbivor din Australia, cu coada lunga si cu picioarele anterioare scurte, a carui femela are sub pantece o punga unde isi tine puii cand sunt mici /fr. cangourou/
  81. canibal -a -i -e, subs m si f , 1) antropofag 2) (fig) om crud, setos de sange, /fr, it cannibale; sp canibal/
  82. caniculi -e subs f , caldura dogoritoare a aerului, specifica celor mai calde zile de vara; arsita, zipuseala, zaduf /lat canicula/
  83. canin -a, adjectiv , de caine, cainesc /fr canin/
  84. canistra -e subs f , recipient de mate rial plastic, cu inchidere ermetica pentru transportat lichide /germ Canister/
  85. canoe, canoe subs f , barca usoara, cu prora si pupa ascutite, folosita pe rauri repezi si in sport, (pr -no-e) /fr canoe/
  86. canon -oane, subst n , 1) regula bisericeasca 2) pedeapsa pentru nerespectarea unui canon (1) 3) (fig) suferinta, chin 4) (in arta) regula fixa, obligatorie 5) compozitie muzicala in care doua sau mai multe voci, intrand succesiv, canta impreuna aceeasi melodie, /v slav/
  87. canonada -e subs f , bombardament de artilerie cu mai multe tunuri deodata /fr cannonade/
  88. canoniera -e subs f , mic vas de razboi inarmat cu unul sau mai multe tunuri, folosit pentru paza, patrulare etc /fr canonniere/
  89. canotaj subst n , nume dat sporturilor nautice care se practica in ambarcatii, puse in miscare, prin forta bratelor, cu ajutorul vaslelor /fr canotage/
  90. cantata,-e subs f , compozitie muzicala solemna, ocazionala, pentru voci, solo, cor, si orchestra, avand la baza un poem epic /it cantata/
  91. cantlena -e subs f , 1) melodie grava si sentimentala 2) poezie lirica sau epica cu subiect grav si sentimental, /it cantilena = cintec/
  92. cantitate -ati subs f , 1) marime, greutate 2) numar, suma /fr quantite/
  93. canto subst n , muzica vocala; cant, cantare /it canto/
  94. canton -oane, subst n , 1) cladire de unde se supravegheaza si intretine o cale de comunicatie 2) cea mai mica unitate in administratia padurilor; locuinta padurarului 3) unitate teritorial-administrativa in unele tari /fr canton/
  95. cantona (-ez) verb , a (se) adaposti vremelnic, a gazdui /fr cantonner/
  96. cantoneta -e subs f , 1) mic cantec popular italian; (p ext) cantec scurt 2) poezie lirica medievala formata din versuri scurte; (p ext) poezie simpla, usoara /it canzonetta/
  97. canula, e subs f , tub de sticla sau de ebonita folosit pentru spalaturi interne, /fr canule/
  98. canura s f ,fire scurte de lana ramase, dupa daracit, in dintii pieptanului, folosite pentru tesaturi mai groase /lat cannula/
  99. caolin subs f , mineral argilos alb folosit la fabricarea portelanului /fr caolin/
  100. cap, (I, III) capete, s n (II) cap, s m ,I.1) teasta, capatana 2) capataiul patului 3) individ, ins, om. Cite poate un cap 4) minte, gandire judecata; memorie 5) viata. A plati cu capul II 1) capetenie, sef, conducator 2) initiator III 1) varf, sfarsit, capat 2) inceput 3) ramasita dintr-un obiect /lat caput/
  101. cap -uri, subst n , bucata de uscat care inainteaza in mare/fr cap/
  102. capabil -a, adjectiv , 1) in stare sa faca ceva 2) destoinic /fr capable/
  103. capacitate -ati subs f , 1) pricepere de a face ceva; posibilitate 2) indemanare, talent 3) marime care arata cantitatea maxima din marimea acumulata 4) (in expr) masuri de capacitate = masuri cu care se stabilesie volumul lichidelor, al cerealelor etc /fr capacite/
  104. capa -e    subs f , 1) pelerina scurta de blana sau de stofa 2) dispozitiv de protectie la masini, la ferastraie etc pentru a impiedica accidentele de munca /fr cape/
  105. capela -e, s f ,biserica mica; paraclis /din it cappella/
  106. capie subs f , boala a oilor, caprelor si a bovinelor (cauzata de localizarea teniei la creier) care provoaca ameteli, miscari repezi si dezordonate /v slav/
  107. capilar -a, adjectiv , 1) subtire, ingust (ex vas capilar) 2) privitor la capilaritate /fr capillaire/
  108. capilaritate subs f , proprietate pe care o au lichidele de a se ridica sau de a cobora in tuburi foarte subtiri, fara nici o interventie din afara /dupa fr capillarite/
  109. capiste -isti subs f , 1) (ist) templu sau altar inchinat zeitatilor pagine din antichitate 2) (inv fig) local de petrecere, de desfatare /v slav/
  110. capital, (1) -uri, subst n , 1) avutie sub forma de bani, de marfuri, de bunuri materiale in genere 2) suma mare de bani investiti intr-o afacere /fr capital/
  111. capital -a, adjectiv , 1) foarte important, esential, de baza 2) pedeapsa capitala = condamnare la moarte /fr capital/
  112. capitala -e subs f , oras in care isi au resedinta (sediul) organele administrative ale unei tari; ale unei unitati teritoriale ( judet regiune, provincie etc) /fr (ville) capitale/
  113. capitalism subs f , sistem politico-eco­nomic care se intemeiaza pe proprietatea privata asupra mijloacelor de productie si de schimb /fr capitalisme/
  114. capitel -uri, subst n , partea de sus de obicei ornata, a unei coloane sau a unui pilastru /it capitello/
  115. capitol -e, subst n , diviziune a unei lucrari stiintifice de mare intindere /it capitolo/
  116. capitona (-ez) verb , a acoperi un perete sau o usa cu un material izolator, care impiedica patrunderea zgomotelor /fr capitonner/
  117. capitula (-ez) verb , 1) a se preda, a se supune invingatorului 2) (fig) a ceda, a renunta /fr capituler/
  118. capiu -ie, adj , 1) bolnav de capie 2) (fig, despre oameni) zapacit, nauc /din copie/
  119. capodopera -e subs f , opera artistica de valoare exceptionala /it capo d" opera/
  120. capota (pers 3) , eaza) verb , (despre autovehicule) a se rasturna, dandu-se peste cap; (despre avioane) a se prabusi, intrand cu botul in pamant /fr capoter/
  121. capota -e subs f , 1) acoperis pliabil al unui vehicul, in velis2) protector (de tabla) al unui sistem tehnic /fr capote/
  122. capriciu -ii,subst n , dorinta trecatoare si adesea ciudata, manifestata cu incapatanare; gust schimbator, neasteptat; toana /fr caprice/
  123. capta (-ez) verb , 1) a aduna lichide sau gaze intr-un tub sau intr-un rezervor 2) (fig) a atrage, a ademeni pe cineva prin siretlicuri /fr capter/
  124. captiv -a, adjectiv , lipsit, de libertate; prizonier /fr captif //
  125. captiva (-ez) verb , a cuceri; a fermeca, a atrage (pe cineva) /fr captiver/
  126. captura (-ez) verb , 1) a prinde, a lua prizonier, a lua materiale apartinand dusmanului 2) a prinde un raufacator sau un animal salbatic /fr capturer/
  127. capuchehaie s f (ist) , reprezentat al unui domnitor din Tarile Romanesti la Poarta Otomana (var capichehaie) /tc capicahya/
  128. carabina -e subs f , 1) pusca cu teava mai scurta, ghintuita 2) carlig inchis cu arc, fixat la capatul unui lant sau al unei curele, cu care se prind diferite obiecte / fr carabine/
  129. caracter -e, subst n , 1) (psih) totalitatea insusirilor psihice stabile ale omului, privit ca membru al societatii, care formeaza felul sau de a fi si de a se comporta; fire 2) trasatura particulara distinctiva care formeaza specificul unui lucru (forma, infatisarea obiectului etc) 3) semn grafic (scris sau tiparit); litera /fr caractere/
  130. caracteristica -i, s f ,nota distinctiva care diferentiaza o fiinta de alta, un obiect de altul /fr caracteristique/
  131. caracteriza (-ez) verb , 1) a constitui caracteristica, specificul cuiva sau a ceva 2) a infatisa ceva sau pe cineva in ceea ce are esential, propriu, specific, /fr. caracteriser/
  132. carantina subs f , 1) punct sanitar antiepidemic 2) (fig) masuri de izolare pentru a impiedica extinderea unei epidemii /fr quarantaine/
  133. carat -e, subst n , 1) unitate de masura a proportiei de aur dintr-un aliaj, reprezentand a 24-a parte din masa totala a aliajului 2) unitate de greutate pentru diamante si alte pietre pretioase, egala cu 200 mg/fr carat/
  134. caravana -e subs f , 1) sir (convoi) de oameni si animale, care transporta proviziile de hrana, bagajele si marfurile prin pustiuri si prin stepe 2) sir de care, de masini etc care merg impreuna spre acelasi loc 3) (rar) caruta sau car mare pentru transport /fr caravane/
  135. caravela -e subs f , corabie cu panze folosita in trecut de spanioli si portughezi /fr caravelle/
  136. carbon s n ,element chimic tetravalent, component de baza al tuturor substantelor organice, aflat in natura in grafit, in carbunii de pamint etc Hartie carbon = hartie indigo, plombagina/fr carbone/
  137. carboniza (-ez) verb , a preface in carbuni prin ardere; (despre materii organice) a se descompune prin ardere /fr carboniser/
  138. carburant -ti, s m , combustibil lichid, volatil, care, in amestec cu aerul, este folosit la alimentarea motoarelor cu explozie /fr carburant/
  139. carburator -oare, subst n , aparat in care se amesteca aerul cu combustibilul lichid (la motoarele cu explozie) /fr carburateur/
  140. carcasa -e, s f , 1) totalitatea oaselor care formeaza scheletul unei vietati 2) schelet al unei masini, al unei constructii etc 3) invelis, acoperitoare /fr carcasse/
  141. carda -e subs f , masini de daracit si de prelucrat mecanic un material textil /fr carde/
  142. cardiac,-a, adj ,de(la)inima,privitor la inima; care sufera` de o boala de inima /fr cardaque; cf gr cardia = inima/
  143. cardinal -i, s m ,cel mai inalt titlu din ierarhia bisericii catolice dupa cel de papa /fr cardinal/
  144. cardinal -a, adjectiv ,principal, esential, fundamental, /fr cardinal/
  145. cardiologie s f ,ramura a medicinei care se ocupa de bolile inimii si ale vaselor sanguine, (pr -di-o) /fr cardiologie; gr cardia = inima, logos = studiu/
  146. carenta -e subs f , lipsa, neajuns; deficienta, /fr carance/
  147. careta -e subs f , trasura eleganta, inchisa, cu patru roti /rus careta/
  148. cargobot -uri, subst n , vapor pentru transportul marfurilor /fr cargo-boat/
  149. cariatida -e subs f , 1) fecioara`-preoteasca a zeitei Diana 2) (in arhitectura) statuie reprezentind o femeie care sustine o comisa, un acoperis etc, inlocuind o coloana (pr -ri-a-)/fr cariatide/
  150. caricatura -i subs f , desen in care se exagereaza intentionat unele trasaturi ale persoanei sau situatiei prezentate (mai ales cele negative), portret satiric 2) (fig) imitatie nereusita /fr caricature/
  151. carie -ii subs f , 1) leziune distinctiva a tesutului osos sau dentar 2) defect sub forma de canale, la piesele turnate /fr carie/
  152. cariera -e subs f , 1) loc de unde se scoate piatra, pietris nisip, marmura 2) profesiune, ocupatie, meserie 3) situatie buna in societate (pr -ri-e-)/fr carriere/
  153. carioca subs f , 1) dans in America latina, cu miscare moderata; melodie dupa care se executa acest dans 2) instrument muzical de percutie folosit la acompanierea ritmica a dansului carioca
  154. carioca s f , (denumire comerciala) instrument pentru scris in forma de creion, avand in interior o fasie de pasla imbibata cu tus /port carioca/
  155. carismatic -a, adjectiv , care are har, farmec, prestigiu; convingator /fr charismatique/
  156. carisma subs f , bar divin; prestigiu, captivare, subjugare pe care o persoanalitate o exercita asupra celorlalti /gr charisma; lat carisma; fr charisme/
  157. caritabil -a, adjectiv , milos generos /fr charitable/
  158. caritate subs f , mila generozitate; filantropie /fr carite/
  159. carimb -i, subs m , 1) partea cizmei care imbraca pulpa piciorului de la genunchi pana la glezna 2) fiecare dintre cei doi drugi paraleli ai loteriei, in care intra spetezele carului /of lat *calamulus/
  160. carlinga -i subs f , cabina in care sta pilotul unui avion si unde se afla comenzile de zbor /fr carlingue/
  161. carmin s n ,colorant rosu de origine vegetala sau animala, folosit in cosmetica, in picturi etc; carmiz /fr carmin/
  162. carnivor -a, adjectiv , care se hraneste cu carne, /fr carnivore; lat carnivorus <caro = carne, voare = a sfasia/
  163. caroiaj -a, subst n , re|ea de drepte perpendiculare, desenata pe o foaie de hntie, care ajuta la transpunerea pe aceasta foaie a unui desen, a unei harti etc /fr carroyage/
  164. carosabil -a, adj (despre un drum) , care permite circulatia vehiculelor; (despre o parte a unui drum) rezervat circulatiei vehiculelor /fr carrossable/
  165. caroserie,-ii, s f , parte a unei carute, masini etc asezata deasupra osiilor, destinata pentru transportul oamenilor sau al materialelor /fr carrosserie/
  166. carou -uri, subst n , patratel de stofa colorat divers /fr careau/
  167. carpeta -e subs f , covoras /fr carpette/
  168. cart -uri, subst n , serviciu de patru ore pe bordul unui vapor, facut de o parte din ecnipaj /fr quart/
  169. carta (-ez) verb , a repartiza scrisorile sosite la posta dupa adresele la care trebuie date, /din carta/
  170. carta -e subs f , 1) act dat de suveran (mai ales in evul mediu) prin care se dadeau poporului anumite drepturi sau libertati (servind drept constitutie) 2) pact, intelegere, conventie /lat charta/
  171. cartel -uri, subst n , 1) unitate monopolista in cadml careia intreprinderile asociate stabilesc cota de productie, unitate monopolista in cadrul careia intreprinderile asociate stabilesc cota de productie, preturile, pietele de desfacere etc, dar isi pastreaza independent de productie si de vanzare 2) alianta intre doua sau mai multe partide politice /fr cartel/
  172. cartier -e, subst n , 1) parte a unui oras 2) comandamentul unei mari unitati militare (pr -ti-er) /fr quartier; germ Quartier/
  173. cartilaj -a -i -e, subs m si f , persoana care are patima jocului de carti /ngr chartophoros/
  174. cartografie subs f , disciplina care studiaza tehnica intocmirii hartilor si a planurilor topografice /fr cartographie/
  175. cartoteca -ci subs f , totalitatea fiselor de evidenta a cititorilor dintr-o biblioteca, a materialelor dintr-o institutie etc oranduite dupa anumite criterii /germ Cartothec/
  176. carusel -e, subst n , 1) instalatie constand din mai multi caisori de lemn ( pe care pot incaleca copiii), care se invartesc in jurul unui ax; calusei 2) fig miscare, deplasare, circulatie continua a unor mobile, /fr car­rousel/
  177. casa (-ez) verb , a anula o hotaraire judecatoreasca in urma admiterii recursului /fr casser/
  178. casabil -a, adjectiv , 1) care se poate sparge usor, casant 2) (despre hotarari judecatoresti) care poate fi casat (anulat) /fr cassable/
  179. casata -e subs f , sortiment de inghetata dispusa in straturi /it cassata/
  180. cascada -e subs f , torent de apa care cade de la mare inaltime /fr cascade/
  181. cascador -i, subs m , actor de cinema care dubleaza un protagonist in secvente periculoase /fr cascadeur/
  182. casnic -a, adjectiv , 1) care tine de gospodaria unei familii 2) (despre femei) care se ocupa cu gospodaria (nefiind salariata) /din casa + suf -nic/
  183. casoleta -e subs f , vas metalic pentru sterilizarea si pastrarea pansamentelor si instrumentelor medicale /fr cassolette/
  184. cast -a, adjectiv , neprihanit, nepatat, pur, virtuos /lat castus/
  185. casta -e subs f , grup social inchis si strict delimitat prin originea comuna, profesia si priviegiile deosebite ale membrilor sai in care este impartita societatea din India si din alte tari orientale; (p ext) grup social inchis care isi pazeste interesele sale egoiste /fr caste/
  186. castel -e, subst n , cladire mare din evul mediu, de obicei cu turnuri si inconjurata cu ziduri si santuri; (azi) casa mare, luxoasa, imitand arhitectura evului mediu /lat castellum/
  187. castitate subs f , virtute, feciorie, nevinovatie, /lat castitas/
  188. castra (-ez) verb , a extirpa, terapeutic sau accidental, glandele sexuale ale unui animal, facandu-l) inapt pentru reproducere /lat castrare/
  189. castru -e, s n (ist la romani) , lagar, tabara militara fortificata de forma patrata /lat castra/
  190. caseta -e subs f , capaula din foita de amidon in care se inchid prafurile medicamentoase cu gust neplacut /fr cachet/
  191. catabolism subst n , dezasimilare, care are loc in organismele vii, insotita de eliberare de energie /fr catabolisme/
  192. cataclism -e, subst n , 1) schimbare brusca in natura, pe o mare intindere din suprafata pamantului, cauzata de un cutremur de pamant, de o eruptie vulcanica etc 2) (fig) rasturnare distrugatoare in viata sociala; dezastru /fr cataclysme/
  193. catacomba -e subs f , galerie subterana in forma de coridor lung si ingust /fr catacombe/
  194. catafalc -uri, subst n , postament inalt pe care se aseaza sicriul pina la inmormantare /fr catafalque/
  195. catahreza -e subs f , figura de stil constand in folosirea, in sens metaforic, a unui cuvant, caruia i se da intelesul altui cuvint apropiat ca sens (ex picior de plai, gura camasii, pierde vara etc) /fr catachrese; lat catachresis/
  196. catalectic adj n (in versificatia greco-latina) , (in expr) vers catalectic = vers care se termina cu un picior metric incomplet /fr catalectique/
  197. catalepsie subs f , stare bolnavicioasa manifestata printr-o rigiditate brusca a muschilor si printr-o tulburare a functiilor creierului /fr catalepsie/
  198. catalitic -a, adj care se produce prin cataliza /fr catalytique/
  199. catalizator -oare, subst n , substanta care grabeste o reactie chimica fara ca ea insasi sa sufere modificari /din cataliza/
  200. cataliza -e subs f , actiune prin care se modifica viteza unei reactii chimice cu ajutorul unor catalizatori /fr catalyse/
  201. cataloga (-ghez) verb , 1) a inscrie intr-un catalog; (p ext) a insira 2) (fig) a califica (defavorabil) pe cineva /fr cata­loguer/
  202. catapeteasma -e, s f (in biserica ortodoxa) , perete care desparte altarul de naos si care este impodobit cu icoane; iconostas /gr catapetasma/
  203. cataplasma -e subs f , pasta medicamentoasa care se aplica pe o parte bolnava a corpului; bandaj pe care se intinde aceasta pasta, /fr cataplasme/
  204. catapulta -e subs f , 1) masina de razboi in antichitate, folosita la aruncarea bolovanilor de piatra asupra inamicului 2) dispozitiv pentru lansarea avioanelor de pe bordul vapoarelor portavion sau pentru lansarea planoarelor /lat catapulta/
  205. catar -uri, s n ,inflamatie a mucoasei unui organ (mai ales a nasului) insotita adesea de secretie /fr catarrhe; gr catarrhein = a curge/
  206. cataracta -e subs f , cascade, boala de ochi, cauzata de opacizarea cristalinuli; (pop) albeata /fr cataracte/
  207. catarg -e, subst n , stalp fixat vertical pe un vapor pentru a sustine panzele sau antenele de telegrafie fara fir /ngr catarti/
  208. catastif -e, subst n , registru, condica (var catastih) /ngr catastihon/
  209. catastrofa -e subs f , eveniment tragic de mari proportii, cu urmari dezastruoase, cu numeroase victime omenesti, cu mari pagube materiale /fr catastrophe/
  210. catedra -e subs f , 1) masa speciala, asezata de obicei pe un postament, de unde profesorul, oratatorul etc, explica ceva 2) functie de profesor 3) unitate de baza intr-o institutie de invatamant superior, /lat cathedra/
  211. categoric -a, adjectiv , neconditionat; pre­cis hotarat /fr categorique/
  212. categorie -ii subs f , 1) grup de fiinte, de obiecte sau de fenomene de acelasi fel sau asemanatoare intre ele; grupare, clasa, specie 2) (fil) notiune filozofica fundamentala care exprima proprietatile esentiale, laturile si legaturile cele mai generale ale obiectelor si proceselor existentei obiective si subiective in continua transformare /fr categorie/
  213. catehism -e, subst n , carte ce cuprinde invataturile religiei crestine date in forma de intrebari si raspunsuri /ngr catehimos/
  214. catena -e subs f , 1) sir de incretituri ale scoartei pamantesti 2) lant de atomi (lat, catena/
  215. caterpilar -e, subst n , tractor, puternic pe senile, /fr caterpilar/
  216. catifelat -a, adjectiv , 1) matasos moale, delicat 2) (fig) (despre sunete sau voce) placut, mangaietor /din catifea/
  217. catren -e, subst n , strofa (sau poezie) de patru versuri /fr quatrain/
  218. caudine adj pl , (in expr) a trece sub furcile caudine = a impune celui invins conditii umilitoare; (fig) a supune unei critici foarte aspre, severe, /dupa fr (fourches) Caudines/
  219. caustic -a, adjectiv , 1) (despre substante) care distruge tesutul animal sau vegetal; care arde 2) (fig) muscator, satiric, ironic; rautacios (pr ca-us-) /lat causticus; gr causticos=arzator/
  220. cautiune -i subs f , bani sau obiecte date in pastrare cuiva drept garantie pentru indeplinirea unei obligatii luate; (p ext) garantie in obiecte (pr ca-u-ti-u-ne) /fr caution/
  221. caval -e, subst n , fluier mare ciobanesc /tc caval/
  222. calvalcada -e subs f , grup de calareti in goana, plimbare; alergare de cai /fr cavalcade/
  223. cavaler -i, subs m , 1) nobil feudal primit intr-un ordin militar printr-o solemnitate speciala; membru intr-o organizatie militar-religioasa, posesor al unor decoratii etc 2) ostas, luptator 3) om amabil binevoitor; generos 4) tanar necasatorit /rus cavaler/
  224. cavalerie -ii subs f , parte a armatei compusa din soldati calari /rus cavaleriia/
  225. cavatina -e subs f , piesa vocala lirica de mici proportii, dintr-o opera, /it cavatina/
  226. caverna -e subs f , 1) pestera, grota 2) (med) cavitate in plaman sau intr-un tesut al corpului, din cauza unei boli /fr caverne/
  227. caviar s n (franpizim) , icre negre /fr caviar/
  228. cavitate -ati subs f , 1) scobitura, gaura intr-un corp solid 2) spatiu gol in interiorul organismului sau al unui organ din corpul omului sau al animalelor, in care se gasesc diferite organe /cf fr cavite
  229. cavou -uri, s n ,constructie funerara cu una sau mai multe cripte /fr caveau/
  230. caza (-ez) verb , a instala pe cineva temporar intr-o locuinta; a gazdui /fr caser/
  231. cazanie -ii subs f , 1) predica 2) carte de predici religioase /v slav/
  232. cazemata -e subs f , lucrare de aparare, constraita din lemn si pamant sau din beton armat care protejeaza personalul si armamentul impotriva artileriei si impotriva bombardamentelor aeriene; fortificatie /fr casemate/
  233. cazier -e, subst n , 1) (in expr) cozier judiciar = evidenta cercetarilor penale si a condamnarilor suferite de o persoana 2) dulap cu rafturi sau sertare in care se grupeaza acte, dosare etc /fr casier/
  234. cazinou -uri, subst n , 1) local public, (in statiunile balneare si climaterice) cu restaurante, sali pentru spectacole si dans etc /fr casino/
  235. cazna -e subs f , 1) tortura, supliciu 2) nedreptate, asuprire, implinare 3) osteneala, truda /v slav/
  236. cazon -a, adjectiv , 1) de cazarma; militaresc 2) (peior) aspru, rigid, /rus
  237. cazionnii/
  238. cazual -a, adjectiv , 1, intamplator; neprevazut 2) care arata cazul gramatical; flexionar (pr ,zu-al) /lat casualis/
  239. caimacamie -ii, s f (ist, inv) , forma de guvernamant proviziorie pe timpul cat lipseste un domnitor titular: locotenenta domneasca /din caimacam + suf - ie/
  240. calau -i, subs m , 1) executantul osandei la moarte; gade 2) (fig) om cainos la inima, tiran si ucigas /tig calo = negru/
  241. calauzi (-esc) verb , 1) a conduce pe cineva pe un drum 2) a invata, a indruma, a povatui 3) a se orienta (dupa ceva) /din calauza/
  242. cali (-esc) verb , 1 a mari duritatea si rezistenta unui metal sau a unui aliaj prin racire brusca dupa o incalzire la o temperatura inalta 2) (fig) a (se) intari; a (se) oteli 3) a praji in grasime un aliment, /v slav/
  243. camin, (l,3)-uri, (2)-e, subst n , 1) soba joasa de zid, cu vatra larg deschisa 2) (fig) casa parinteasca; familie 3) constructie destinata pentru cazarea studentilor, a tinerilor familisti etc /v slav/
  244. capatai -ie, subst n , 1) parte a patului sau a oricarui obiect pe care se pune capul 2) perna sau alt obiect pe care-si pune capul cel care se culca (loc adj si adv) fara capatai = fara ocupatie precisa; carte de capatai = carte de baza; carte preferata /lat capitaneum/
  245. capatui (-iesc) verb , 1) a-si face un rost, o situatie 2) (fam) a (se) casatori /din capat/
  246. capcaun -i, subs m , 1) fiinta fantastica din mitologia romaneasca, inchipuita cu trup de om si cu cap de caine, uneori cu doua capete si cu doua guri, mancator de oameni; monstru 2) (fig) om rau, crud, salbatic    /din cap + caine/
  247. carbune -i, subs m , 1) roca sedimentara, de culoare neagra, formata prin infiltrarea carbonului in resturile unor plante ramase in pamant in epocile geologice, folosita drept combustibil, ca materie prima in industria metalurgica sau chimica etc 2) carbune de lemn (mangal) 3) jaratic *(in expr) a sta ca pe carbuni = a fi foarte nerabdator, a se face carbune = a se arde 4) boala a plantelor 5) (reg) antrax /lat carbo -onis/
  248. carturar -i, s m ,om invatat, erudit /ngr hartularios/
  249. casnicie -ii subs f , viata in comun a sotilor /din casnic + suf -ei/
  250. casuna (-ez) verb , 1) a-i veni cuiva o idee sau o pofta ciudata, a i se nazari 2) a prinde necaz pe cineva 3) a se napusti asupra cuiva 4) a pricinui ceva /lat * occasionare/
  251. catare -ari subs f , piesa metalica la teava unei arme care serveste pentru ochire/din cata (= cauta, cu sensul a privi)/
  252. catinel adverb , incetisor, lin, domol; tiptil /lat *catelinus/
  253. catun -e, subst n , asezare rurala mai mica decat satul, formata din cateva gospodarii taranesti /alb catun/
  254. cauzas -i, s m (ist) , sustinator al unei cauze politice (secrete); revolutionar /din cauza + suf - as/
  255. carmui (-iesc) verb , a guverna, a administra, a conduce, /din carma/
  256. ceaslov -oave, s n ,carte bisericeasca cu anumite rugaciuni si cintari, folosita la noi intr-o vreme si ca abecedar /v slav/
  257. cec -uri, subst n , document prin care posesorul unui cont curent la o banca dispune plata sumei inscrise pe ordinul de plata persoanei care prezinta documentul /engl check/
  258. cecitate s f ,orbire /fr cecite/
  259. ceda (-ez) verb , 1) a lasa cuiva un bun 2) a se supune 3) (despre dureri, boli) a descreste, a scadea) 4) (despre lucruri) a nu rezista, a se rupe /fr ceder/
  260. cefalic -a, adjectiv ,care apartine capului, care se refera la cap /fr cephalique/
  261. cefalee subs f , durere de cap /fr cephalee/
  262. cefalorahidian -a, adjectiv ,care se refera la cap si la coloana vertebrala (pr -di-an) /fr cephalo-rachidien/
  263. ceferist -a -sti -ste, subs m si f , persoana in serviciile cailor ferate romane/ din initialele CFR + suf -istl
  264. celebra (-ez) verb , 1) a oficia un act important din viata 2) a sarbatori un eveniment important, /fr celebrer/
  265. celebru -a, adjectiv , renumit, vestit /fr celebre/
  266. celest -a, adjectiv , 1) ceresc 2) (fig) foarte frumos minunat, splendit /fr celeste/
  267. celibatar -a -i -e, subs m si f , persoana necasatorita /dupa fr celibataire /
  268. celofibra -e subs f , fibra textila artificiala fabricata din celuloza si folosita ca materie prima in filatura /fr cellofibre/
  269. celula -e subs f , 1) cea mai simpla unitate din structura unei fiinte vii 2) fiecare din camarutele unui fagure de albine 3) incapere foarte stramta dintr-o inchisoare, pentru tinerea separata a unor detinuti /fr cellule/
  270. celuloid s m , material plastic obtinut din nitrat de celuloza si camfor, solid, incolor, uneori transparent, lucios si flexibil, folosit la fabricarea filmelor si a altor obiecte /fr celluloid/
  271. celuloza subs f , substanta organica care formeaza peretii celulari ai plantelor, intrebuintata la fabricarea hartiei, a celofibrei, a lacurilor etc /fr cellulose/
  272. cenaclu -uri, subst n , grup de scriitori, de artisti uniti printr-un program estetic comun, uneori avand si o publicatie proprie /fr cenacle /
  273. cens s n (ist) , 1) (la romani) recensamint al locuitorilor si al averii lor, efectuat din cinci in cinci ani 2) (in oranduirea feudala) renta in bani sau in natura datorata seniorului de catre posesorul pamantului 3) (in unele tari capitaliste) catimea de impozit stabilit de legea electorala, care da unui dreptul de a alege sau de a fi ales /lat census/
  274. cent -ti, s m , moneda in SUA, egala cu o sutime de dolar /engl cent/
  275. cantaur -i, subs m , 1) fiinta mitologica cu corpul jumatate om jumatate cal 2) constelatie din emisfera australa /lat cantaurus/
  276. centenar -e, subst n , implinirea a o suta de ani de la un eveniment important; celebrarea acestui eveniment /lat centenarius/
  277. centi- , element de compunere a cuvintelor care inseamna ,,a suta parte" /fr centi-/
  278. centima -e subs f , a suta parte dintr-un franc, dintr-un leu vechi etc /fr cen­time/
  279. centra (-ez) verb , 1) a fixa in centru sau intr-o pozitie corecta o piesa ce trebuie prelucrata 2) (fig) a grupa, a strange in jurul unui nucleu /fr centrer /
  280. central -a, adjectiv , 1) care se afla in mijloc; care provine dintr-un centru 2) (fig) care ocupa o pozitie principala, dominata in jurul careia se grupeaza elementele secundare 3) care conduce de la un centru, /fr centralisme /
  281. centralism subst n , sistem de organizare administrativa, economica sau politica potrivit caruia institutiile locale se afla in subordinea institutiilor centrale si lucreaza dupa dispozitiile acestora /fr centralisme /
  282. centraliza (-ez) verb , 1) a aduna intr-un loc, a stringe intr-un centru, a concentra 2) a face sa depinda de o singura conducere /fr centraliser/
  283. centrifugal -a, adjectiv , care tinde sa se departeze de centru /fr centrifugal/
  284. centripetal, ,a, adj , care tinde sa se apropie de centru; centripet /fr centripetal/
  285. centurie -ii, s f ( ist, in armata romana) , subunitate formata din 100 de ostasi (pr -ri-e) /lat centuriall
  286. centurion -a, s m (ist, in armata romana) , ofiter care comanda o centurie; sutas /lat centurio/
  287. cenzitar -a, adjectiv , care are la baza censul, adica averea cetatenilor /fr censitaire /
  288. cenzor -i, subs m , 1) persoana care verifica gestiunea unei organizatii, unei asociatii etc 2) persoana care cenzureaza tipariturile, publicatiile, corespondenta etc (lat, censor/
  289. cenzura -i subs f , control, exercitat in unele state asupra continutului publicatiilor, tipariturilor, spectacolelor etc; organ de stat care face acest control /lat, censura/
  290. ceramica    subs f , tehnica si arta de a face obiecte din argila, caolin etc, intarite prin incalzire in cuptor, obiect fabricat prin aceasta tehnica /fr ceramique /
  291. cerber, (2) -i, s m , 1) (in mitologia greaca) animal fantastic, imaginat ca un caine cu trei capete, care pazeste intrarea la portile infernului 2) (fig) gardian (paznic) sever, /fr cerberel; gr Cerber /
  292. cerbice subs f , ceafa (lat, cervix -icis/
  293. cerbicie s f (rar) , darzenie, rezistenta, impotrivire /din cerbice + suf-ie/
  294. cerceta (-ez) verb , 1) a examina, a observa cu atentie, a controla 2) a se informa, a iscodi 3) a intreba; a ancheta /lat circitare/
  295. cereala -e, s f (la pl) , grup de plante din familia gramineelor, ale caror seminte servesc in alimentarea oamenilor, a animalelor sau in diferite industrii (ex grau, secara, orz, ovaz, porumb) (pr -re-a-) /fr cereale`, lat cerealis/
  296. cerebel -e, subst n , creierul mic (lat, cerebellum/
  297. cerebral -a, adjectiv , privitor la creier; mintal, intelectual /fr cerebral/
  298. ceremonial -e, subst n , totalitate de reguli ce trebuie respectate la o solemnitate (pr -ni-al) /fr ceremonial/
  299. ceremonie -ii subs f , 1) solemnitate; parada 2) ansamblu de reguli, de forme obisnuite la solemnitati, slujba religioasa /fr ceremonie/
  300. cerinta -e subs f , nevoie, pretentie, exigenta /din cere + suf -inta/
  301. cernit -a, adjectiv , 1) de culoare neagra; de doliu 2) (fig) mahnit, trist; posomorat, mohorat /din cerni/
  302. cernoziom -uri, subst n , grup de soluri foarte fertile, bogate in humus de culoare inchisa formate sub o vegetatie ierboasa in conditiile unei clime continentale (pr -ziom) /rus cernoziom/
  303. cert -a, adjectiv , 1) sigur, neindoielnic 2) concret, real /lat certus/
  304. certifica (certific) vb ,a dovedi printr-un act sau printr-o semnatura ca ceva este sigur, exact sau valabil (lat, certificare/
  305. certitudine -i subs f , siguranta, incredere deplina (lat, certitudo/
  306. cerumen subst n , materie cleioasa care se formeaza in urechi /fr cerumen/
  307. cervical -a, adjectiv ,de la ceafa /fr cer­vical/
  308. cesiona (-ez) verb , a trece asupra altuia un drept al sau; a renunta la un drept, in avantajul cuiva (pr -si-o-) /din cesiune/
  309. cetaceu -ee, subst n , mamifere marine mari de forma unui peste (ex balena, delfinul) (pr -ce-e) /fr cetace/
  310. cetate -ati subs f , oras intarit cu ziduri; loc intarit prin fortificatii (lat, civitos -atis/
  311. cetatean, `-a -teni -tene, subs m si f , locuitor cu drepturi depline al unui stat /din cetate 4) suf -ean/
  312. cetina -i subs f , ramura, creanga de brad, /bg, scr cetina/
  313. cetlui (-esc) verb , 1) a lega strans a fereca 2) a bate /magh.csatolni/
  314. cezar -i, s m (ist) , titlu dat imparatilor romani; (p ext) imparat (lat, caesarl/
  315. cezura,-i, s f ,pauza ritmica inauntrul unui vers care imparte versul (mai lung) in doua parti, de obicei egale /lat cae­sura/
  316. chefir s n , lapte usor acidulat, obtinut prin fermentarea artificiala a laptelui dulce, /fr kefir, kephir/
  317. chei -uri, subst n , 1) constructie pe malul unei ape navigabile care are rolul de a permile acostarea navelor, incarcarea si descarcarea de marfuri, debarcarea pasagerilor etc 2) constructie care apara de distrugerei malul unei ape 3) plarforma construita linga o cale ferata, pentru a usura incarcarea si descarcarea vagoanelor (var cheu) /fr quai/
  318. cheie,chei,sf , 1 obiect care serveste pentru a incuia sau a descuia o broasca sau un lacat 2) (fig) procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva cheia si lacata=total; inceputul si sfarsitul; pozitie-cheie=pozitie de prima importanta 3) unealta cu care se strange sau se desface un surub, o piulita etc 4) sistem conventional pentru scrierea si descifrarea corespondentei secrete 5) (muz) semn conventional pus la inceputul portativului, pentru a arata numele notelor si gradul de inaltime al sunetelor 6) (la pl) vale stramta intre pereti inalti de stanca 7) (in expr) cheie de bolta=piatra din mijlocul unei bolti, care sustine constructia /lat clavis/
  319. chepeng -uri, subst n , 1) usa de pivnita asezata orizontal 2) oblon la o fereastra, la o usa de pravalie etc, care se poate ridica si lasa vertical, /tc kepenk/
  320. cheratina s f ,substanta proteica care intra in componenta epidermei, a unghiilor, a coarnelor, a copitelor etc, carora le da rezistenta si elasticitatea caracteristica /fr keratine/
  321. cherhana -nale subs f , instalatie pentru prepararea si conservarea pestelui /tc kerhane/
  322. cheson -oane, subst n , 1) vehicul pentru transportul munitiei, format dintr-o lada de tabla cu despartituri 2) constructie sub apa, de forma unei cutii, in care, dupa secarea interiorului cu pompe speciale, se fac lucrari de fundatie 3) fiecare din incaperile in care nu patrunde apa, facute prin impartirea in compartimente a peretilor dubli ai unui vapor, cu scopul de a impiedica patrunderea masiva a apei in cazul producerii unei sparturi in peretii acestuia /fr caisson/
  323. chestura -i subs f , organ politienesc (in Occident), imediat superior unui comisariat de politie /lat quaestura /
  324. chezas -a -i -e, subs m si f , persoana care isi ia raspunderea pentru cineva, care garanteaza pentru altul /magh kezes/
  325. chicineta -e, s f ,incapere mica dintr-un apartament de bloc care serveste ca bucatarie /din engl kitchen (=bucatarie) +suf -eta/
  326. chihlimbar -e, subst n , rasina fosila in diferite culori folosita la fabricarea unor obiecte de arta (var chilimbar, chihlimbar) /tc. kehlibar/
  327. chil subst n , lichid vascos rezullat din procesul de digestie intestinala, care urmeaza sa fie resorbit din intestin si transportat pe cale limfatica in circulatia generala /lat chylus=suc/
  328. chilie -ii subs f , camera mica din cuprinsul unei manastiri in care locuiesle un calugar, (p ext) camera mica de locuit; camaruta /v slav/
  329. chilim -uri, subst n , 1) covor (turcesc) cu doua fete; scoarta inflorita 2) broderie pe etamina / tc kilim/
  330. chimie subs f , stiinta care studiaza compozitia, structura si proprietatile substantelor, transformarile lor prin regruparea atomilor componenti si modificarea legaturilor dintre ei /fr chimie/
  331. chimono -uri, subst n , 1) imbracaminte japoneza in forma de halat, cu maneci largi 2) haina femeiasca cu maneca dintr-o singura bucata cu talia /fr kimono/
  332. chindie -ii subs f , 1) timp catre asfintitul soarelui 2) turn de straja la curtile domnesti si boieresti 3) numele unui dans popular asemanator cu sarba /tc ikidi=dupa-amiaza/
  333. chinestezie s f ,totalitatea senzatiilor de miscare pe care ni le da corpul nostru /fr kinesthesie/
  334. chinga -i subs f , 1) fasie lata de piele sau de tesatura cu care se strange saua calului 2) cingatoare 3) bara de intarire /lat *clinga/
  335. chinoroz subst n , funingine foarte fina, din care se fabrica cerneala de tipar, unele vopsele etc /germ Kienrussl
  336. chintesenta -e subs f , ceea ce formeaza esenta, principalul, esentialul din ceva /dupa fr quintessence!
  337. chip -uri, subst n , 1) infatisare a unei persoane 2) mod, fel, gen; modalitate /magh kep/
  338. chirilic adj (in expr) , alfabet chiliric=vechiul alfabet slav, compus de Chiril in sec al IX-lea, folosit si in scrisul oficial din tara noastra pana la 1860 /din Chiril+suf -ic/
  339. chirurgie -ii, s f ,ramura a medicinei care studiaza si aplica metodele de tratare a bolilor prin operatii /fr chirurgie/
  340. chist -uri, subst n , tumoare benigna (crescatura anormala fara gravitate) constand dintr-o punga cu un continut lichid sau semilichid /fr kyste/
  341. chiulasa -e subs f , 1) capac care inchide cilindrii unui motor cu ardere interna 2) partea de dinapoi a tevii unei arme de foc, pe unde se incarca arma (pr chiu-) /fr culasse/
  342. chivara -ere, s f ,chipiu militar foarte inalt, folosit in lupta /rus kiver/
  343. chivuta -e, s f (Munt) , muncitoare care spoieste cu bidineaua sau practica un mic comert ambulant /din Chiva+suf -uta/
  344. cian subst n , gaz otravitor, cu miros de migdale amare /germ Cyan/
  345. cianura -i subs f , sare a acidului cianhidric /fr cyanure/
  346. cibernetica subs f , stiinta care are ca obiect studiul matematic al legaturilor, comenzilor si controlului in sistemele tehnice si in organismele vii din punctul de vedere al analogiilor lor forurale /fr cybernetique/
  347. cicatrice -e subs f , semn, urma lasata de o rana, o taietura dupa vindecare; (fig) urma a unei nenorociri /lat cicatrix/
  348. cicatriza (pers 3) -eaza) verb , 1) a se vindeca, a se inchide o rana 2) (fig) a se linisti, a uita /fr cicatriser/
  349. ciclic -a, adjectiv , care se desfasoara in cicluri sau apartine unui ciclu; periodic, /fr cyclique/
  350. ciclism subst n , sport cu bicicleta/fr cyclisme/
  351. ciclocros -uri, s n ,intrecere sportiva combinata: ciclism si cros /fr cyclocross/
  352. ciclon -oane, subst n , 1) furtuna cu vartejuri, insotita de ploi torentiale si de descarcari electrice, care bantuie adesea in regiunile tropicale 2) aparat pentru indepartarea prafului din aer sau dintr-un gaz cu ajutorul fortei centrifuge, /fr cy­clone/
  353. ciclop -i, s m ##### (in mitologia greaca) urias cu un singur ochi in frunte /fr cyclope/
  354. ciclopic -a, adjectiv , 1) de ciclop 2) (fig) urias, gigantic, /din ciclop/
  355. ciclu -uri, subst n , 1) serie, lant de intamplari, de stari, de fenomene etc care se produc totdeauna in aceeasi ordine, in acelasi interval de limp 2) totalitatea fenomenelor sau a faptelor legate intre ele /lat cyclus /
  356. cidru subst n , bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea mustului de mere sau a altor fructe /fr cidre /
  357. cifoza -e subs f , deformarea coloanei vertebrale; gheb, cocoasa /fr cyphose /
  358. cifra -e subs f , 1) simbolul grafic care reprezinta unul din numerele de la zero pana la noua 2) suma, cantitate, marime 3) volumul unor operatii financiare, comerciale etc exprimat prin cifre /it cifra/
  359. cifru -uri, subst n , 1) alfabet special pentru comunicari secrete; vocabular se­cret in care cuvintele sunt inlocuite cu cifre, potrivit unei intelegeri dinainte stabilite 2) combinatie de cifre sau de litere si cifre cu care se deschide o incuietoare secreta 3) (fig) secret, ascunzis conventie /dupa fr chiffre/
  360. cimenta (-ez) verb , 1) a lega cu ciment 2) (fig) a uni strans a consolida, a intari /din ciment/
  361. cimilitura -i subs f , ghicitoare /din cimili+suf -(i)tura/
  362. cincinal -li, adj , care se intinde pe o perioada de cinci ani /dupa fr quin-quennal /
  363. cineast -a -sti -ste, s m si-f , specialist in tehnica sau arta cinematografica (pr -ne-ast) /fr cineaste /
  364. cinefil -a -i -e, subs m si f , persoana care vizioneaza multe filme si cunoaste bine spectacolele de cinematografie /fr cinefile/
  365. cinegetic -a, adjectiv , de vanatoare, vanatoresc /fr cynegetique /
  366. cinematica s f (fiz) , ramura a mecanicii care studiaza miscarea corpurilor, independent de cauzele care o produc /fr cinematique`, gr kinema =miscare/
  367. cinepanoramic subst n , procedeu cinematografic care permite proiectarea filmelor pe un ecran foarte lat, cu sunet stereofonic si care da spectatorului senzatia ca este in mijlocul actiunii /din cine(matograf)+panoramic/
  368. cinerar -a, adjectiv , in care se pastreaza cenusa unui mort /fr cineraire/
  369. cinescop -oape, subst n , tub catodic folosit pentru reproducerea imaginilor intr-un aparat de televiziune /fr cinescope /
  370. cinetic -a, adjectiv , privitor la miscare: miscare /fr cinetique /
  371. cinic -a, adjectiv , 1) care marturiseste, tradeaza, exprima deschis si fara jena, fapte si ganduri condamnabile; nerusinat, sfidator /fr cynique; gr kynikos= caiinesc/
  372. cinism -e, s n ##### sfidare a opiniei curente; infruntare a normelor morale, /fr cynisme /
  373. ciocoi, ciocoi, s m , 1) termen de dispret pentru un parvenit ridicat din randurile arendasilor, vatafilor etc; (p ext) boier, mosier 2) (inv) fecior in casa, servitor la un boier /et nec/
  374. cioflingar -i, subs m , om de nimic, secatura; pierde-vara, vagabond, /cf germ Schuhflicker=carpacil
  375. ciopor -oare, subst n , 1) grup de animale de acelasi fel; card, cireada, turml 2) grup de oameni; ceata, multime /magh csoportl
  376. ciorna -e subs f , lucrare scrisa in prima redactare, care mai trebuie imbunatatita /rus ciornii=negru/
  377. cirac -i, subs m , 1) ucenic, discipol 2) (depr) om lipsit de personalitate, care urmeaza orbeste pe cineva /tc cirak/
  378. circa adverb , aproximativ, cam, aproape /lat circa/
  379. circuit -e, subst n , 1) traseu inchis pentru trecerea curentului electric 2) miscare a capitalului de la forma baneasca la forma productiva (marfa) si invers 3) drum cu revenire la punctul de plecare /fr cir­cuit/
  380. circula (circul) verb , 1) a se misca a umbla, a merge 2) a fi in miscare neintrerupta 3) (despre stiri, idei) a se raspindi 4) a avea valoare (intrebuintare) Banii acestia nu mai circula /fr circuler/
  381. circumflex adj n , (in expr) accent circumflex=semn in forma de unghi ascutit cu varful in sus care se pune deasupra vocalei ce trebuie rostita lung sau, in ortografia romana, spre a nota sunetul i (a), /fr circonflexel
  382. circumpolar -a, adjectiv ,in jurul polului /fr circumpolaire /
  383. circumscrie (scriu) verb , 1) a preciza marginile sau cadrul unei probleme 2) (geom) a descrie o figura in jurul alteia, atingand limitele acesteia din urma Cerc circumscris unui triunghi /lat circumscribere /
  384. circumscriptie -ii, s f , 1) diviziune administrativa teritoriala 2) institutie sau serviciu in cadrul acestei diviziuni (circumscriptie de militie, sanitara, financiara etc) /fr circonacription /
  385. circumspect -a, adjectiv , prudent, precaut /fr circomspectl
  386. circumstanta -e subs f , imprejurare; ocazie /lat circumstantial
  387. circumvolutie -ii subs f , fiecare dintre cutele de pe suprafata creierului /fr circonvolution/
  388. ciresar s m , (pop) luna iunie /din cireasa+ suf -ar /
  389. ciroza -e subs f , boala cronica a ficatului, caracterizata prin marirea anormala si distrugerea treptata a celulelor acestui organ, /fr cirrhose /
  390. cisla -e subs f , (inv) parte de impozit sau de cheltuiala repartizata unui locuitor din suma totala platita in comun de obstea satului /v slav/
  391. cisterna -e subs f , rezervor cilindric din metal sau din alt material corespunzator pus pe cadrul cu roti al unui vehicul si servind la depozitarea sau la transponarea unor lichide /lat cisterna /
  392. cistita -e subs f , boala care provoaca inflamarea membranei interne a vezicii urinare /fr cystite /
  393. cistoscopie -ii subs f , examinarea interiorului vezicii urinare cu ajutorul unui aparat special numit cistoscop /fr cystoscopie /
  394. cita (-ez) verb , 1) a mentiona, a numi pe cineva (pentru a confirma ceva); a reaminti ceva ce poate servi ca exemplu 2) a reproduce intocmai ceea ce a spus cineva; a da un citat 3) a chema pe cineva in fata unei instante judecatoresti /fr citer, lat citare /
  395. citadela -e subs f , 1) (ist) fortareata din interiorul unei cetati in care se organiza ultima rezistenta in caz de nevoie; cetate sau castel care apara un oras; intaritura 2) (fig) centru, focar /it cittadella =cetatuie/
  396. citadin -a, adjectiv , orasenesc /fr citadinl
  397. citat -e, subst n , fragment dintr-o lucrare scrisa, reprodus intocmai (cu indicarea operei si a autorului) /din cita/
  398. citatie -ii, s f ,invitatie oficiala scrisa prin care o persoana este chemata in fata unei autoritati /fr citation/
  399. citoplasma s f (biol) , materie de baza a celulei vii, formata dintr-o aglomeratie de albumine, grasimi, scompusi azotosi, saruri neorganice si 70-80% apa (situata in jurul nucleului) /fr cytoplasme/
  400. citric -a, adj , (in expr) plante citrice=arbori si arbusti ale caror fructe au o aroma specifica si contin multa vitamina C (ex lamaiul, portocalul etc) /fr citrique /
  401. ciuciulete -\i, s m , 1) bot, cocolos 2) (in expr) ud ciuciulete=leoarca; ud pana la piele /din ciuciuli+suf -et /
  402. ciulama -le subs f , mancare de pasare (sau de ciuperci) cu sos alb si gros de faina (fam) a face pe cineva ciulama=a bate, a zdrobi / tc culama/
  403. ciuleandra subs f , dans popular din Muntenia
  404. ciuma -e subs f , 1) boala epidemica extrem de contagioasa si de grava 2) (fig) persoana foarte urata si foarte rea /lat cyma=umflatura/
  405. ciung -a, adjectiv , cu mana sau bratul retezat; (despre copaci) cu crengi rupte sau taiate (cf it cioncol
  406. ciunt -a, adjectiv , ciung /et nec/
  407. ciunti (-esc) verb , 1) a taia o parte a corpului 2) a rupe plante, arbori etc /din ciunti
  408. ciut -a, adjectiv , fara coarne /cf alb shut/
  409. ciuta -e subs f , 1) cerboaica 2) salbataciune /cf alb shutel
  410. ciutura -e subs f , galeata sau vas de lemn scobit, care se foloseste la scos apa din fantana /lat *cytolal
  411. civic -a, adjectiv , cetatenesc /fr civique /
  412. civil -a, adjectiv , care priveste pe cetatenii unui stat /fr civil/
  413. civilizatie -ii subs f , nivel de dezvoltare materiala si spirituala a societatii, a unui popor, a unui stat dintr-o epoca data /fr civilisation/
  414. civism subst n , atitudine, zel, devotement de care da dovada un bun cetacean /fr civisme/
  415. cizela (-ez) verb , 1) a prelucra in mod minutios cu unelte potrivite, diferite obiecte; a slefui 2) a finisa, a infrumuseta /fr ciseler/
  416. claca, claciu subs f , 1) (in regimul feu­dal) munca gratuita obligatorie in folosul stapanilor mosiei (ca o forma caracteristica a rentei feudale, a raporturilor de productie care stau la baza oranduirii feudale) 2) (pop) munca colectiva benevola prestata de tarani pentru a-si ajuta un consatean, insotita de obicei de o mica petrecere, cu glume, povestiri etc (expr) vorba de claca=flecareala /bg tlaka/
  417. claie, clai, sf , 1) gramada mare de fan, de snopi, de cereale, asezata de obicei in forma conica 2) (fig) multime; ingramadire /bg, scr kladnja/
  418. clan -uri, subst n , 1) comunitate de oameni din comuna primitiva legati intre ei prin rudenie si limba comuna; grup de familii inrudite la unele popoare 2) (depr) clica /fr clan/
  419. clandestin -a, adjectiv , facut in ascuns; contrar legii /fr clandestin/
  420. clasa (-ez) verb , 1) a aranja ceva pe clase, pe categorii 2) a include dosarul unei urmariri judiciare /fr classer/
  421. clasa -e subs f , 1) multime de elemente care au anumite insusiri comune 2) grup; categorie 3) grad, ierarhie /fr classe/
  422. clasic -a, adjectiv , 1) (despre opere literare, stiintifice, artistice) care indeplineste conditiile perfectiunii si poate fi luat drept model in oricare epoca; care isi pastreaza importanta de-a lungul veacurilor 2) care apartine lumii si culturii antice greco-latine 3) care tine de curentul literar si artistic al clasicismului 4) tipic, caracteristic, reprezentativ /fr classique /
  423. clasicism subst n , 1) curent literar si artistic european din sec al XVII-lea, care tindea spre imitarea modelelor antichitatii greco-romane 2) totalitatea trasaturilor de armonie, echilibru, puritate si sobrietate pe care le intruneste o opera perfecta, clasica /fr classicisme/
  424. clasifica (clasific) verb , 1) a imparti sistematic, a repartiza pe clase, pe grupe, pe categorii intr-o anumita ordine 2) a stabili locul cuvenit unor elevi, studenti etc dupa notele obtinute /dupa fr classi­fier/
  425. clasor -oare subs f , album, mapa, cutie cu despartituri pentru pastrarea unor tim­bre, fotografii etc, aranjate dupa un anumit criteriu /fr classeur/
  426. claustra (-ez) verb , a (se) inchide sau a (se) izola intr-un loc retras (pr cla-us-) /fr claustrer/
  427. clauza -e subs f , dispozitie sau prevedere speciala inscrisa intr-un con­tract, intr-o conventie etc (pr cla-u-) /cf fr clause/
  428. clavecin -e, s n , vechi instrument muzical cu claviatura si cu coarde /fr clavecin/
  429. claviatura -i subs f , totalitatea clapelor la clavecin, la pian, la orga, la acordeon, la masina de scris etc (pr -vi-a-) /germ Klaviatur/
  430. clement -a, adjectiv , indulgent, iertator, bland, ingaduitor /fr clement/
  431. clementa -e subs f , indulgenta, indurare, iertare /lat clementia/
  432. clenci -uri, subst n , 1) carlig 2) fiecare dintre bifurcatiile coarnelor cerbului 3) (fig) pricina sau motiv (de cearta) 4) talc ascuns /bg klince/
  433. clepsidra,:-e    subs f , instrument cu ajutorul caruia, in trecut, se masura scurgerea timpului dupa cantitatea de apa sau de nisip scurse dintr-un vas in altul; ceas de apa; ceas de nisip /fr clepsydre/
  434. cleptoman -a -i -e, s m si f , persoana care are mania (obiceiul) de a fura bani sau obiecte marunte, fara a avea nevoie de ele /fr cleptomane/
  435. cler s n ,totalitatea preotilor, preotime /lat clerus/
  436. cleric -i, subs m , persoana care face parte din preotime, din cler /lat clericus/
  437. clestar subst n , (poetic) cristal /magh kristalyl
  438. cleveti (-esc) verb , a vorbi de rau pe cineva, a ponegri /v slav/
  439. client -a -ti -te, subs m si f , persoana care cumpara de la un magazin, care consuma intr-un local public, care consulta un specialist etc /fr client/
  440. climat -e, subst n , 1) clima 2) (fig) mediu; atmosfera morala /fr climat/
  441. climateric -a, adjectiv , privitor la clima* statiune (regiune) climaterica=clima potrivita pentru odihna si tratarea unor boli /fr climaterique/
  442. clima -e subs f , totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatura vanturi, umiditate) care caracterizeaza starea medie a unui loc, timp de mai multi ani; climat /lat clima/
  443. clinica -i subs f , spital sau sectie intr-un spital utilizat si pentru cercetari stiintifice sau pentru practica de spital cu studenti /fr clinique/
  444. clips -uri, subst n , agrafa, brosa sau cercel care se prinde cu un fel de clapa sau ac cu arc /germ Klips/
  445. clisa subs f , 1) pamant argilos imbibat cu apa 2) (in Ardeal) bucata de slanina /bg klisa/
  446. clisma -e subs f , spalatura (medicala) a intestinului gros /ngr klisma/
  447. clistir -e, subst n , 1) aparat cu ajutorul caruia se fac spalaturi intestinale; irigator 2) clisma /ngr klistir/
  448. cliseu -ee, subst n , 1) imagine fotografica negativa pe sticla sau pe pelicula de film, dupa care se fac fotografii 2) (fig) formula stilistica, expresie, exprimare banalizata din cauza repetarii excesive (pr -se-e) /fr cliché/
  449. clivaj -e, subst n , proprietate a unor cristale de a se desface in placi sau foi /fr divage/
  450. clop -uri, subst n , (in Ardeal) palarie cu boruri inguste, din fetru de culoare neagra /magh kalap/
  451. clorhidric adj m (in expr) , acid clorhidric=acid obtinut, de obicei, din combinarea clorului cu hidrogenul /fr chlorhydrique/
  452. clorofila subs f , pigment verde cu constitutie complexa, continut in frunzele plantelor verzi, care, sub actiunea razelor solare, absoarbe din aer bioxidul de car­bon, necesar asimilatiei /fr chlorophille/
  453. cloroform subst n , compus al clorului, lichid incolor, cu miros caracteristic, care poate provoca pierderea totala a sensibilitatii organismului (somn adanc cu aspect de moarte); medicament pentru anestezie /fr chloroforme/
  454. clorotic -a, adjectiv , 1) bolnav de cloroza 2) (p ext) palid, bolnavicios firav /fr chlorotique/
  455. cloroza subs f , 1) forma de anemie caracterizata prin micsorarea cantitatii de hemoglobina din sange 2) boala a plantelor care se manifesta prin ingalbenirea frunzelor si a mugurilor din cauza distrugerii clorofilei din celule (in urma lipsei de aer, de lumina etc) /fr chlorose/l
  456. clorura -i subs f , sare a acidului clorhidric; combinatie chimica a clorului cu un metal sau o substanta organica clorura de sodiu=sare de bucatarie /fr chlorure/
  457. clovn -i, subs m , artist de circ care urmareste sa produca rasul prin felul cum e imbracat si prin poznele pe care le face, /engl, fr clown/
  458. cneaz, cneji, s m (ist) , conducator al obstii satesti, in perioada anterioara cotropirii ei de catre feudali; print rus /rus knjaz/
  459. cnezat -e, s n (ist; in oranduirea feudala) , 1) forma de organizare politica a unei tari mici In care cneazul avea puteri depline asupra supusilor sai; teritoriul stapanit de un cneaz 2) principat, /din cneaz+suf -at/
  460. cnocaut -uri, s n (la box) , doborare (cu o lovitura) a adversarului la podea si scoaterea lui din lupta, daca nu se ridica inainte ca arbitrul sa numere pina la 10 (pr cnoc-aut, notat prescurtat ko) /engl, fr knock-out/
  461. cnut -uri, subst n , 1) bici din curea de piele sau din funie impletita, cu mai multe sfarcuri (uneori cu plumb la capete) 2) (fig) asuprire, teroare, jug /rus knut/
  462. co- (con-) , element de compunere a cuvintelor cu intelesul ,,impreuna cu" /fr co(n); lat con< cum=cu, impreuna/
  463. coabita (-ez) verb , a trai impreuna in aceeasi locuinta (pr co-a) /fr cohabiter/
  464. coacuzat -a -ti -te, subs m si f , persoana acuzata impreuna cu alta in acelasi proces (pr co-a-) /dupa fr coaccuse/
  465. coagula (-ez) vb (despre lapte, sange etc) , a se inchega (pr co-a-) /fr coaguler, lat coagulare/
  466. coaliza (-ez) verb , a se intovarasi in lupta contra cuiva (pr co-a-) /fr coaliser/
  467. coapsa -e subs f , partea piciorului dintre sold si genunchi /lat coxa/
  468. cobai s m , 1) mic mamifer din familia rozatoarelor, folosit pentru experiente de laborator 2) (fig) subiect de experimentare /fr cobaye/
  469. cobalt s n ,element chimic cu caracter metalic, foarte dur, alb-argintiu sau lucios folosit la elaborarea unor oteluri speciale, in radioterapie etc /fr cobalt/
  470. cobi, cobesc verb (in credintele populare) , a prevesti ceva rau / scr kobiti/
  471. cocaina s f , substanta otravitoare extrasa din frunzele arborelui exotic coca, folosita in medicina ca anestezic local (in cazul unor operatii); substanta stupefianta periculoasa care duce treptat la otravirea organismului /fr cocaine/
  472. cocarda -e, s f ,1) insigna, emblema 2) floare de ceara alba purtata la piept de nuntasi /fr cocarde/
  473. cochilie -ii subs f , 1) invelisul protec­tor de natura calcaroasa (la gasteropode si la foraminifere) sau de natura silicioasa si chitinoasa (la radiolari) 2) tipar folosit la turnarea unor piese de masini/fr coquille/
  474. coci s m pl , bacterii de forma sferica /germKokkel
  475. coca subst n , produs solid obtinut prin distilarea, la temperaturi de peste 1000 de grade, a carbunilor de pamant sau a unor produse petroliere, intrebuintate in metalurgie drept combustibil etc /germ Koksl
  476. cocserie -ii subs f , ansamblul instalatiilor in care se fabrica cocsul /din cocr+suf -erie /
  477. cocteil -uri, subst n , 1) bautura (de origine americana) preparata dintr-un amestec de bauturi alcoolice 2) reuniune, receptie intima (la care se serveste si aceasta bautura) (pr coc-teil) /engl, fr cocktail/
  478. cod s m ##### peste marin cu trei aripioare dorsale /engl cod/
  479. cod -uri, subst n , 1) culegere de norme si reguli juridice privitoare la o anumita ramura a dreptului 2) sistem de semne care serveste la transmiterea unor informatii 3) cod postal=simbol numeric corespunzator unei localitati sau unei strazi, care se indica pe trimiterile postale /fr code/
  480. codalb -a, adjectiv , 1) (despre animale) care are coada sau varful cozii de culoare alba, iar restul corpului de culoare mai inchisa 2) (despre oameni) balai (var cudalb) /din coada+albl
  481. codex -uri, subst n , codice, cod /lat codex/
  482. codeina subs f , medicament care calmeaza tusea /fr codeine/
  483. codice, codice, subst n , manuscris ce cuprinde texte vechi; codex, cod /lat co­dex/
  484. codicil -e, subst n , adaos sau indreptare ulterioara care schimba sau completeaza un testament, /fr codicille /
  485. codirla -e subs f , 1) partea de dinapoi, mobila, a cosului carutei 2) (fig) partea finala a unui grup, a unui stol etc; coada (var codirla) /din coada+mf -irla/
  486. codru s m , 1) padure mare si batrana 2) bucata mare de paine sau de mama-liga/lat *quodruml
  487. coeficient -enti, s m , 1) element constant intr-o expresie matematica, care multiplica o marime variabila 2) marime ce caracterizeaza o anumita proprietate a unui sistem fizic, a unei substante etc in conditii determinate, /fr coeffcient/
  488. coercibil -a, adj (despre gaze) , caruia i se poate micsora volumul prin presiune; compresibil /fr coercible/
  489. coercitiv -a, adjectiv , care are puterea sau dreptul de a constrange /fr coercitif/
  490. coerent -a, adjectiv , inchegat, legat, ordonat (var coherent) /fr coherent/
  491. coexista (coexist) verb , a exista in acelasi timp (sau impreuna) cu cineva sau ceva (pr -gz) /fr coexister/
  492. coeziune -i subs f , 1) proprietate a particulelor constitutive ale unei substante in stare solida, lichida sau gazoasa, de a se mentine unite datorita fortelor intermoleculare care se exercita intre ele 2) (fig) legatura interna stransa /cf fr cohesion/
  493. cofa -e subs f , vas facut din doage de brad, cu o singura toarta, in care se pastreaza apa; donita / scr kofal
  494. cofraj -e, subst n , tipar in forma variata in care se toarna un material de constructie in stare curgatoare, pentru a se intari in forma data /fr coffrage /
  495. cofret -e, subst n , cutie in care sunt grupate si adapostite sigurantele unei instalatii electrice /fr coffret/
  496. cognoscibil -a, adj (fil) , care poate fi cunoscut /lat cognoscibilis /
  497. cohorta -e subs f , 1) (la romani) unitate de infanterie egala cu a zecea parte dintr-o legiune 2) (fig) multime, ceata /lat cohora -tis /
  498. coincide (pers 3) coincide) verb , 1) a se intampla in acelasi timp 2) a se potrivi foarte bine cu ceva; (despre figuri si linii) a se suprapune perfect /fr coincider/
  499. cointeresa (-ez) verb , a interesa pe cine va intr-o actiune (cu altul sau cu altii) /fr co`interesser /
  500. colabora (-ez) verb , 1) a participa la o actiune care se efectueaza in comun 2) a publica un articol, un studiu etc intr-un ziar, revista etc /fr collaborer/
  501. colagen s n proteina care se gaseste in tesuturile conjunctiv, osos si cartila-ginos /fr collagine/
  502. colagen -a, adj (despre substante) , care ajuta la prepararea substantelor gelatinoase /fr collagene/
  503. colaj -e, subst n , procedeu artistic care consta in compunerea unui tablou prin lipirea laolalta a unor elemente eterogene /fr collage/
  504. colan -e, subst n , 1) salba, sirag, colier (purtat la gat) 2) cingatoare impodobita /tc kolan/
  505. colaps -uri, subst n , stare foarte grava in unele boli, care se manifesta prin scaderea brusca a tensiunii arteriale, puls rapid si foarte slab, pierderea cunostintei /lat. collapsus/
  506. colateral -a, adjectiv , laturalnic; secundar, neimportant /fr collateral/
  507. colationa (-ez) verb , a confrunta cu originalul o transcriere, reproducere de text, copie etc spre a verifica daca este exacta sau spre a constata asemanarile si deosebirile existente (pr -ti-o-) /fr collationner /
  508. colcai (pers 3) colcaie) verb , 1) a clocoti 2) a viermui, a misuna 3) a face valuri mari; a vui /onomatopee/
  509. colecist -uri, subst n , vezicula biliara /fr cholecyste /
  510. colecisiita -e subs f , inflamatie a veziculei biliare /fr cholecystite /
  511. colecistografie -ii subs f , radiografie a veziculei biliare /fr cholecystographie /
  512. colecta (-ez) verb , 1. a aduna lucruri, bani etc pentru un anumit scop 2) (despre o rana, un abces) a face puroi /fr collecter/
  513. colectiv -e, subst n , grup de persoane cu interese si conceptii comune, organizat in vederea unui scop si supunandu-se unei conduceri unice /fr collectif /
  514. colectiv -a, adjectiv , 1) rezultat din munca mai multor persoane 2) care apartine tuturor, obstesc, social, comun 3) care se refera la ideea de colectivitate /fr collectif /
  515. colectivism subst n , principiu opus individualismului, care are la baza devotamentul fata de colectivitate, recunoasterea libera si constienta a intaietatii intereselor obstesti, intelegerea concordantei generale dintre interesele individuale si cele sociale /fr collectivisme /
  516. colectiona (-ez) verb , a aduna obiecte (timbre, ilustrate etc) pentru o colectie (pr -fi-o-) /fr collectionner /
  517. colegiu -ii,subst n , 1) organ de conducere colectiva a unor unitati centrale ale administratiei de stat sau a anumitor intreprinderi ori institutii, care examineazasi hotaraste asupra problemelor de competenta acestora 2) asociatie de liber-profesionisti (ca de ex colegiul avocatilor) 3) institutie de invatamint mediu sau su­perior, cu internat /lat, collegium/
  518. coleric -a, adjectiv , (persoana) care are dese izbucniri de manie /fr colerique /
  519. colesterol s n ,substanta organica care se gaseste mai ales in untura de peste, in creier, in maduva spinarii si in sange /fr cholesterol/
  520. colet -e, subst n , pachet expediat prin posta /fr colis (dupa) pachet)/
  521. coletarie -ii subs f , expediere de marfuri in colete mici si ambalaje usor de manuit /din colet+suf -arie /
  522. colhoz -uri, , forma de cooperative agricola de productie in fosta URSS /rus kolhoz/
  523. colita -e subs f , boala care produce inflamarea intestinului gros si tulburari digestive, /fr colite/
  524. coliziune -i subs f , izbire, lovire, ciocnire intre doua corpuri care se misca unul spre altul; (fig) conflict, incaierare (pr -zi-u-) /fr collision/
  525. colnic -e, subst n , 1) delusor, colina 2) drum ingust care trece peste un deal sau prin padure; carare /bg, scr kolnik/
  526. coloana -e subs f , 1) stalp cilindric coloana vertebrala= sira spinarii 2) (fiz) masa cilindrica a unui fluid, coloana de mercur 3) sir de numere asezate unele sub altele 4) fiecare din diviziunile unei pagini de ziar, de revista etc despartite prin linii sau spatii albe verticale 5) sir lung de oameni sau vehicule care se deplaseaza pe acelasi itinerar in siruri paralele /fr colonne/
  527. colocatar, a -i -e, s m si f ,persoana care locuieste in aceeasi casa cu alti locatari, straini de familia ei /din co+locatar/
  528. colocviu -ii,subst n , 1) discutie stiintifica organizata pe o tema dinainte stabilita 2) forma de control al cunostintelor, constand dintr-o discutie organizata intre profesor si studenti /lat colloquium/
  529. colon -i, subs m , muncitor agricol in Imperiul roman /fr colon/
  530. colon subst n , portiunea finala a intestinului gros /fr colon/
  531. colonel -ei, s m , grad de ofiter su­perior locotenentului-colonel si inferior generalului /fr colonel/
  532. colonial -a, adjectiv , care tine de colonii si de colonialism, privitor la colonii, provenit din colonii (pr -ni-al) /fr colo­nial/
  533. coloniale s f pl , articole alimentare de bacanie (ceai, cafea etc) provenite din tari exotice /fr (denrees) coloniales/
  534. colonialism subst n , politica de cucerire, subjugare si exploatare economica, nationala etc dusa de un stat imperialist intr-o colonie sau (p ext) intr-o tara supusa influentei lui economice (pr -ni-a) /fr colonialisme/
  535. colonie -ii subs f , 1) cetate sau oras intemeiat pe teritoriul unei tari straine, cu scopuri comerciale; cetate construita de romani in tarile cucerite si avind un rol economic, administrativ si militar 2) regiune sau tara cucerita de un stat expanaionist pentru obtinerea de materii prime ieftine, vanzarea la preturi ridicate a marfurilor proprii si pentru exportul de capital 3) grup mare de persoane (apartinand unei anumite nationalitati) asezate intr-o tara straina sau intr-o regiune a acesteia, care mentin legaturi stranse intre membrii coloniei 4) grup de copii trimisi la odihna intr-o statiune balneoclimaterica; loc unde sunt gazduiti acesti copii 5) grup de fiinte de acelasi fel, ducand viata in comun (colonie de corali, de albine etc) /fr colonie`, lat colonia/
  536. coloniza (-ez) verb 1. transforma un teritoriu, o tara intr-o colonie 2, a popula regiuni slab populate din propria tara cu oameni adusi din alte regiuni /fr coloniser/
  537. colos -si, s m , om de marime si putere neobisnuita; urias (p ext) fiinta sau obiect de proportii foarte mari; gigant /fr colosse/
  538. colosal -a adj , neobisnuit de mare: imens enorm /fr colossal/
  539. colporta (-ez) verb , a raspandi stiri false, zvonuri /fr colporter/
  540. colportaj subst n , distribuire a ziarelor si revistelor, a cartilor /fr colportage/
  541. columbar -e, subst n , constructie cu firide in care se depune cenusa mortilor incinerati (lat, columbarium/
  542. columna -e subs f , monument in forma de coloana /lat columna/
  543. comandament -e, subst n , 1) organ de conducere 2) (lig) regula, norma porunca 3) lege /fr commandement/
  544. comanda -enzi subs f , 1) porunca, ordin; dispozitie 2) conducere a unei unitati militare, tehnice etc 3) cerere /fr commande/
  545. comandor -i, subs m , grad de ofiter in aviatie si in marina, corespunzind gradului de colonel in armata terestra /cf fr commandeur/
  546. comarnic -e, subst n , 1) coliba ciobaneasca 2) adapost pentru pastrarea casului 3) scandura sau plasa de nuiele pe care se pune casul la uscat /cf bg komarnik/
  547. comasa (-ez) verb , a reuni, a strange laolalta loturi de teren, unitati agricole, unitati industriale, unitati comerciale, institutii; a concentra /lat comassare/
  548. comati s m pl (ist) , nume dat (de romani) geto-dacilor de rand, care purtau plete /lat comati<comatus=pletos/
  549. coma subs f , pierderea cunostintei cauzata de o ruptura a vaselor creierului sau de alte boli grave, /fr coma/
  550. combatant -ti, s m , luptator /fr combatant/
  551. combate (combat) verb , a lupta con­tra unor idei sau atitudini greisite, a critica, a lua pozitie de lupta, a lupta /fr combattre/
  552. combina (combin) verb , 1) a imbina sau a potrivi lucruri diferite 2) a se uni printr-o reactie chimica, formand un corp compus /fr combiner/
  553. combinat -e, subst n , mare intreprindere economica care reuneste mai multe fabrici, uzine etc si in care uneori produsele uneia din intreprinderi servesc celorlalte ca materie prima, semifabricata sau auxiliara /rus kombinat/
  554. combina -e subs f , masina de lucru agricola care indeplineste simultan mai multe operatii /engl combine/
  555. combustibil -i, subs m , materie care poate arde dand caldura, fiind folosita ca sursa de energie calorica in industrie, /fr combustible/
  556. comedie -ii, s f , 1) opera dramatica cu subiect si deznodamant vesel 2) (fig) prefacatorie, ipocrizie /fr comedie/
  557. comedie -ii subs f , 1) spectacol cu numere de circ, panorama, /ei etc 2) intamplare ciudata si hazlie; pozna, bazaconie (tc komedyal
  558. comemora (-ez) verb , a celebra solemn amintirea unei personalitati sau a unui eveniment important, /fr commemorer/
  559. comensurabil -a, adjectiv ,care poate fi masurat cu aceeasi unitate de masura /fr commensurable/
  560. comenta (-ez) verb , 1) a discuta un fapt, un eveniment 2) a analiza, a interpreta o opera literara /fr commenter/
  561. comentariu -ii,subst n , 1) explicare, apreciere, interpretare, comentare; rastalmacire 2) explicare a unei opere /fr commentaire/
  562. comentator -oare -ori -oare, s m si f , persoana care comenteaza o opera literara, istorica etc; autor de comentarii /fr commentateur/
  563. comestibil -a, adjectiv , care poate servi ca hrana; bun de mancat /fr comestible/
  564. cometa -e subs f , corp ceresec, format dintr-un nucleu luminos inconjurat de gaze si pulberi si dintr-o prelungire luminoasa in forma de coada /fr comete/
  565. comic -i, subs m , actor care interpreteaza roluri de comedie /fr comique/
  566. comic -a, adjectiv , 1) de comedie 2) hazliu, ridicol /fr comique/
  567. comics -uri, subst n , brosura, carte compusa din povestiri prezentate sub forma de desene seriale, insotite de texte scurte /engl comics/
  568. comis -si, s m (ist) , dregator care avea in grija sa grajdurile curtii domnesti /ngr komis/
  569. comis -si, s m , (in expr) comis-voiajor=functionar comercial care face dese calatorii pentru comenzi de marfuri /fr commis (voyageur)/
  570. comisar -i, subs m , 1) (in vechea organizare administrativa) ofiter de politie, sef al unui comisariat de politie 2) comandant al unui comisariat militar /cf fr commissaire/
  571. comision -oane, subst n , 1) insarcinare data unei persoane de a procura sau de a transmite ceva; serviciu facut cuiva in urma unei astfel de insarcinari 2) con­tract prin care cineva incheie afaceri comerciale pe socoteala altei persoane, in schimbul unei plati (procentuale) (pr -si-on) /fr commission/
  572. comisionar -i, subs m , persoana care mijloceste afaceri comerciale sau face diferite servicii in schimbul unor sume de bani (pr -sio-) /cf fr commissionnaire/
  573. comitat -e, subst n , unitate administrativ-teritoriala in unele tari; tinut /germ Komitat/
  574. comite (comit) vb ,a face o fapta rea /lat committere/
  575. comite -ti, s m (inv) , conducator al unui comitat, reprezentant local al regelui, cu atributii administrative, judecatoresti, fiscale si militare /lat comes -it is/
  576. comitet -e, subst n , organ de conducere colectiva; consiliu /rus komitet, fc comite/
  577. comoara, comori subs f , 1) gramada de bani de aur, de argint, de obiecte de pret (ascunse in pamant, intr-un ascunzis) 2) avutie, avere /v slav/
  578. comod -a, adjectiv , 1) placut, confortabil 2) lenes, indolent, /fr commode/
  579. comoda -e subs f , mobila joasa cu sertare suprapuse, in care se pastreaza lenjeria /fr commode/
  580. comotie -ii subs f , zguduire brusca si puternica a unui organ, /fr commotion/
  581. compact -a, adjectiv , 1) indesat, dens 2) (fig) intunecos /fr compact/
  582. companie -ii subs f , subunitate militara din componenta batalionului /fr compagnie/
  583. companie -ii, s f , 1) asociere, insotire 2) societate 3) societate comerciala, de transport etc /fr compagnie/
  584. compara (compar) verb , a pune fata in fata doua sau mai multe obiecte pentru a stabili asemanarile si deosebirile; a asemana, a confrunta /fr comparer/
  585. comparable -ii subs f , 1) asemanare intre obiecte 2) (lit) figura de stil prin care se scot in evidenta insusirile specifice ale unei idei, persoane, actiuni etc, alaturand doi termeni cu trasaturi asemanatoare /lat comparatio/
  586. compartiment -e, subst n , 1) despartitura intr-un vagon, intr-o camera, intr-o cutie etc 2) (fig) sector, sfera de activitate /fr compartiment/
  587. compartimenta (-ez) verb , a imparti un spatiu in compartimente /fr compartimenter/
  588. compasiune subs f , mila; compatimire (pr -si-u-) /fr compassion/
  589. compatibil -a, adjectiv , care se poate impaca cu altceva; corespunzator, potrivit /fr compatible/
  590. compatriot -oata -oti, oate, subs m si f , persoana considerata in raport cu alta originara din aceeasi tara (pr -tri-ot) /fr compatriote/
  591. comparea (compar) verb , a se prezenta in fata unei instante judecatoresti /fr comparaitre (dupa parea)/
  592. compatimi (-esc) verb , a avea parere de rau fata de suferinta cuiva /din patimi/
  593. compendiu -ii,subst n , expunere sintetica a unei lucrari, a unei discipline, a unei conceptii; publicatie, lucrare in care se face o asemenea expunere (pr -diu) /lat, fr compendium/
  594. compensa (-ez) verb , a inlocui ceva consumat sau cheltuit cu altceva (egal ca valoare); a completa, a echilibra; a despagubi /fr compenser/
  595. competenta -e subs f , priceperea si autoritatea cuiva de a se pronunta intr-o problema; dreptul legal al unei persoane de a exercita o atributie, de a se pronunta intr-o chestiune /competence/
  596. competitie -ii subs f , concurs intrecere /fr competition/
  597. compila (-ez) verb , a aduna fapte, idei, fragmente din operele mai multor autori pentru a alcatui o lucrare noua, fara o contributie personala importanta /fr compiler/
  598. complacea (complac) verb , a se multumi cu o situatie nesatisfacatoare, fara a incerca vreo imbunatatire (var complace) /din con+placea/
  599. complement -e, subst n , 1) ceea ce se adauga la ceva pentru a-l intregi 2) (gram) parte secundara de propozitie care determina un verb, un adjectiv sau un adverb, /fr complement/
  600. complementar -fi, adj - care completeaza /fr complementaire/
  601. complet -a, adjectiv , 1) intreg, desavarsit, deplin 2) cu toate locurile ocupate /fr complet/
  602. completa (-ez) verb , a adauga pentru a fi complet, a intregi /fr completer/
  603. complex -e, subst n , 1) intreg format din mai multe parti, din mai multe elemente 2) unitate economica formata din unitati comerciale, industriale etc cu functii diferite, dar grupate teritorial si servind aceluiasi scop 3) (in expr) com­plex de inferioritate=neincrdere in fortele proprii /fr complexe/
  604. complex -a (pl -ecsi -xe) adj format din mai multe parti; care cuprinde mai multe laturi sau elemente diferite /fr complexe/
  605. complezent -a, adjectiv , gata de a servi pe cineva; amabil /dupa fr complaisant/
  606. complica (complic) verb , a (se) incurca; a se inrautati /lat complicare/
  607. complice -i, subs m , persoana care participa la savarsirea unei infractiuni rele, care inlesneste sau ascunde o fapta reprobabila; partas /fr complice/
  608. compliment -e, subst n , 1) afirmatie prin care sunt laudate insusirile, succesele cuiva 2) salutari trimise prin mijlocirea cuiva /fr compliment/
  609. complini (-esc) verb , a completa, a implini, a intregi /din con-+(im) plini/
  610. complot -uri, subst n , intelegere secreta intre mai multe persoane care urzesc o actiune impotriva statului, a unei persoane /fr complot/
  611. componenta -e subs f , alcatuire, compozitie /din component/
  612. componistic -a, adjectiv , privitor la o compozitie muzicala /it componistico/
  613. comporta (comport) verb , 1) a avea, in anumite imprejurari, o anumita com-portare 2) a aduce cu sine; a cere /fr comporter/
  614. comportament -e, subst n , ansamblul reactiilor psihice ale unei persoane, caracterizand modul ei de adaptare la mediu; conduita /fr comportement/
  615. compostor -oare, s n ,aparat cu care se imprima data pe un bilet de calatorie /dupa fr composteur/
  616. compozit -a, adj n si f , alcatuit din elemente diferite; neunitar /fr composite/
  617. compozitor -oare -i -oare, subs m si f , persoana care compune lucrari muzicale /fr compositeur/
  618. compozitie -ii subs f , 1) alcatuire, compunere, structura, componenta 2) compunere artistica, mai ales muzicala 3) compunere (ca exercifiu scolar) 4) aranjarea elementelor unei imagini intr-un tablou /fr composition/
  619. comprehensibil -a, adjectiv ,care se poate intelege usor; clar, inteligibil /fr comprehensible/
  620. compresibil -a, adjectiv , care isi poate micsora volumul prin presare; compri-mabil /fr compressible/
  621. compresiune -i subs f , 1) comprimare 2) apasare (pr -si-u-) /fr compression/
  622. compresor -oare, s n ,1) masina pentru ridicarea presiunii unui gaz 2) prevazuta cu un cilindru metalic masiv pentru nivelarea soselelor 3) instrument pentru strangerea unui vas sanguin in timpul operatiei /dupa fr compresseur/
  623. comprima (comprim) vb ##### 1) a micsora volumul unui corp prin strangere, prin presare 2) (fig) a inabusi 3) a restrange numarul salariatilor unei intreprinderi /fr comprimer/
  624. comprimat -e, subst n , tableta (medi­cament), pastila /din comprima/
  625. compromis-uri, subst n , intelegere realizata prin cedari reciproce /fr compromis/
  626. compromis -a, adjectiv , 1) dezonorat 2) distrus stricat /din compromite/
  627. compromite (compromit) verb , 1) a face sa-si piarda sau a-si pierde buna reputatie, onoarea; a (se) discredita 2) a (se) primejdui, a (se) distruge, a (se) strica /lat compromittere/
  628. computer -e, subst n , calculator elec­tronic; ordinator /engl computer/
  629. comunard -a -rzi -de, subs m si f , participant la luptele pentru Comuna din Paris (1871) /fr communard/
  630. comunica (comunic) verb , 1) a da de stire, a instiinta; a spune 2) a fi in legatura cu, a corespunde /fr communiquer/
  631. comunicativ -a, adj (opus ursuz) , 1) care intra usor in legatura cu alti oameni; sociabil 2) (fig) vesel /fr communicative/
  632. comunism subst n , 1) formatiune sociala caracterizata prin proprietatea sociala asupra mijloacelor de productie, avand doua faze, socialismul si comunismul propriu-zis care se deosebesc prin gradul diferit de dezvoltare a fortelor de productie, de maturitate a relatiilor de productie si a celorlalte relatii sociale precum si de nivelul atins de constiinta sociala; faza comunismnlui propriu-zis se caracterizeaza prin proprietatea comunista unica asupra mijloacelor de productie, un inalt nivel al dezvoltarii fortelor de productie, o productivitate ridicata a muncii sociale, un mare belsug de bunuri materiale, ceea ce permite infaptuirea principiului de repartitie: De la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa nevoi" 2) teoria infaptuirii orainduirii comuniste /fr communisme/
  633. comunitate, (2) -ati subs f , 1) faptul de a fi comun mai multor lucruri sau fiinte; posesiune in comun 2) grup de oameni care traiesc impreuna, dupa aceleasi norme de viata /fr communaute/
  634. comuta (comut) verb , a schimba o pedeapsa mai grea in una mai usoara (lat, commutare/
  635. comutator -oare, subst n , schimbator sau intrerupator de curent electric, saltar /fr commutateur/
  636. con- ,element de compunere a cuvintelor insemnand ,,impreuna cu" (var co-) /fr co(n)-/
  637. conac -e, subst n , 1) casa boiereasca la tara, pe o mosie 2) loc de popas 3) distanta de la un popas la altul /tc konak/
  638. conacarie -ii subs f , urare facuta mirilor, oratie de nunta /din conacar+suf -ie/
  639. concasa (-ez) verb , a sfarama un ma­terial solid (piatra, marmura etc) in bucati mici /fr concasser/
  640. concav -a, adj (despre suprafete) , care se prezinta ca o scobitura /fr con­cave/
  641. concedia (-ez) verb , 1) a elibera din functie, a indeparta din serviciu /fr concedier/
  642. concentra (-ez) verb , 1) a (se) strange intr-un loc 2) a chema vremelnic un rezervist in armata, in timp de pace 3) a incorda atentia (intr-o anumita directie) 4) a mari concentratia unui component dintr-o solutie sau dintr-un amestec /fr concentrer/
  643. concentric -a, adj (despre doua sau mai multe cercuri, sfere etc) , care au acelasi centru /fr concentrique/
  644. concepe (concep) verb , 1) a gandi ceva nou, a proiecta, a imagina 2) a intelege, a pricepe 3) a spune ceva intr-un anumit fel 4) a zamisli, a naste (lat, concipere/
  645. concept -e, subst n , 1) forma logica reprezentand cea mai inalta treapta de abstractie; idee generala 2) ciorna, schita a unei lucrari /fr concept/
  646. conceptual -a, adjectiv , care tine de con­cept; abstract, (pr -tu-al)/fr conceptual/
  647. concoptie -ii subs f , 1) ansamblu de idei cu privire la probleme filozofice, politice, stiintifice etc 2) fel de a infelege: parere /fr conception/
  648. concern -e subst n , reunire de intreprinderi economice capitaliste din diferite ramuri, sub conducerea unui grup restrans de monopolisti, intreprinderile pastrandu-si numai formal o oarecare independenta /engl concern/
  649. concert -e, subst n , 1) executarea in public a unor piese muzicale 2) compozitie muzicala, scrisa pentru mai multe instrumente muzicale si voci sau si pentru acompaniament de orchestra, /fr concert/
  650. concesie -ii subs f , renuntare la ceva in folosul altuia; trecere cu vederea; ingaduinta /fr concession/
  651. concesiune -i, s f , drept de exploatare a unui bun obstesc dat de catre un guvern unei persoane particulare: bunuri date in arenda de stat pentru a fi exploatate: mine, terenuri petrolifere, intreprinderi etc (pr -si-u-) /cf fr concession; lat concessio/
  652. concetatean -a -i -e, s m si f , persoana din aceeasi tara sau din acelasi oras cu alta, considerate in raport cu aceasta /din con-+cetatean/
  653. conchide (conchid) verb , a trage o concluzie /lat concludere/
  654. conchistador -i, subs m , aventurier spaniol pornit sa cucereasca teritorii in America, in anii de dupa descoperirea acesteia /sp, fr conquistador/
  655. concilia (-iez) verb , a impaca, a pune de acord, a inlatura neintelegerile, contradictiile dintre doua sau dintre mai multe pareri, idei, doctrine, (pr -li-a) /fr concilier/
  656. conciliabul -e, subst n , consfatuirie secreta intre persoane care planuiesc ceva (pr -li-a-) /fr conciliabule/
  657. conciliatie -ii subs f , impacare (intre tari) (pr -li-a) /fr conciliation/
  658. concis -a, adj , expus pe scurt, concentrat /fr concis/
  659. concizie s f ,calitatea de a fi concis: formulare scurta, concentrata, /fr conci­sion/
  660. concludent -a, adjectiv , care convinge; convingator /lat concludens/
  661. conclusiv -a, adjectiv , care cuprinde o concluzie /fr conclusive/
  662. concluzie -ii subs f , 1) judecata care rezulta cu necesitate din mai multe constatari; rezultat, incheiere, consecinta 2) incheiere judiciara; propunere /fr con­clusion/
  663. concomitent -a, adjectiv ,care se petrece in acelasi timp (cu altceva); simultan /fr concomitant/
  664. concords (pers 3) concorda) verb , a corespunde, a se potrivi /fr concorder/
  665. concordie s f ,buna intelegere /lat Concordia/
  666. concret -a, adj (opus abstract) , 1) care poate fi perceput (sesizat) cu simturile; real 2) precis clar, bine stabilit /fr concret/
  667. concretiza (-ez) verb , 1) a arata concret, practic 2) a lega generalul de experienta senzoriala, a indrepta gandirea de la gen la speciile acestuia /fr concretiser/
  668. concubinaj subst n , convietuire a unui barbat cu o femeie fara indeplinirea formelor legale de casatorie /fr concubi­nage/
  669. concura (-ez) verb , 1) a participa la un concurs la o competitie sportiva 2) a tinde spre acelasi rezultat 3) a se intrece, a-si face concurenta /fr concourir/
  670. concurenta -e subs f , 1) rivalitate comerciala 2) intrecere; rivalitate intr-un sector de activitate /fr concurrence/
  671. concurs -uri, subst n , 1) examen pentru ocuparea unui post, pentru obtinerea unei burse etc 2) intrecere culturala, sportiva etc 3) ajutor, sprijin 4) (in expr) concurs de imprejurari=totalitate de imprejurari care influenteaza o situatie /fr concours/
  672. condamna (condamn) vb- 1) a osandi 2) a invinui; a blama; a dezaproba 3) a obliga la ceva 4) a considera pe un bolnav nevindecabil 5) a astupa sau a bloca definitiv o usa, o fereastra etc /fr condamner/
  673. condeier -i, subs m , scriitor /din condei+suf -er/
  674. condensa (-ez) verb , 1) a se transforma prin racire, condensare in lichid 2) a strange, a concentra, /fr con­denser/
  675. condescendenta subs f , respect, buna-vointa /cf fr condescendence/
  676. condiment -e, subst n , substanta cu gust intepator, iute, care adaugata unor produse alimentare le da un gust sau o aroma specifica placuta; mirodenie /fr condiment/
  677. conditie -ii subs f , 1) fapt sau imprejurare de care depinde un fenomen 2) prevedere a unei intelegeri 3) situatie sociala a cuiva /fr condition/
  678. condoleante s f pl , cuvinte care exprima participarea la durerea unei persoane careia i-a murit cineva apropiat (pr-le-an-) /fr condoleance/
  679. conducta -e subs f , 1) teava, tub, jgheab pentru curgerea unui lichid 2) fir metalic sau cablu pentru curentul electric /fr conductus/
  680. conduita -e subs f , fel de a se purta, comportare politica, morala profesionala /fr conduite/
  681. conecta (-ez) verb , a lega intre ele doua sau mai multe conducte electrice; a lega un aparat, o masina intr-un circuit sau la o retea electrica /fr connecter/
  682. conexa (-ez) verb , a uni, a reuni; a grupa, a alatura /fr connexus/
  683. conexiune -i subs f , legatura, inlantuire; relatie, raport (pr -xi-u--) /fr connexion/
  684. confectie -ii, s f ,obiect de imbracaminle fabricat si pus in vanzare (in mari cantitati) /fr confection/
  685. confectiona (-ez) verb , a produce, a fabrica /fr confectioner/
  686. confederatie -ii subs f , 1) uniune de state care isi pastreaza independenta, avand in comun anumite organe de conducere 2) reunire a unor organizatii /fr confe­deration/
  687. confer ,termen latin prin care se face o trimitere la o lucrare, la un fapt etc care trebuie luat in considerare sau studiat /lat confer=compara/
  688. conferi (confer) vb ,1 a da (cuiva) un titlu, un grad, o decoratie 2) (rar) a discuta, a se intretine cu cineva /fr conferer/
  689. conferinta -e subs f , 1) cuvantare, expunere publica 2) adunare a reprezentantilor unor state, a unor partide etc pentru a lua diferite hotarari 3) consfatuire, convorbire /fr conference/
  690. confesa (-ez) verb , a se destainui, a se spovedi /fr confesser/
  691. confesiune -i subs f , 1) marturisire a unor fapte, a unor ganduri sau sentimenle intime 2) religie, credinta, cult (pr -si-u-) /fr confession/
  692. confidential -a, adjectiv ,in taina; secret, (pr -li-al) /cf fr confdentiel/
  693. configura (-ez) verb , a infatisa, a descrie o anumita forma, /fr configurer/
  694. configuratie -ii subs f , forma exterioara, infatisare /fr configuration/
  695. confirma (confirm) verb , 1) a recunoaste adevarul, justetea unui lucru, a unei afirmatii facute mai inainte 2) a adeveri, a intari /fr confirmer/
  696. confisca (confisc) verb , a lua cuiva un bun (pe baza unor dispozitii legale) fara despagubire /lat confiscare/
  697. conflagratie -ii, s f ,ciocnire de mari proportii, razboi care se extinde in mai multe tari /fr conflagration/
  698. conflict -e, subst n , 1) neintelegere, cearta; ciocnire de interese conflict armat=razboi 2) (intr-o opera literara) desfasurare a actiunii, determinate de ciocnirea intereselor sau sentimentelor personajelor principale /fr conflit/
  699. confluenta -e subs f , loc, punct unde se unesc doua cursuri de apa /fr conflu­ence/
  700. conform -a, adjectiv , 1) adv in conformitate cu 2) corespunzator, potrivit /fr conforme/
  701. conforma (-ez) verb , 1) a se pune de acord cu, a se potrivi 2) a se supune unei legi, unor ordine etc /fr conformer/
  702. conformism subst n , acceptare (din interese personale) a unor pareri, idei, obiceiuri sau hotarari care nu corespund propriilor convingeri /fr conformisme/
  703. conformitate subs f , potrivire, concordanta /fr conformite/
  704. confort s n ,totalitatea conditiilor care asigura o existenta placuta si civilizata /fr confort/
  705. confrate -ti, s m , coleg de profesie /din con-+frate/
  706. confrunta (confrunt) verb , a pune fata in fata obiecte, fiinte sau situatii spre a le verifica sau compara /fr confronter/
  707. confunda (confund) verb , 1) a lua o persoana drept alta sau un obiect drept altul 2) a se contopi /lat confundere/
  708. confuz -a, adjectiv , 1) neclar, nedeslusit 2) incurcat /fr confus/
  709. congela (-ez) verb , a face ca sa inghete /fr congeler/
  710. congenital -a, adjectiv , din nastere; innascut /fr congenital/
  711. congestie -ii subs f , aflux anormal de sange intr-o anumita parte a corpului; boala provocata de acest aflux /fr congestion/
  712. conglomerat -e, subst n , 1) roca formata prin cimentarea cu calcar, silice etc a sfaramiturilor unor roci 2) (fig) imbinare de elemente eterogene /fr conglomerat/
  713. congres -e, subst n , 1) reuniune nationala sau internationala in care delegati sau invitatii dezbat sau rezolva probleme importante de ordin politic, economic, social, organizatoric, stiintific, cultural etc 2) denumire a parlamentului in unele tari (ex in SUA) /fr congres/
  714. congruenta -e subs f , potrivire, concordanta; coincidenta /fr congruence/
  715. coniventa -e subs f , de coniventa (cu)=de acord (cu) /fr connivence/
  716. conjectura -i subs f , parere bazata pe presupuneri /fr conjecture/
  717. conjuga (conjug) verb , 1) a modifica formele unui verb dupa persoana, numar, timp, mod si diateza 2) (fig; reflexiv) a se imbina, a se uni, a se impleti /lat conjugare`, fr conjuguer/
  718. conjugal -a, adjectiv , privitor la soti, la casatorie /fr conjugal/
  719. conjunct -a, adj (gram) , (in expr) forme conjuncte=formele scurte ale prezentului indicativ pers 1) sg (-s) si pers 3) sg si pl (-i -s) de la verbal ,,a fi" si formele neaccentuate ale pronumelui personal la dativ si acuzativ (-mi -ti -i etc) /lat conjunctus/
  720. conjunctiv -a, adjectiv , 1) care leaga, care uneste 2) (gram) modul conjunctiv=mod personal care exprima o actiune posibila, realizabila /lat conjunctivus/
  721. conjunctiva -e subs f , membrana subtire si lucioasa, mucoasa, care captuseste fata interna a pleoapelor si suprafata anterioara a globului ocular, /fr conjonctive/
  722. conjunctivita -e subs f , inflamatie a conjunctivei cauzata de microbi care se manifesta prin roseata, mancarime si secretie, /fr conjonctivite/
  723. conjunctura -i subs f , imprejurare;concurs de imprejurari /fr conjuncture/
  724. conjura (conjur) verb , 1) a ruga staruitor; a implora 2) (rar) a complota, a unelti /fr conjurer/
  725. conjuratie -ii, s f ,complot /fr con­juration/
  726. conlocuitor -oare, ad j ,care locuieste impreuna cu altcineva in aceeasi regiune sau tara /din conlocui+suf -(i)tor/
  727. conlucra (-ez;) verb , a lucra impreuna cu altul, a colabora /din conlucra/
  728. conovat -ete, subst n , 1) funie fixata pe tarus de care se leaga un animal 2) stalp de care se leaga caii sau boii la popasuri /rus, ucr konovjaz/
  729. consacra (consacru) verb , 1 a pune la dispozitie, a darui cu totul; a inchina, a destina, a harazi 2) a stabili; a consfinti /fr consacrer/
  730. consanguin -a, adj (despre frati, surori) , care au acelasi tata, dar nu si aceeasi mama /fr consanguin/
  731. consecinta -e subs f , urmare a unei fapte, a unei actiuni /fr consequence/
  732. consecutiv -a, adjectiv ,care urmeaza dupa ceva /fr consecutive/
  733. consecvent -a, adjectiv , statornic, constant, /fr consequent/
  734. consemn -e, subst n , 1) totalitatea indatoririlor pe care le are un militar sau un om de paza; ordin, dispozitie 2) masura prin care se oprea iesirea militarilor din cazarma pentru un timp /din con-+semn/
  735. consemna (-ez) verb , 1) a inscrie, a insemna, a nota 2) a opri iesirea militarilor din cazarma /din con+semn; dupa fr consigner/
  736. consens -uri, s n ,intelegere deplina, acord unanim, identitate de pareri /lat consensus/
  737. conserva (conserv) verb , 1) a mentine in buna stare 2) (fig) a pastra, a pazi 3) a se menaja /fr conserver/
  738. conservator -oare, adj , care este ostil inovatiilor, reformelor /lat conservator/
  739. consfatui (-iesc) verb , a se sfatui impreuna /din con-+sfatui/
  740. consfinti (-esc) verb , a fixa, a stabili /din con-+sfinti/
  741. considera (consider) verb , 1) a (se) privi cu luare aminte; a tine seama de 2) a stima, a onora 3) a aprecia /fr considerer/
  742. considerabil -a, adjectiv , insemnat, (foarte) mare /fr considerable/
  743. consideratie -i subs f , 1) stima, re­spect 2) motiv, considerent 3) parere, idee, reflectie /fr consideration; lat consideratio/
  744. considerent -e, subst n , punct de vedere, parere; motiv /dupa fr considerent/
  745. consignatie -ii subs f , 1) depunere de obiecte spre vanzare la un magazin specializat; magazinul respectiv /fr consignation/
  746. consilier -a -i -e, s m si f , referent /dupa fr conseiller/
  747. consiliu -ii,subst n , 1) organ cu rol conducator, consultativ sau executiv pe langa o organizatie, o institutie etc 2) sfat /lat consilium/
  748. consimti (consimt) verb , a fi de acord cu ceva; a accepta, a incuviinta /din con-+simti/
  749. consista (pers 3) consista) verb , a se compune; a consta /fr consister/
  750. consistent -a, adjectiv , 1) vartos tare 2) satios /cf fr consistant/
  751. consistoriu -ii, s n, , 1) adunare de cardinali reunita de papa 2) organ administrativ si disciplinar care conduce unele biserici /lat consistorium/
  752. consola (-ez) verb , a (-si) usura, a (-si) alina durerea, necazul sau intristarea; a (se) mangaia /fr consoler/
  753. consola -e subs f , 1) mobila in forma de policioara sau de masuta rezemata de perete si pe care se pot aseza vase, statuete etc 2) element arhitectural care foloseste pentru a sprijini o cornisa, un balcon etc /fr console/
  754. consolida (-ez) verb , a (se) intari, a face sa devina sau a deveni solid, /fr consolider/
  755. consortiu -ii,subst n , intelegere intre grupuri monopoliste bancare pentru executarea unor operatii financiare avantajoase /lat consortium/
  756. conspect -e, subst n , 1) privire generala, vedere de ansamblu asupra unei probleme 2) notare sumara a datelor esentiale ale unei probleme /lat conspec­tus/
  757. conspecta (-ez) verb , a face un conspect /lat conspectare/
  758. conspira (conspir) verb , a complota, a unelti /fr conspirer/
  759. constant -a, adjectiv , care ramane neschimbat /fr constant/
  760. constelatie -ii subs f , grup de stele care formeaza o figura caracteristica /fr constellation/
  761. consterna (-ez) verb , a provoca uimire sau nedumerire amestecata cu mahnire /fr consterner/
  762. constituant -a, adjectiv , constitutiv Adunare constituanta=adunare formata din reprezentanti alesi pentru a vota sau modifica constitutia (pr -tuant) /fr constituant/
  763. constitui (constitui) verb , 1) a reprezenta, a prezenta, a insemna 2) a se infiinta, a se intemeia, a se organiza /fr constituer/
  764. constitutie -ii, s f, , 1) lege fundamentala in care sunt prevazute principiile de baza ale organizarii statului 2) alcatuire, structura fizica a unui corp, a unui organ­ism, /fr constitution/
  765. consul -i, subs m , agent diplomatic insarcinat sa reprezinte si sa apere interesele tarii sale si ale compatriotilor sai in tara straina in care este numit /lat, fr consul/
  766. consult -uri, subst n , consfatuire de medici pentru precizarea diagnosticului unui bolnav /lat consultum/
  767. consulta (consult) verb , 1. a cere un sfat sau o parere de la o persoana competenta; a se sfatui cu cineva 2) a cerceta /fr consulter/
  768. consultatie -ii subs f , 1) sfat, lamurire, indrumare 2) examinare medicala 3) indrumare data elevilor sau studentilor de catre un profesor /fr consultation/
  769. constiinta    subs f , forma cea mai inalta a activitatii psihice, proprie numai oamenilor, produs al activitatii creierului uman, caracterizata prin prezenta limbajului, a gandirii /fr conscience/
  770. cont -uri, subst n , 1) fiecare dintre diviziunile operatiilor contabile ale unei intreprinderi, constand in inregistrarea cheltuielilor si veniturilor pe o anumita perioada 2) (in expr) a trece in cont=-a inscrie la rubrica datoriilor; a cere cont=a trage la raspundere; a da cont=a da socoteala, a justifica; pe cont propriu=pe raspundere personala /fr compte/
  771. conta (-ez) verb , 1) a valora, a avea pret 2) a se increde, a se sprijini, a se bizui pe cineva /fr compter/
  772. contabilitate -ati subs f , 1) ansamblul operatiilor de inregistrare, pe baza unor norme si reguli speciale, a miscarii fondurilor si materialelor intr-o institutie sau intr-o intreprindere; evident contabila, 2) stiinta care se ocupa cu teoria operatiilor de acest fel /fr comptabilite/
  773. contact -e, subst n , 1) atingere directa intre doua corpuri, doua forte etc, 2 apropiere intre oameni; legatura /fr con­tact/
  774. contagiune -i, s f ,molipsire (pr -gi-u-) /fr contagion/
  775. container -e, subst n , 1) lada de dimensiuni standardizate, folosita pentru transportul de marfuri, de materiale etc /engl, fr container/
  776. contamina (-ez) verb , 1) a (se) infecta cu o boala molipsitoare 2) (lingv, despre doua) cuvinte), a (se) influenta (reciproc) /fr contaminer/
  777. conte, conti, s m , titlu de noblete ereditar, intermediar intre viconte si marchiz, in Occident sau intre baron si print, in Rusia tarista; persoana care avea acest titlu /fr comte/
  778. contempla (contemplu) verb , a privi indelung si cu admiratie /fr contempler/
  779. contemplativ -a, adj , meditativ, visitor, /fr contemplotif/
  780. contemporan -a, adjectiv , 1) care se refera la prezent; de azi, actual 2) (despre oameni) care a trait in acelasi timp cu /fr contemporain/
  781. contencios -oase, subst n , serviciu care se ocupa de problemele juridice ale unei intreprinderi (pr -ci-os)/cf fr contentieux/
  782. contesta (contest) vb ,a nu recunoaste dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva, existenta sau necesitatea unui lucru, a unei situatii; a tagadui, a nega /fr contester/
  783. contestatie -ii subs f , refuz de a recunoaste o fapta, o hotarare etc; act scris in acest scop /fr contestation/
  784. context -e, subst n , 1) text mai mare dintr-o scriere sau dintr-un enunt 2) conjunctura circumstan(a /fr contexte/
  785. contiguu -ua, adj , legat de ceva; care are elemente comune cu altceva (pr -gu-u) /fr contigu/
  786. continent -e, subst n , mare intindere de uscat, marginiti de obicei de mari si oceane /fr continent/
  787. continenta -e subs f , cumpatare, abtinere /fr continence/
  788. contingent -e, subst n , 1) totalitatea tinerilor, recrutati sa-si faca serviciul militar in acelasi an 2) grup de oameni cu aceleasi preocupari /fr contingent/
  789. contingenta -e, s f , 1) legatura exterioara, atingere 2) (fil) notiune care desemneaza intamplarea si proprietatile acesteia (opozitia fata de necesitate, determinarea ei de cauze externe etc) /fr contingence/
  790. continuitate -ati, s f (opus discontinuitate) , 1) faptul de a fi continuu 2) (fil) distributia si succesiunea neintrerupta a materiei in spatiu si timp (pr -nu-i-) /fr continuite/
  791. contondent -a, adj (despre corpuri) , tare, vartos /fr contondant/
  792. contopi (-esc) verb , 1) a (se) amesteca formind un tot 2) (fig) a uni strans a impreuna /din con-+topi/
  793. contor -oare, subst n , aparat cu ajutorul caruia se poate masura cantitatea consumata de apa de energie electrica, de gaze etc /fr comptoir; germ Kontor/
  794. contorsionat -a, adj, , 1) sucit; rasucit; deformat 2) (fig: despre stil) lipsit de armonie (pr -si-o-) /cf fr contoraionne/
  795. contra- , element de compunere a cuvintelor care inseamna ,,opus", ,,impo-triva" /lat contra/
  796. contraamiral -i, s m ,grad de ofiter din marina militara, corespunzator gradului de general-maior /fr contre-amiral/
  797. contrabanda -e subs f , import clandestin de marfuri; (p ext) marfa adusa in acest mod /fr contre-bande/
  798. contracara (-ez) verb , a impiedica o actiune sau a se opune planurilor cuiva /fr contrecarrer/
  799. contract -e, s n invoiala; act juridic intre doua parti /fr contrat/
  800. contracta (-ez) verb , I 1) a incheia un contract 2) a se molipsi de (o boala) II 1) a se strange, a se zbarci 2) a-si micsora dimensiunile (din cauza frigului), /fr contracter/
  801. contractual -a, adjectiv ,prevazut in con­tract, (pr -tu-at) /fr contractual/
  802. contractie -ii subs f , 1) scurtare a unui muschi al corpului, contractare 2) micsorare a volumului unui corp /fr con­traction/
  803. contradictoriu -ie, adj (despre fenomene, idei, tendinte) , care se contrazic intre ele, care se opun /fr contradictoire/
  804. contradictie -ii subs f , nepotrivire, incompatibilitate /fr contradiction/
  805. contraface (contrafac) verb , a repro­duce ceva in scop fraudulos; a falsifica /din contra-+face/
  806. contrafort -uri, s n ,intaritura masiva de beton sau zidarie in forma de pilastru, care formeaza corp comun cu un zid si care serveste la marirea rezistentei lui /fr contrefort/
  807. contrage (contrag) verb , a se reduce, a se strange (lat, contrahere/
  808. contraindicat -a, adjectiv , nepotrivit, nerecomandabil /cf fr contreindique/
  809. contramanda (-ez) verb , a anula o hotarare data, un ordin etc /fr contra-mander/
  810. contrapondere -i, s f ,ceea ce echilibreaza, contrabalanaeaza sau neutra-lizeaza ceva /din contra- +pondere/
  811. contrapunct s n , 1) tehnica muzicala care consta in crearea unei melodii principale, careia i se pot suprapune diferite melodii secundare cu caracter in­dependent 2) tehnica de a compune muzici pe mai multe voci /it contrappunto/
  812. contraria (-riez) verb , a nemultumi, a soca pe cineva (pr -ri-a) /fr contrarier/
  813. contrasemna (-ez) verb , a-si pune semnatura pe un act alaturi de cea a sefului ierarhic /din contra-+semna/
  814. contraspionaj subst n , serviciu de stat insarcinat cu urmarirea si combaterea spionajului /fr contre-spionnage/
  815. contrasta (-ez) verb , a fi in opozitie cu ceva sau cu cineva, a constitui un contrast; a nu se potrivi /fr contraster/
  816. contratimp -i, subs m , 1) notamuzi cala pusa pe timpul neaccentuat al unei masuri, timpul tare fiind ocupat de o pauza 2) (in expr) in contratimp=la timp nepotrivit /din contra- +-timp/
  817. contratorpilor -oare, subst n , vapor de razboi cu deplasare rapida care urmareste si distruge torpiloarele /cf fr contre-torpilleur/
  818. contravaloare -ori subs f , echivalent (in bani) al unui lucru /cf fr contre-valeur/
  819. contraveni (contravin) verb , a incalca prevederile unei legi /cf fr contrevenir/
  820. contraventie -ii subs f , incalcare a unei legi, a unei ordonante, a unui regulament etc /fr contravention/
  821. contribuabil -a -i -e, subs m si f , persoana care plateste impozite (pr-bu-a-) / fr contribuable/
  822. controvera -e subs f , discutie in contradictoriu intr-o chestiune /fr controversy, lat controversia/
  823. conturba (conturb) verb , a deranja, a tulbura /lat conturbare/
  824. contuzie -ii subs f , leziune a tesuturilor de sub piele /cf fr contusion/
  825. continut subst n , 1) cuprins miez, fond 2) (fig) semnificatie 3) tabla de materii /cf fr contenu/
  826. contopist -a -sti -ste, subs m si f (depr) functionar care executa lucrari marunte de birou; copist /germ Konzipist/
  827. convalescina -e subs f , perioada dintre vindecarea unui bolnav si insana-tosirea deplina /fr convalescence/
  828. convectie s f (fiz) , miscare in directia verticala a partilor unui fluid, determinata de inegalitatea densitatii acestora /lat convectio/
  829. convenabil -a, adjectiv , 1) care convine, acceptabil /fr convenable/
  830. conveni (convin) verb , 1) a fi pe placul cuiva 2) a se invoi, a se intelege; a admite, a accepta /fr convenir/
  831. convenienta -e subs f , regula de purtare precisa, impusa de o anumita societate (pr -ni-en) /fr convenance/
  832. conventie -ii subs f , 1) intelegere, invoiala 2) (la pl) deprinderi stabilite prin traditie /fr convention/
  833. conventional -a, adjectiv , 1) stabilit prin intelegere 2) artificial, (pr -li-o-) /lat conventionalis/
  834. converge (pers 3) pl converg) verb , a se indrepta spre acelasi punct sau spre acelasi scop /fr converger/
  835. conversiune -i subs f , 1) schimbare a conditiilor unui imprumut prin micsorarea dobanzilor, prelungirea termenului de plata a ratelor de imprumut etc 2) (lit) repetare simetrica a unui grup de cuvinte, dar rezultand un sens inversat ,,Femeie intre stele si stea intre femei" (M Eminescu) (pr -si-u-) /fr conversion/
  836. converti (-esc) verb , 1) a adopta sau a determina pe cineva sa adopte o anumita parere, o anumita convingrere (religioasa) 2) a schimba o valoare economica in alta /fr converir /
  837. convertizor -oare, subst n , 1) masina care transforma curentul electric alternativ in curent electric continuu sau invers 2) cuptor special in care se transforma fonta in otel 3) instalatie pentru transformarea energiei termice in energie electrica 4) masina pentru transformarea grisului in faina/dupa fr convertisseur/
  838. convex -a, adjectiv ,cu suprafata rotunjita, curbata in afara /fr convexe/
  839. convinge (conving) verb , a face pe cineva sa ia drept adevarata o idee, o parere etc pe baza dovezilor ce i se prezinta /lat convincere/
  840. convoca (convoc) verb , a chema oficial un grup de persoane pentru un anumit scop /fr convoquer/
  841. convoi -uri, subst n , sir de vehicule, sau de oameni care se deplaseaza in aceeasi directe /it convoglio/
  842. convulsie -ii subs f , 1) strangere brusca, involuntara si repetata a muschilor, spasm 2) (fig) framantare, incordare, zvarcolire /cf fr convulsion/
  843. coopera (-ez) verb , a lucra impreuna cu cineva, a avea relatii cu cineva; a-si da concursul; a colabora (pr co-o) /fr cooperer/
  844. cooperativa -e subs f , 1) forma de organizare a cooperatiei; societate cooperativa cooperativa de consum=cooperativa care procura si desface marfuri necesare membrilor sai; cooperative de productie=cooperativa care produce bunuri agricole sau ale industriei usoare 2) magazin de desfacere al unei organizatii cooperatiste /din fr cooperative/
  845. cooperatie s f 1. forma de organizare a muncii in care un numar de oameni participa in comun la aceeasi munca sau la diferite procese ale muncii legate intre ele 2) cooperare (pr co-o-) / fr cooperation/
  846. coopta (-ez) verb , a primi pe cineva intr-un colectiv cu consimtamantul acestuia /fr coopter/
  847. coordona (-ez) verb , a pune de acord partile unui tot, a aranja dupa anumite reguli sau dupa scop /fr coordonner/
  848. coordonata -e, s f ,1) (mat, fiz; la pl) elemente care precizeaza pozitia unui punct fata de una numita sistem de referinta 2) (geogr; la pl) sistem de cercuri imaginare (meridiane si paralele) trasate pe suprafata globului pamantesc, cu ajutorul carora se poate determina pozitia unui punct de pe glob, /dupa fr coordonne/
  849. copca -i subs f , 1) gaura facuta in gheata unui rau sau a unei balti pentru pescuit sau scos apa (in expr) a se duce pe copca=a se pierde, a fi distrus; a o pati 2) gaura sau scorbura facuta in pamant, in piatra etc 3) (reg) vartej de apa 4) carlig metalic care imbinat cu un inel metalic, serveste pentru a incheia o haina /bg kopka/
  850. copeica -ci subs f , moneda ruseasca si sovietica (egala cu a suta parte dintr-o rubla) /rus kopeika/
  851. copie -ii subs f , reproducere exacta a unui text, a unui act etc /fr copie; lat copia/
  852. copies -oasa, adj ,mult, imbelsugat abundent /lat copiosus/
  853. coplesi (-esc) verb , 1) a napadi, a dobori, a birui pe cineva 2) a emotiona peste masura 3) a inconjura din toate partite; a cuprinde
  854. coproductie -ii subs f , film realizat prin colaborarea unor studiouri cinematografice din doua sau mai multe tari /din fr coproduction/
  855. coproprietar -i, s m ,persoana care stapaneste un lucru impreuna cu altcineva /dupa fr coproprietaire/
  856. copulativ -a, adjectiv , 1) (despre conjunctii) care leaga parti de propozitii sau propozitii de acelasi fel 2) (in expr) verb copulativ=verb care intra in alcatuirea predicatului nominal, facand legatura intre subiect si numele predicativ /fr copulatif/
  857. copula -e subs f , element logic al judecatii care face legatura intre subiect si predicat, redat adesea prin cuvintul ,este" (lat, copula/
  858. coran subst n , carte care contine prezentarea dogmelor si a tezelor religiei musulmane precum si diferite percepte religioase, etice si juridice, legende si mituri /fr coran; germ Korare=carte/
  859. coraport -oarte subst n , raport de completare, care insoteste un raport sau o dare de seama facuta de alta persoana /din co-+raport/
  860. cord s n (med) , inima /lat cor-, cordis/
  861. cordial -a adj , 1) din toata inima 2) sincer, loial (pr -di-al) /fr cordial/
  862. cordon -oane, subst n , 1) cingatoare, centura 2) panglica lata de matase purtata diagonal pe piept, de care se atarna decoratiile inalte 3) sir de posturi militare insarcinate cu un serviciu de paza 4) ansamblu de fire electrice flexibile, utilizate la diferite aparate electrice /fr cordon/
  863. corectitudine subs f , calitatea de a fi corect; purtare corecta; cinste /din corect/
  864. corectiv -e, subst n , indreptare, corectare, rectificare /fr correctif/
  865. corectie -ii subs f , 1) pedeapsa corporala bataie 2) cantitate ce trebuie adaugata sau scazuta din indicatiile date de un instrument de masurare pentru a compensa erorile sistematice care afecteaza masurarea 3) corectare, indreptare /fr correction/
  866. corectional -a, adjectiv ,care pedepseste un fapt nepermis de lege /cf fr correctionnel/
  867. coregrafie subs f , arta a dansului si a baletului /fr choreographiec/
  868. corelatie -ii, s f , legatura, relatie reciproca intre doua sau mai multe obiecte, fenomene, actiuni /fr correlation/
  869. coreligionar -a -i -e, subs m si f , persoana care are aceeasi religie cu alta persoana /fr coreligionnaire/
  870. corepetitor -oare -i -oare, subs m si f , persoana care are sarcina sa acompanieze la pian, in timpul repetitiilor, pe cantaretii de opera /lat correpetitor/
  871. coresponda (-ez) verb , a comunica cu cineva prin scrisori /cf fr correspondre/
  872. corespondent -a -ti -te, subs m si f , 1) persoana care colaboreaza la un ziar, trimitand informatii din sectorul de munca unde lucreaza 2) persoana care raspunde de un copil sau de un tanar, in lipsa parintilor acestuia / dupa fr. correspondant/
  873. corespondent -a adjectiv ,care corespunde, corespunzator. (in expr.) unghiuri corespondente=unghiuri egale intre ele, formate de aceeasi parte a unei secante care taie doua drepte paralele; membru correspondent= membru al unei academii sau al unei institutii stiintifice, cu aceleasi drepturi si obligatii ca membri activi, in afara de dreptul de vot./dupa fr. correspondant/
  874. corespondenta -e subs f , I 1 schimb (regulat) de scrisori intre doua sau mai multe persoane; continutul scrisorii; totalitatea scrisorilor schimbate cu cineva 2) informare scrisa trimisaa unui ziar de un corespondent II potrivire intre partile unui intreg; legatura intre lucruri, fenomene etc; potrivire de idei, de sentimente etc /dupa fr correspondance/
  875. coriamb -i, s m ,picior de vers antic format dintr-un troheu si un iamb /fr choriambe/
  876. corida -e subs f , lupta cu tauri /fr, sp corrida/
  877. corifeu -ei, s m , 1 om de seama, cu rol conducator; fruntas capetenie 2) conducator al corului in tragedia si in comedia greaca antica (lat, coryphaeus; gr koryphaios=sef/
  878. corigent -a -ti -te, subs m si f , elev care, neobtinand la sfarsitul anului scolar nota de trecere la una sau doua materii, urmeaza sa fie reexaminat la aceste materii /lat corrigens -ntis/
  879. corigibil,-a,adj ,care se poate corecta sau indrepta /fr corrigible/
  880. corimb,-e,sn ,inflorescenta in forma de umbrela /fr corymbe/
  881. corindon subst n , oxid de aluminiu foarte dur, folosit ca piatra pretioasa sau pentru slefuit /fr corindon/
  882. cormana -e subs f , parte a plugului care rastoarna brazdele /magh kormciny/
  883. cornee, cornee subs f , membrana (pielita) anterioara transparenta, a ochiului /fr cornee/
  884. conisa -e subs f , partea superioara a zidului unei constructii, putin iesita in afara si adesea ornamentata, pe care se sprijina acoperisul /fr corniche/
  885. cornut -a, adjectiv , care are coarne (lat, cornutus/
  886. corobora (-ez) verb , a intari o afirmatie, o teorie etc /fr corroborer/
  887. corolar -e, subst n , (mat) idee care reiese dintr-o teorie, dintr-o afirmatie etc /fr corollaire/
  888. corola -e subs f , totalitatea petalelor, in general viu si frumos colorate, ale unei flori, constituind invelisul floral intern la majoritatea angiospermelor /fr coroll/
  889. coronament -e, subst n , 1) ornament de arhitectura care incununa o constructie 2) partea de deasupra unui zid de sprijin, a unui dig etc, facuta din piatra, cu forme geometrice regulate, /cf fr couronnement/
  890. corosiv -a, adjectiv , 1) care degradeaza metalul, (fig) muscator, usturator, patrunzator /fr corrosif/
  891. corpolent -a, adjectiv , cu corpul mare; voinic, trupes /cf fr corpulent/
  892. corporatie -ii subs f , 1) (in societatea medievala) breasla 2) (in unele tari) intreprindere mare bazata pe investitii de capital in comun; societate pe actiuni /fr corporation/
  893. corpuscul -i, subs m , corp de dimensiuni mici, uneori microscopice /fr corpuscule/
  894. corsaj -e, subst n , partea rochiei care acopera bustul /fr corsage/
  895. corsar -i, subs m , 1) corabie in armata aflata in proprietatea particulara a unei persoane care, cu permisiunea guvernului, ataca vasele inamice 2) pirat, hot de mare, /cf it corsaro/
  896. cortegiu -ii,subst n , sir de persoane care insotesc o ceremonie; (fig) sir, insirare /cf it corteggio/
  897. cortex -uri, s n ,1) scoarta (de copac) 2) coaja (a unui fruct) 3) scoarta cerebrala /lat cortex/
  898. cortical -a, adjectiv , 1) care apartine de invelisul exterior al unui organ 2) care apartine scoartei creierului mare /fr cor­tical/
  899. corupe (corup) verb , 1) a (se) degrada, a incalca normele morale 2) a strica, a deforma (idei, sentimente, moravuri etc) /lat corrunpere/
  900. cosmetica subs f , 1) arta de a ingriji in mod igienic fata si parul 2) ramura a industriei chimico-farmaceutice care se ocupa cu fabricarea cosmeticelor /fr cosmetique/
  901. cosmic -a, adjectiv , privitor la cosmos /fr cosmique/
  902. cosmodrom -uri, subst n , baza de lansare a navelor cosmice si a satelitilor artificiali in spatiul cosmic, /rus kosmodrom/
  903. cosmogonie s f , ramura a astronomiei care studiaza originea si evolutia corpurilor ceresti si ale sistemelor de corpuri ceresti /fr cosmogonie; gr kosmogonia/
  904. cosmografie -ii subs f , ramura a astronomiei care se ocupa cu descrierea corpurilor ceresti si a universului; numire mai veche pentru cartile de astronomie, /fr cosmographie/
  905. cosmologie s f , stiinta care studiaza structura si evolutia universului si a legilor lui /fr cosmologie/
  906. cosmonaut -a -ti -te, subs m si f , astronaut, (pr -na-ut) /fr cosmonaute/
  907. cosmonautica subs f , stiinta care studiaza navigatia in cosmos (2); astronautica /din gr kosmos=univers si lat nauto=navigator/
  908. cosmopolit -a, adjectiv , 1) privitor la cosmopolitism 2) (in faza preimperialista) care tine de mai multe culturi; comun mai multor tari; universal 3) (despre unele centre populate) pestrit, amestecat /fr cos­mopolite/
  909. cosmopolitism subst n , conceptie care propaga indiferenta fata de patrie, neincrederea in capacitatea creatoare a propriului popor, dispretul fata de valorile culturii materiale si spirituale ale propriei natiuni, fata de limba si de traditiile rationale progresiste /fr cosmopolitisme/
  910. cosmos subst n , 1) spatiu infinit care inconjoara atmosfera pamantului; univers /fr cosmos/
  911. costisa -e subs f , coasta de deal; panta /din coasta+suf -isa/
  912. cosmar -uri, subst n , 1) vis greu, cu senzatii de apisare si inabusire 2) (fig) grija chinuitoare, obsedanta /fr cauchemar/
  913. cota (-ez) verb , 1) a stabili o anumita valoare 2) (fig) a pretui, a aprecia, a considera /fr coter/
  914. cota -e subs f , 1) parte care revine cuiva dintr-o cheltuiala comuna sau dintr-un castig comun 2) inaltimea unui punct de teren fata de nivelul marii; inaltime cota apelor=nive\ul sau inaltimea unei ape curgatoare 3) semn in litere sau cifre care arata locul unei carti, al unui lucru etc intr-o biblioteca intr-un depozit etc /fr cote/
  915. coterie -ii, s f ##### grup de persoane care urmaresc scopuri ascunse si pun la cale intrigi, calomnii /fr coterie/
  916. cotidian -ane, s n ##### gazeta care apare in fiecare zi (pr -di-an) /fr quotidian/
  917. cotidian -a, adjectiv ,de fiecare zi; zilnic (pr -di-an) /fr quotidian/
  918. cotiga -gi subs f , 1) carucior pe doua roate 2) rotile pe care se asaza grindeiul plugului 3) car pentru transportat gunoaie (var cotiuga) /uct kotyha/
  919. cotiledon -oane, subst n , fiecare din frunzisoarele embrionare ale plantelor cu flori, care hranesc planta imediat dupa incoltire /fr cotyledone/
  920. cotizatie -ii subs f , suma fixa proportionala, platita periodic de membrii unei asociatii, ai unei organizatii etc; (p ext) contributie baneasca la o cheltuiala comuna /fr cotisation/
  921. cotropi (-esc) verb , 1. a pune stapanire pe ceva prin forta; a incalca, a invada 2) (fig ) a acoperi, a cuprinde din toate partile, a coplesi
  922. coulomb -i, subs m , unitate de masura a sarcinii electrice, egala cu cantitatea de electricitate transportata printr-un conduc­tor in timp de o secunda, de un curent electric continuu constant, cu intensitatea de un amper (pr culomb) /fr coulomb/
  923. covercot -uri, subst n , stofa fina de lana, cu tesatura deasa /engl, fr cover-coat/
  924. coverta -e subs f , puntea superioara a unei nave /it coverta/
  925. cow-boy s m , pazitor de vite (care umbla calare) din America de Nord (pr cau-boi) /engl cow-boy/
  926. coxalgie s f ,tuberculoza a articulatiei soldului /fr coxalgie/
  927. cozerie -ii, , conversatie (intima), taifas /fr causerie/
  928. cracare subs f , procedeu industrial de tratare la temperaturi si presiuni inalte a unor produse rezultate din titei (motorina, pacura etc), pentru a obtine produse superioare /dupa engl cracking/
  929. crah -uri, subst n , criza acuta a vietii economice care se manifesta printr-o lipsa foarte vizibila a creditului pe piata, prin scaderea catastrofala a cursului actiunilor la bursa si prin devalorizarea monedei; dezastru financiarl, /germ Krach/
  930. crai, crai, s m , 1) (astazi poetic sau in basme) imparat, rege, domnitor crai-nou=luna noua 2) barbat usuratic, care se tine de chefuri,de aventuri amoroase crai de curte vechie=haimana, pungas, derbedeu, desfranat /v slav/
  931. crainic -a -i -e, subs m si f , 1) (inv) persoana care anunta cetatenilor stirile oficiale; vestitor 2) (in prezent) persoana care citeste informatiile, comunicarile, stirile oficiale la posturile de radio sau televiziune, anunta programul etc; spicher /ucr krajnik/
  932. crampa -e subs f , (la pl) dureri puternice provocate de contractia unor muschi; carcel /fr crampe/
  933. crampona (-ez) verb , a se agita cu disperare de ceva, a nu voi sa renunte la ceva /fr cramponner/
  934. craniu -ii,subst n , 1) cutia osoasa a capului care apara creierul 2) cap descarnat de om mort /fr crane/
  935. cras -a, adj , ale carui caractere nega­tive sunt sub orice limita /fr crasse/
  936. crater -e, subst n , deschizatura in forma de palnie in conul unui vulcan, prin care se scurge lava vulcanica sau sunt azvarlite gazele, vaporii de apa sau cenusa, in timpul unei eruptii /fr cratere/
  937. cratima -e subs f , liniuta de unire /ngr kratima/
  938. crancen -a, adjectiv , cumplit, inversunat, crud, nemilos /et nec/
  939. crea (creez) verb , 1) a produce ceva nou; a inventa; a infiinta, a intemeia 2) a pregati cadre, (pr -cre-a; ind prez 3 sg si pl creeaza, 1) pl cream; ger creand; part, creat) /fr creer; lat creare/
  940. creatura,-i subs f , fiinta vie, faptura; om (pr cre-a-) /fr creature/
  941. credibil -a, adjectiv ,care poate fi crezut, verosimil /din credibilitate/
  942. credit -e, subst n , 1) capital obtinut prin imprumut pe baza increderii sau a puterii de a plati a celui ce imprumuta 2) (in contabilitate) partea din dreapta a unui cont in care se trec fondurile proprii, sumele date ca avans sau pe care proprietarul banilor le are de primit de la datornici 3) stima, consideratie de care se bucura cineva prin increderea pe care o inspira; autoritate, trecere /fr credit/
  943. credita (-ez) verb , a imprumuta pe cineva cu o suma de bani sau a vinde cuiva ceva pe datorie /fr crediter/
  944. creditor -oare, -i, -oare, s m si f, adj , 1) (s m si f) persoana sau institutie care a imprumutat cuiva o suma de bani 2) (adj) (despre operatii financiare) care se refera la credite; (despre institutii) care acorda credite /dupa fr crediteur/
  945. credul -a, adjectiv , care crede sau se increde prea usor /fr credule/
  946. creier -i, s m , 1) substanta nervoasa continuta de cutia craniana, organ al gandirii si al constiintei la om 2) (fig) minte, inteligenta, judecata 3) (in expr) creierii muntilor=infundaturile cele mai inalte si mai greu accesibile ale muntilor /lat * cerebellum/
  947. creiona (-ez) verb , a desena cu creionul numai trasaturile generale; (fig) a schita, a contura (un portret, un caracter etc)- /fr crayonner/
  948. crematoriu -ii,subst n , 1) instalatie pentru incinerarea cadavrelor 2) cuptor pentru arderea gunoaielor /cf fr crematoire/
  949. cremona -e subs f , dispozitiv metalic pentru inchiderea unei ferestre sau usi, alcatuit din doua vergele in prelungire, actionate cu ajutorul unui maner /fr cremone/
  950. crenel -uri, s n ,deschizatura in partea de sus a unui turn de aparare sau in peretii unei cazemate, prin care se puteau arunca proiectile asupra asediatorilor /cf fr creneau/
  951. creol -a -i -e, subs m si f , persoana nascuta in America Latina sau in colonii, urmasa a primilor colonisti spanioli, portughezi sau francezi (pr cre-ol) /fr creole/
  952. crep subst n , 1) cauciuc natural de culoare alba-galbuie 2) stofa subtire de matase sau de lana, cu suprafata usor incretita /fr crape/
  953. crepitant -a, adjectiv , care produce zgomote repetate /fr crepitant/
  954. crepuscul subst n , 1) sfarsit de zi; inserare, amurg 2) (fig) sfarsit; declin, decadere /fr crepuscule/
  955. crestomatie -ii, s f ,culegere de texte din diferiti autori (clasici) /fr chresto-mathie/
  956. crestin -a -i -e, adj, subs m si f , 1) (persoana) care crede in lisus Cristos; adept al religiei bazate pe invatatura lui Cristos 2) om, cetacean, individ
  957. cretaceu -ee, adj , de felul cretei, for­mat din creta /fr cretace/
  958. cretacic subst n , perioada geologica de la sfarsitul erei secundare, in care s-au format depozite cretoase (calcaroase) /cf fr cretace/
  959. cretin -a -i -e, adj, s m si f , care sufera de cretinism; idiot, imbecil; om stupid, /fr cretin/
  960. creuzet -e, subst n , vas sau recipient din material rezistent la temperaturi inalte, folosit pentru experiente chimice, pentru topirea metalelor etc (pr cre-u-) /fr creuset/
  961. crez subst n , totalitatea principiilor sau convingerilor cuiva /din crede/
  962. cric -uri, subst n , aparat pentru ridicarea unor greutati mari la mica inaltime, prin impingerea de jos in sus /fr cric/
  963. crima -e subs f , infractiune deosebit de grava; omor /fr crime/
  964. cripta -e subs f , constructie subterana intr-un templu antic, destinata pastrarii obiectelor de cult, a tezaurului etc /it cripta/
  965. criptic -s adj (rar) , 1) ascuns se­cret 2) care prezinta ascunzatori; cu focare de microbi /fr cryptique/
  966. criptogama -e subs f , planta (lipsita de flori) care se inmulteste prin spori /fr cryptogame/
  967. criptograma -e subs f , 1) document (text) scris cu semne secrete 2) joc distractiv in care cuvintele unei fraze sunt impartite intr-un numar exact de fragmente care se inscriu intr-o forma geometrica regulata, cerandu-se sa se afle locul unde incepe succesiunea acestor fragmente s i modul in care se succed /fr cryptogramme/
  968. crisalida -e subs f , nimfa de fluture /fr chrysalide/
  969. crispa (-ez) verb , a se contracta, a se inclesta in mod involuntar (din cauza unei tensiuni nervoase) /fr crisper/
  970. cristal, (1) -uri, (2) -e, subst n , 1) sticla superioara de fabricatie speciala transparenta si perfect incolora 2) corp solid cu o structura interna regulata si cu o forma exterioara geometrica, marginita de suprafete plane, /fr crystal/
  971. cristalin -e, subst n , parte a ochiului cu aspect de lentila transparenta bicon-vexa, pe care se formeaza imaginea /fr cristallin/
  972. cristalin -a, adjectiv , 1) transparent, limpede 2) (fig) sonor cum e cristalul /fr cristallin/
  973. cristaliza (-ez) verb , 1) a se solidifica in forma de cristale 2) (fg) a (se) infiripa, a lua (sau a da) o forma precisa /fr cristalliser/
  974. cristalografie subs f , stiinta care studiaza formele si proprietatile fizice ale cristalelor /fr cristallographie/
  975. criteriu -ii,subst n , punct de vedere, principiu (de clasificare, de apreciere etc) /fr criterium/
  976. critica (critic) verb , a dezvalui lipsurile, greselile, defectele unor persoane, ale unei opere, ale unor stari de lucruri etc /fr critiquer/
  977. criticabil -a, adjectiv , care merita a fi criticat, /fr critiquable/
  978. criticastru, , stri, s m , critic neinsemnat si lipsit de corectitudine /din critic+suf -astru/
  979. criza -e subs f , 1) (econ) stagnare si perturbare a vietii economice din cauza contradictiei fundamentale dintre caracterul tot mai social al productiei si forma individuala a insusirii produselor 2) moment de tulburare, de tensiune sufleteasca, de zbucium, de grea incercare 3) schimbare rapida, decisiva, in starea unui bolnav /fr crise/
  980. croaziera -e subs f , calatorie (de placere) pe mare /fr croisiere/
  981. crochete s n pl , preparat din gris sau zarzavaturi in forma de bastonase sau turtite, prajite in grasime /fr croquette/
  982. crochiu -uri, subst n , schita sumara, in citeva linii, a unei figuri, a unui plan etc /fr croquis/
  983. crom subst n , metal dur, de culoare cenusie-deschisa /fr chrome/
  984. cromatica subs f , 1) arta a prepararii si a folosirii culorilor 2) ansamblu de culori; colorit /fr chromatique/
  985. cromatism subst n , posibilitate a razelor albe de a se descompune in raze de diferite culori /fr chromatisme/
  986. cromozom s m , element genetic al nucleului celulei, in forma de bastonase, care poarta caracterele ereditare /fr chro­mosome/
  987. cronic -a, adjectiv , cu evolusie lenta, de lunga durata /fr chronique/
  988. cronicar -i, subs m , 1) autor de cronici sau de letopisete 2) ziarist sau colaborator la un ziar sau la o revista care scrie cronici literare, muzicale etc /din cronica+suf -ar/
  989. cronica -i subs f , 1) insemnari istorice, obisnuite in evul mediu, in care se treceau, in ordinea in care s-au desfasurat, evenimentele din viata unui popor; letopiset 2) articol de ziar sau revista care prezinta evenimentele politice, sociale si culturale de actualitate /fr chronique/
  990. cronograf -e, subst n , aparat automat de precizie care inregistreaza inceputul si sfarsitul unei actiuni sau al unui fenomen in desfasurare /fr chronographe/
  991. cronologic -a, adjectiv , dispus in ordinea succesiunii in timp /fr chronologigue/
  992. cronometra (-ez) verb , a masura durata unei actiuni cu un cronometru /fr chronometrer/
  993. cronometru -e subst n , instrument de mare precizie care poate masura si fractiunile de secunda /fr chronometer/
  994. cros -uri, subst n , proba sportiva de alergare, cu respectarea anumitor reguli /engl, fr cross/
  995. crucial -a, adjectiv , de o importanta exceptionala, de care depinde intreaga dezvoltare, reusita a cuiva sau a ceva; decisiv (pr -ci-al) /fr crucial/
  996. crucifix -e, subst n , obiect de cult din lemn, metal etc in forma de cruce, reprezentand pe lisus Cristos rastignit (pl si: crucifixuri) /fr crucifix; lat crucifixus/
  997. crucisator -oare, subst n , vapor de razboi mai usor decat cuirasatul, dar cu deplasare mai rapida, servind ca avangarda intr-o escadra, pentru recunoastere etc /din (in)crucisa+suf (-a)tor/
  998. crud -a, adjectiv , 1) nefiert, nefript, necopt (suficient) 2) verde, proaspat 3) tanar, fraged 4) neprelucrat, brut, (fig) nemilos neomenos aspru, rau, violent, /lat crudus/
  999. crunt -a, adjectiv , 1) aspru, crud, inuman 2) care trezeste groaza; infiorator 3) (fig) foarte tare; strasnic, grozav /lat cruentus/
  1000. crusta -e subs f , strat exterior format prin uscare la suprafata unor corpuri moi; carapace /lat crusta/
  1001. cruta (cruA) verb , 1) a ierta, a scuti de pedeapsa 2) a feri, a pazi, a avea grija 3) a economisi, a pastra /et nec/
  1002. ctitor -a -i -e, subs m si f , persoana care suporta in intregime sau in parte cheltuielile pentru ridicarea unei manastiri, a unui spital etc; (p ext) fondator al unei institutii, al unei asociatii etc /v slav/
  1003. cuanta -e, s f (fiz) , cuanta de energie=cantitate foarte mica de energie radianta, a carei marime depinde numai de frecventa radiatiei respective, (pr cuan-ta) /fr quanta/
  1004. cuantifica (cuantific) vb (fiz) , a impune conditii rezultate din teoria cuantelor, evolutiei unui sislem la scara moleculara, atomica sau subatomica /fr quantifer/
  1005. cuantum subst n , cantitate, nivel, suma la care se urca o cheltuiala, un credit etc /fr quantum/
  1006. cuaternar -a, adj n si f , (in expr) era cuaternara=ultima dintre erele geologice, in care apare omul si care continua si astazi /fr quaternaire/
  1007. cub -uri, subst n , 1) corp geometric cu sase fete patrate, egale intre ele 2) (aritm) produs al inmultirii unui numar cu sine insusi de doua ori (Cubul lui 2) =2x2x2=8) /fr cube/
  1008. cubaj -e, subst n , determinare a volumului unui corp, recipient; volum al unui corp, recipient etc /fr cubage/
  1009. cubilou -uri, subst n , cuptor vertical cilindric pentru topirea metalului, inainte de turnarea lui in forme, /fr cubilot/
  1010. cubism subst n , curent in arta (mai ales in pictura) aparut la inceputul secolului XX, care reprezinta obiectele din natura, persoanele etc descompuse in cele mai simple figuri geometrice /fr cubisme/
  1011. cubitus subst n , os lung care, impreuna cu radiusul, formeaza scheletul antebratului /lat cubitus/
  1012. cuceri(-esc) vb , 1 a cuprinde,a ocupa un teritoriu prin forta 2) a castiga ceva prin lupta 3) (fig) a-si atrage simpatia, a castiga dragostea cuiva /lat *conquerire/
  1013. cuget -e, s n , 1) gandire; gand, idee 2) minte, intelect 3) constiinta /din cugeta/
  1014. cugeta (cuget) vb ,a urmari o idee, a medita; a se gandi /lat cogitare/
  1015. cugetare -ari, s f ,1) gand, gandire; meditare 2) maxima, /din cugeta/
  1016. cuirasat -e, subst n , nava de razboi de mare tonaj protejata de o cuirasa si inarmata cu artilerie grea /dupa fr cuirasse/
  1017. cuirasa,-e, s f , 1 armatura din placi groase de otel care protejeaza un vapor de razboi 2) armura de otel care proteja in trecut pieptul si spatele unui luptator, platosa /fr cuirasse/
  1018. culant -a, adjectiv ,curtenitor, marinimos damic /fr coulant/
  1019. culinar -a, adjectiv ,privitor la bucatarie, la prepararea mancarii /fr culinaire/
  1020. culisa -e subs f , 1) spatiu situat in spatele decorurilor de teatru 2) in culise=in ascuns in secret, /fr coulisse/
  1021. culmina (-ez) verb , a atinge cea mai mare inaltime, cel mai inalt stadiu; a ajunge la apogeu /fr culminer/
  1022. culoar,-e,sa ,loc de trecere, condor, pasaj (pr -loar) /fr couloir/
  1023. culpabilitate -ap subs f , vinovatie /cf a culpabilite/
  1024. culpa,-e, s f ,greseala care consta in indeplinirea neconformata a unei obligatii sau in neindeplinirea ei; fapta pagubitoare si pedepsita de lege; vinovatie, greseala, vina /lat culpa/
  1025. cult -e, subst n , 1) religie; totalitatea randuielilor unei religii 2) sentiment exagerat de admiratie, de respect, de veneratie /lat cultus/
  1026. cult -a, adjectiv , care are un nivel de cultura, de cunostinte /lat cultus/
  1027. cultiva (cultiv) verb , 1) a lucra pamantul 2) (fig) a semana plante si a le ingriji 3) a cauta prietenia sau bunavointa cuiva 4) a (se) instrui, a (se) dezvolta /fr cultiver/
  1028. cultivator -oare -i -oare, s m si f ##### persoana care cultiva pamantul, care creste plante de cultura /dupa fr cultivateur/
  1029. cultivator -oare, subst n , masina agricola pentru maruntirea si afanarea pamantului arat /dupa fr cultivateur/
  1030. cultura -i subs f , 1) totalitatea valorilor materiale si spirituale ale unui popor 2) ansamblul de cunostinte ale unui individ 3) actiunea de a cultiva pamantul, de a creste plante, pamant cultivat /lat cultura/
  1031. cumpana -ene subs f , 1) dispozitiv pentru scoaterea apei din fantana, format dintr-o barna asezata pe un stalp inalt, avand la un capat o galeata, cu ajutorul caruia se scoate apa din fantana 2) cantar (balanta) 3) (fig) echilibru; moderatie 4) simbol al dreptatii, al justitiei, reprezentat printr-o balanta 5) primejdie, nenorocire, necaz; incercare grea /v slav/
  1032. cumpani (-esc) verb , 1 a cantari, a echilibra 2) (fig) a chibzui, a judeca, a socoti, a analiza 3) (fig) a sovai /din cumpana/
  1033. cumpat subst n , echilibru sufletesc, judecata dreapta, stapanire de sine; cumpatare /lat compitus/
  1034. cumplit -a, adjectiv , 1) groaznic; crud, nemilos 2) strasnic, tare Fusese ger cumplit 3) (adv) grozav foarte /lat *comptitus/
  1035. cumul -uri, subst n , ocupare de catre aceeasi persoana a mai multor functii sau atributii platite in acelasi timp /dupa fr cumul/
  1036. cumulard -a -azi -de, subs m si f , persoana care detine mai multe functii platite /fr cumulard/
  1037. cumulus s m ,nori grosi, de culoare albicioasa /lat cumulus/

cuneiform -a, adjectiv ,care este in forma de cui scriere cuneiforma=scriere cu litere in forma de cuie, folosita de unele popoare din Oientul antic, /fr cuneiforme/



  1. cupa -e subs f , 1) pahar larg si putin adanc 2) trofeu atribuit castigatorului sau echipei victorioase intr-o intrecere sportiva 3) piesa metalica montata la diferite masini si in care se pot incarca diverse lichide, piatra, nisip, cereale etc 4) (fig) caliciu /lat cuppa/
  2. cupeu -uri, subst n , 1) trasura de lux, inchisa (cu geamuri), de obicei numai cu doua locuri 2) compartiment de calatori Intr-un vagon de cale ferata /fr coupe/
  3. cupla (-ez) verb , a reuni doua sau mai multe elemente ale unui sistem tehnic, pentru a face un transfer de energie intre ele /fr coupler/
  4. cuplet -e, subst n , piesa muzicala vocala, cu continut liric, vesel sau satiric, in care toate strofele se canta cu acelasi refren /fr couplet/
  5. cuplu -uri, subst n , 1) pereche formata din persoane (de sex opus) 2) (fig) sistem compus din doua forte antiparalele /fr couple/
  6. cupola -e subs f , partea de forma emisferica, poligonala sau eliptica ce alcatuieste acoperamantul unei constructii monumentale /fr coupole/
  7. cuprinde (cuprind) verb , 1) a prinde, a apuca ceva de jur imprejur cu mainile sau cu bratele 2) a vedea, a intelege, a cunoaste 3) a invalui; a pune stapanire, a cuceri, a ocupa /lat comprendere/
  8. curabil -a, adjectiv ,care se poate vindeca /fr curable/
  9. curant -fi, adj , (in expr) medic curant=medicul care trateaza un bolnav /din cura (a ingriji)/
  10. curatela -e, s f ,administrarea averii si ocrotirea intereselor unui minor sau ale unei persoane atinse de o anumita inca­pacitate, institutie legala /fr curatelle/
  11. curativ -a, adjectiv , care lecuieste, vindeca /fr curatif/
  12. cura -e subs f , tratament medical constand din aplicarea metodica a unor mijloace terapeutice (bai, regim etc) /lat cura/
  13. curb -a, adj , 1) (despre linii) in forma de arc, incovoiat 2) (despre planuri) boltit /fr courbe/
  14. curbiliniu -e, (pl-ii) adj , compus din linii curbe; care urmeaza o linie curba /din curb(d)+ linie/
  15. curent -ti, s m , 1) miscare a unei mase de aer 2) miscare a apei in directia pantei; curs de apa 3) sarcina electrica in miscare /dupa fr courant/
  16. curent -e, subst n , ansamblu de idei, opinii (politice, stiintifice, artistice etc) care sunt adoptate la un moment dat de un numar mai mare de oameni /dupa fr courant/
  17. curent -a, adjectiv , 1) (despre vorbire) curgator, usor 2) (despre an, luna, zi) care este in curs; prezent 3) (fig) de fiecare zi; actual, obisnuit /dupa fr courant/
  18. curier -a -i -e, subs m si f , 1) factor postal 2) stafeta 3) persoana (din serviciul unei institutii) care duce la destinatie corespondenta, mesaje etc (pr-ri-er) /fr courier/
  19. curios -oasa, adjectiv , 1) care manifesta curiozitate 2) indiscret 3) (fig) ciudat; neobisnuit, original, (pr -ri-os) /cf fr curieux/
  20. curma (curm) verb , 1) a strange tare 2) a taia un lemn de-a curmezisul; a fringe, a rupe 3) a se apleca de mijloc 4) (fig) a opri brusc, a intrerupe, a(-si) pune capat vietii /cf alb, kurmue/
  21. curmatura -i subs f , adancitura pe culmea unui deal sau a unui munte; prapastie intre doi munti sau doua dealuri /din curma+suf (a)tura/
  22. curs -uri, subst n , I 1) curent de apa; albia raului 2) (fig) durata, interval 3) desfasurare a unor evenimente 4) pret al unor monede, al unor hartii de valoare II 1) serie de lectii la universitate, prelegere 2) tratat, manual, /fr cours/
  23. cursa -e subs f , I 1) distanta parcursa regulat de un vehicul dupa un orar stabilit 2) (la pl) alergare de cai 3) (sport) intrecere in parcurgerea rapida a unei distante II 1) capcana, lat 2) (fig) uneltire, manevra /(I) fr course; (II) cf alb kurthe/
  24. cursiv -a, adjectiv , (despre vorbire sau scriere) curgator, usor; (despre literele de tipar) care imita scrisul de mana, aplecat spre dreapta /fr cursif/
  25. curte -ti subs f , 1) ograda 2) (in trecut) conac boieresc 3) palatul de resedinta al unui suveran (curte domneasca) 4) totalitatea persoanelor cu functii inalte la palatul unui rege, imparat etc 5) numele unor instante (superioare) judecatoresti si administrative 6) omagiu magulitor la adresa unei femei, spre a-i castiga simpatia, bunavointa sau dragostea (lat *curtis/
  26. curtean -a -teni -tene, subs m si f , slujitor cu atributii militare sau fiscale aflat in serviciul regelui sau al domnitorului /din curte+suf -ean/
  27. curtoazie -ii subs f , politete, amabilitate (pr -oa-zi-e) /fr courtoisie/
  28. custode, custozi, s m , persoana insarcinata cu paza si pastrarea unor bunuri /fr custode/
  29. cutanat -a, adjectiv , care tine de piele, privitor la piele (despre tratamente medicale) /dupa fr cutane/
  30. cuter -e, subst n , mic vas plutitor cu motor sau cu panze, de forma alungita, folosit pentru curse scurte sau pentru sport nautic /engl, fr cutter/
  31. cuteza (cutez) verb , a indrazni, a se incumeta (lat, cottizare/
  32. cutreiera verb , 1) a umbla din loc in loc; (p ext) a hoinari, a vagabonda 2) a se perinda /lat contribulare/
  33. cuva -e subs f , 1) vas de diferite forme si marimi, folosit in tehnica si in laboratoare pentru diferite operatii chimice 2) portiune a unui furnal /fr cuve/
  34. cuviinta -e subs f , regula de buna conduita, purtare cuviincioasa; politete (loc adv) dupa cuviinta=asa cum trebuie /lat convenientia/
  35. cuzinet -(i, s m , piesa de metal in care intra fusul sau axul unei masini /fr coussinet/
  36. cvadrimotor -oare, adj (despre avioane) , echipat cu patru motoare /fr quadrimoteur/
  37. cvadruman -a, adjectiv , (despre maimute) care se foloseste de cele patru picioare ca de maini /fr quadrumane/
  38. cvadruplu -a, adjectiv , impatrit /fr qua­druple/
  39. cvasi adj invar , cam, aproape, aproximativ /fr quasi/







Document Info


Accesari: 5319
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )