Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




DEPOZITAREA SI PASTRAREA MARFURILOR

management


DEPOZITAREA sI PĂSTRAREA MĂRFURILOR

1. Generalitati




·     555e46f     fixe - depozite propriu zise;

·     555e46f     mobile - mijloace de transport.

Pastrarea este considerata temporara (cca. 2-20 zile) si este specifica produselor alimentare perisabile sau de lunga durata, când se depaseste aceasta perioada limita, pentru produse industriale (aparatura electro-casnica, încaltaminte si îmbracaminte).


Importanta pastrarii marfurilor în bune conditii este subliniata si de obligativitatea supunerii unor produse (ex: electronice si electrice) încercarilor de depozitare (încercarea H) în vederea verificarii capacitatii de a rezista la transport sau depozitare în conditii climatice si mecanice specifice.

Produsele fiind sensibile la modificarile de microclimat din timpul pastrarii, exista posibilitatea deprecierii calitative si inevitabil posibilitatea aparitiei litigiilor.

Efectuarea expertizelor merceologice ale spetelor rezultate presupune cunoasterea aprofundata a caracteristicilor produselor si, de multe ori, reconstituirea conditiilor mediului ambiant (considerat cel mai dificil tip de expertiza merceologica).


Clasificarea depozitelor

Dupa caracterul operatiilor:

  • de achizitie (depozite în care se primesc marfuri pentru completarea sortimentului commercial);
  • de repartitie (are loc divizarea loturilor de marfuri pentru transmiterea catre magazine);
  • de transbordare (depozite în care se primesc marfuri care ulterior vor fi transferate)
  • de pastrare care pot fi:

(pentru pastrarea sezoniera si pentru pastrarea de lunga durata)

dupa constructie (obisnuite si speciale - silozuri, frigorifice)

Dupa produsele depozitate:

§     555e46f      555e46f specializate;

§     555e46f      555e46f combinate;

§     555e46f      555e46f universale.

Dupa natura constructiva sunt depozite:

  • deschise (platforme neacoperite, depozite pentru materiale pentru constructii)
  • semideschise (platforme acoperite, soproane pentru legume-fructe)
  • închise (constructii speciale cu unul sau mai multe niveluri).

Dupa gradul de dotare:

  • neutilate (simple)
  • utilate

cu ventilatie mecanica;

frigorifice;

cu atmosfera controlata;

mixta (frigorific + ventilatie mecanica).

Dupa durata de utilizare:

§     555e46f      555e46f pierdute (nerefolosibile);

§     555e46f      555e46f de reconditionat;

§     555e46f      555e46f ambalaje materiale.


2. Factorii de mediu ai spatiilor de depozitare


In timpul pastrarii, produsele pot suferi modificari însemnate sub actiunea factorilor interni sau externi. Dintre factorii interni enumeram: structura, compozitia chimica a produselor, proprietatile fizice, chimice etc. Factorii externi sunt:

¨     555e46f   factorii mecanici (comprimarea stivelor, solicitari în timpul transportului, în timpul manipularii);

¨     555e46f   factori fizico - chimici (temperatura, umiditatea, lumina solara, compozitia si circulatia aerului);

¨     555e46f   factori biologici (prezenta unor microorganisme, bacterii, rozatoare, insecte).

Alti factori se refera la regimul depozitarii (igiena din spatiul de depozitare, existenta mirosurilor straine, respectarea vecinatatii admise a produselor, ambalajul declansator sau nu de interactiuni cu produsul).

Variatiile acestor factori fizici, chimici sau biochimici produc modificari calitative majore ale unor produse si din acest motiv implica mentinerea acestora la nivelul prescris de standarde, pentru fiecare tip de produs. Ca urmare a deprecierii produselor în timpul pastrarii, pentru efectuarea expertizelor merceologice ale spetelor rezultate este necesara cunoasterea, în amanunt, a tuturor caracteristicilor produselor depozitate si a implicatiilor acestor factori asupra calitatii si integritatii produselor. Spatiile de depozitare trebuie sa satisfaca anumite conditii de microclimat pentru pastrarea corespunzatoare a marfurilor. Microclimatul este puternic influentat de puritatea aerului, concentratia în particole de praf, gaze toxice, temperatura, umiditate sau de prezenta microorganismelor care pot influenta proprietatile marfurilor în diferite proportii.


2.1. Temperatura


In timpul pastrarii marfurilor este necesara asigurarea unui regim optim de temperatura. Oscilatiile temperaturii aerului din depozit sunt influentate de anotimp si chiar de perioada din timpul unei zile, dar nu exista identitate între temperatura din interior cu cea din exterior, deoarece iarna se practica încalzirea depozitului iar vara se realizeaza ventilatia sau conditionarea aerului. Expertul trebuie sa cunoasca si sa compare conditiile de pastrare prescrise în standarde cu valorile existente în depozit sau cu cele obtinute în urma reconstituirii. In acest fel poate aprecia daca au fost întrunite conditiile optime de pastrare sau nu si poate aprecia cauza deprecierii calitative a produselor. Temperatura de condens sau a punctului de roua reprezinta temperatura la care cantitatea de vapori de apa din aer depaseste cantitativ umiditatea absoluta. La temperaturi inferioare punctului de roua apar picaturi de apa care umezesc produsele sau ambalajele.

Trebuie de remarcat ca pentru mentinerea temperaturii din spatiul de depozitare în limite prescrise de standarde este necesara ventilatia aerului cu un coeficient de circulatie de 7-8 ori/ora. Ventilatia este considerata normala daca diferenta dintre temperatura aerului introdus si cel evacuat nu este mai mare de 20C. Masurarea temperaturii se face cu termometre obisnuite de camera, cu termografe care înregistreaza variatiile de temperatura o anumita durata de timp (o zi sau o saptamâna), cu termometre protejate metalic (pentru a putea fi introduse în interiorul unor marfuri) sau cu teletermometre.


2.2. Umiditatea


Oscilatiile umiditatii aerului pot, de asemenea, provoca modificari calitative importante ale produselor si sunt dependente de temperatura si de presiunea aerului. Continutul de vapori de apa poate fi exprimat în felul urmator:

¨     555e46f   umiditatea absoluta a aerului (Ua) - masa vaporilor de apa, în grame, continuta în aer, la un anumit moment;

¨     555e46f   umiditatea relativa (Ur) - raportul dintre masa vaporilor de apa existenti la un moment dat si masa (presiunea) vaporilor în stare saturata, dintr-un m3 de aer.

Cresterea temperaturii atrage dupa sine scaderea umiditatii aerului si cresterea presiunii vaporilor de apa. Faptul ca umiditatea ridicata din spatiile de depozitare provoaca dezvoltarea microorganismelor si umidificarea produselor, este necesara mentinerea acesteia la un anumit nivel care sa asigure conditiile optime de pastrare. Pastrarea nivelului optim de umiditate este foarte importanta în depozitele simple, neîncalzite, unde se depoziteaza marfuri higroscopice (ciment, detergenti). La umiditati ridicate (95 - 100 %) se pot dezvolta mucegaiuri pe ambalaje sau produse. Nici scaderea umiditatii (temperaturi ridicate) sub anumite limite nu este avantajoasa deoarece provoaca uscarea pronuntata, în limite nedorite (lemn, piei tabacite).


2.3. Factorii biologici

In conditii favorabile de temperatura si umiditate, microorganismele se dezvolta rapid, conducând la degradarea produselor. Dezvoltarea mucegaiurilor este favorizata de lipsa de ventilatie din spatiul de depozitare si de temperaturi de 20 - 30 0 C. Multi spori rezista chiar si la 0 0 C sau la temperaturi foarte ridicate. Prezenta ciupercilor afecteaza estetica produselor prin aspect dezagreabil si prin miros neplacut. Exista chiar o specializare a diferitelor specii de ciuperci care se dezvolta preferential pe anumite substarturi (materiale plastice, textile etc)

Impotriva actiunii agentilor biologici se actioneaza prin mijloace fizice sau chimice (aplicarea de fungicide sau dioxid de sulf), combaterea biologica a insectelor sau prin iradiere.

Pastrarea produselor trebuie facuta în conditii de igiena deosebite si tinând cont de criteriul de vecinatate, pentru a nu permite degradarea sau contaminarea acestora.


IX.3. Modificari calitative în timpul

depozitarii


In timpul pastrarii si depozitarii pot avea loc o serie de modificari ale marfurilor datorita diferitilor factori interni sau externi. Orice modificare a coditiilor recomandate pentru depozitarea produselor poate conduce la modificarea calitatii acestora, modificari ce trebuie cunoscute în detaliu atât de catre cei care deservesc depozitul cât si de catre expert.


3.1. Modificari fizice


Temperatura, umiditatea si factorii mecanici influenteaza majoritatea produselor provocând pierderi însemnate.

Variatiile de temperatura cauzeaza schimbari de ordin fizic si anume: dilatari, modificari de faze, separari de emulsii.

Scaderea temperaturii sub limita prevazuta în standarde duce la modificarea calitatii produselor prin înghetare, precipitare, modificarea solubilitatii sau a vâscozitatii. Cresterea temperaturii peste limita transcrisa în standarde duce la dilatare, cresterea presiunii vaporilor în recipiente.

Materialele plastice, din lemn sau cele metalice sunt influentate de factorii mecanici care produc pierderi însemnate.


3.2. Modificari chimice


Ca urmare a faptului ca marfurile industriale sunt pastrate perioade lungi în depozite, pot sa apara modificari ce schimba proprietatile produselor, facându-le, de multe ori, inutilizabile. Temperatura si umiditatea pot influenta viteza reactiilor chimice si pot initia procese chimice precum oxidarea, condensarea, polimerizarea, coroziunea.

Cresterea temperaturii cu 10 C poate mari cu cca. 10 % viteza de reactie a unor substante ceea ce face ca perioada de depozitare sa se reduca considerabil. Produsele metalice sufera degradari prin coroziune, proces ce produce anual pagube însemnate.


3.3. Modificari biochimice


Modificarile biochimice sunt o consecinta a atacului daunatorilor sau al microorganismelor. Pierderile provocate de daunatori sunt apreciabile si constau în distrugerea produselor, dar, mai ales, contaminarea acestora. Produsele de origine organica, naturale (textilele din bumbac, lâna, blanurile, produsele din piele, lemn) sunt atacate de daunatori (insecte, rozatoare si microorganisme) care produc pagube substantiale. Microorganismele provoaca pagube însemnate, în special în cazul produselor alimentare (fermentatie si putrefactie). O modificare specifica atât produselor alimentare cât si a celor nealimentare o constituie mucegairea. Acest fenomen se întâlneste în cazul produselor din lemn când, datorita umezelii, acestea se acopera cu un strat fin de mucegai sub forma de pete rotunde negricioase. De asemenea, mucegairea ataca produsele din piele si tesaturile apretate.

Calitatea produselor poate fi influentata în spatiile de depozitare si de ati factori, decât cei amintiti anterior: compozitia aerului prin componenetele sale oxigen, ozon, bioxid de carbon, particule fine, radiatiile si ventilarea pasiva sau activa a aerului pentru reglarea temperaturii si umiditatii.

Factorii fizici, chimici sau biologici sunt foarte importanti deorece atingerea unor valori inacceptabile duce la modificari calitative ale produselor. Expertiza merceologica are rolul de a elucida motivele care duc la deprecierea calitativa si a stabili calitatea reala, locul deprecierii, conditiile de aparitie a deprecierilor. Expertizele, în asemenea cazuri, sunt deosebit de laborioase, fiind necesara reconstituirea parametrilor de mediu. Reconstituirea presupune masurarea parametrilor din interiorul depozitului într-o perioada identica cu cea a depozitarii (în anul în ) si apelarea la Institutul Meteorologic în vederea aflarii valorilor exterioare ale parametrilor urmariti Reconstituirea trebuie sa tina cont de modificarea temperaturilor din interior precum si de umiditate, de faptul ca se realizeaza încalzirea depozitului sau racirea prin ventilarea aerului.


Intrebari pentru verificarea cunostintelor


1.     555e46f   Clasificarea spatiilor de depozitare.

2.     555e46f   Clasificarea depozitelor.

3.     555e46f   Care sunt factorii de mediu ai spatiilor de depozitare?

4.     555e46f   Ce modificari calitative pot avea loc în timpul depozitarii.


II. MARFURI TEXTILE

1. Metode experimentale privind calitatea fibrelor si firelor textile.

2. Marfuri textile tesute

3. Marfuri textile tricotate

4. Marfuri textile netesute

5. Confectii textile

6. Metodologii de realizare a expertizei.






Analiza defectelor pentru categoriile de marfuri existente (    ) presupune:

-     555e46f      555e46f   identificarea numarului si frecventa acestora timp de o anumita perioada de timp (o luna);

-     555e46f      555e46f   gradul de afectare a calitatii (defecte critice, importante, secundare si minore);

-     555e46f      555e46f   costul defectelor pe tipuri;

-     555e46f      555e46f   locul aparitiei (compartimente, sectii).


Fibre si fire textile


O pondere însemnata din productia de textile este utilizata pentru realizarea articolelor de îmbracaminte în industria de confectii, ca articole de uz casnic sau tehnic. Produsele textile au, de asemenea, un rol esential în cresterea gradului de confort al unitatilor de turism, mai ales, prin functia lor estetica, dar nu numai.


Metode experimentale privind calitatea fibrelor si firelor textile


II.1.Fibre textile


Identificarea fibrelor textile se poate face prin:

1. Determinari calitative:

Dintre metodele fizice cele mai utilizate pentru identificarea fibrelor textile se utilizeaza proba de ardere, proba de solubilizare, analiza greutatii specifice, analizele optice.

Metodele de analiza cantitativa a fibrelor textile în amestec se bazeaza pe procedeul separarii manuale (când acestea nu formeaza amestec intim) si cel al separarii chimice [ ] SR ISO 5088:2001 Materiale textile. Amestecuri ternare de fibre-Analiza cantitativa

Cele patru variante posibile constau în dizolvarea unor componente, cântarirea reziduurilor si calcularea procentelor componentelor plecând de la pierderile de masa.   


II.2. Firele textile

II.2.2. Determinarea calitatii firelor textile


Fabricarea firelor din fibre scurte se face prin paralelizarea, cardarea, pieptanarea si torsionarea fibrelor la masinile de tors.

SR ISO 5088:2001 Materiale textile. Amestecuri ternare de fibre- Analiza cantitativa

SR EN 12751:2002 Materiale textile Esantionarea fibrelor, firelor si a tesaturilor în vederea efectuarii încercarilor.

SR EN 1049-2:2000 Materiale textile. Tesaturi - Structura - Metode de analiza. Partea 2: Determinarea numarului de fire pe unitatea de lungime.

SR EN 1413:2002 Materiale textile Determinarea pH-ului extractului apos

SR EN 1102:2000 Materiale textile si produse textile. Comportarea la foc. Perdele si draperii. Procedeu detaliat pentru determinarea propagarii flacarii pe epruvetele dispuse vertical

SR EN 1103:1999 Materiale textile - Comportare la foc. Materiale textile pentru îmbracaminte. Procedeu detaliat pentru a determina comportarea la foc a materialelor textile pentru îmbracaminte

SR EN 12280-1:2000 Suporturi textile acoperite cu cauciuc sau materiale plastice - încercari la îmbatrânire accelerata


Sortarea pe calitati a tesaturilor de bumbac, in, amestec tip bumbac


Ţesaturile destinate industriei de confectii si pentru fondul pietei trebuie sa corespunda standardelor. Acestea stabilesc stabilesc conditiile de sortare functie de numarul de defecte admise:

-     555e46f      555e46f STAS 10615-79 Tesaturi de bumbac, bumbac în amestec si tip bumbac;

-     555e46f      555e46f STAS 10698-79 Tesaturi de matase si tip matase;

-     555e46f      555e46f STAS 7354-79 Tesaturi liberiene, liberiene în amestec si mixte tip liberiene.

Vezi cartea de lucrari


Defectele tesaturilor din bbc datorate operatiilor necorespunzatoare din fazele de pregatire


Defectele materialelor textile din bumbac îsi au originea în caracteristicile materiei fibroase. Cel mai adesea se observa aparitia striurilor. Acestea apar datorita:

-     555e46f      555e46f lipsei de uniformitate cu materii prime;

-     555e46f      555e46f amestecarea firelor cu proprietati diferite;

-     555e46f      555e46f lipsa de continuitate în producerea firelor.

Prezenta bumbacului imatur 32% face ca în urma prelucrarii mecanice sa apara nopeurile care se vopsesc diferit si reprezinta defect de finisare.

Prezenta ionilor metalici pe material (ioni de fier) pot duce la degradare în cazul albirii cu apa oxigenata.

Defectele devin vizibile mai ales în faza de vopsire. Aproximativ 20 % din defectele de finisare îsi au originea în pregatirea necorespunzatoare a materialelor textile.


Controlul de calitate în pregatirea materialelor de bbc


Operatia de descleiere

Eficacitatea acestei operatii consta în aflarea concentratiei de amidon residual care este hidrolizat la glucoza si determinat iodometric. Operatia este terminata când proba cu iod este negativa.

Operatia de tratare alcalina la cald.

Se masoara continutul de alcalii de pe fibra prin tratarea probei cu acid sulfuric si dozarea excesului de acid sulfuric cu NaOH în prezenta fenolftaleinei.

Operatia de albire

Daca se utilizeaza pentru albire hipocloritul de sodium se determina concentratia de clor activ iar daca se foloseste apa oxigenata se determina conc. de oxigen activ. Eficacitatea operatiei de albire se determina prin masurarea gradului de alb cu ajutorul unui leucometru.

Operatia de mercerizare

Controlul solutiei de mercerizare se realizeaza prin determinarea continutului de hidroxid si carbonat de sodium. Controlul eficacitatii operatiei de mercerizare se determina prin aflarea gradului de luciu, aindicelui de bariu sau a gradului de mercerizare.


Controlul gradului de degradare a celulozei


Metoda calitativa se bazeaza pe proprietatea materialelor celulozice de a se colora diferit comparative cu materialul nedegradat. Dupa degradare creste capacitatea de vopsire cu coloranti bazici ca urmare a cresterii numarului de grupe carboxilice. Celuloza degradata are capacitate micsorata de vopsire la vopsirea cu coloranti directi.

Metoda cantitativa consta în determinarea gradului mediu de polimerizare pe cale vâscozimetrica.


Materiale textile din lâna si tip lâna


Se realizeaza controlul operatiilor principale

Ř     555e46f   spalare: se determina alcalinitatea prin titrare cu acid clorhidric sau concentratia de sapun prin determinarea continutului de acizi grasi;

Ř     555e46f   carbonizare: se determina aciditatea solutiei de carbonizare prin tratare cu NaOH 0,1 %

Ř     555e46f piuare: se determina eficacitatea de piuare prin aflarea densitatii aparente a tesaturii. Cu ajutorul unui micrometru se afla grosimea tesaturii, iar masa/m2 cu relatia:

M = n x 1000 (1 + r/100)

l x b

M - masa probei, g/m2

n    - masa probei uscate, g

l,b - dimensiunile mostrei, în cm

r    - repriza

Se determina, de asemenea, degradarea lânii în procesele de finisare prin:

¨     555e46f   determinari calitative - prin microscopie când se utilizeaza coloranti fluorescenti ce coloreaza diferit zonele functie de natura degradarii si de gradul de degradare.

¨     555e46f determinari cantitative - prin dozarea iodometrica a cuprului si teste de solubilitate (solubilitatea creste cu gradul de degradare).


Materiale textile din matase naturala


Gradul de îndepartare a sericinei se evalueaza calitativ prin tratare cu o solutie de picrocarmin. Acesta coloreaza matasea în galben deschis, iar sericina de pe portiunile ramase nedegomate în rosu pâna la brun. Metoda cantitativa presupune determinarea continutului de sericina gravimetric prin tratare cu acid oleic:

Cn = (m1 - m2)m1 100

Gradul de degradare al matasii se evidentiaza prin reactia cu albastru de metilen sau cu solutie Cuen.


Materiale textile din fibre sintetice

Controlul operatiei de fixare se evalueaza prin masurarea modificarii dimensionale, teste de microscopie fluorescenta.

Controlul degradarii fibrelor sintetice presupune determinarea gradului mediu de polimerizare


Marcarea defectelor este de asemenea standardizata.

Defectele împrastiate nu se marcheaza. Pentru defectele locale de tipul 2 marcarea se face la marginea tesaturii cu ata contrastanta. Pentru fiecare defect marcat, în cadrul numarului maxim admis, unitatile producatoare trebuie sa aplice un scazamânt de 10 cm. Bucatile de tesatura vor avea marcata categoria dupa cum urmeaza:

-     555e46f      555e46f cu banda longitudinala de culori diferite, functie de categorie si stampilare cu un un produs lavabil la ambele capete sau:

-     555e46f      555e46f fara banda colorata, dar cu stampilare la capete precum si la mijlocul tesaturii.

In mod similar vom discuta prezenta defectelor pentru tesaturile de matase si tip matase si fibre liberiene si liberiene în amestec si mixte.


3.Tricoturi


Tricoturile sunt produse textile formate din ochiuri înlantuite între ele, obtinute prin buclarea unuia sau mai multor fire textile ca bumbac, lâna, matase, fire chimice naturale sau sintetice. Verificarea calitatii presupune determinarea desimii, a modificarilor dimensionale la spalat, determinarea extensibilitatii tricotului (capacitatea de intindere în zona supusa încercarii sub actiunea unei forte mai mici decât forta de rupere).


4.Materiale netesute


Produsele textile clasice sub forma de fire, tesaturi sau tricoturi se realizeaza prin tehnologii conventionale de filare, tesere sau tricotare. Un alt tip de produse textile care substituie tesaturile si tricoturile este reprezentat de textilele neconventionale care se obtin prin tehnologii diferite de cele clasice. Aceste materiale se produc sub forma de produse plane sau tridimensionale si au la baza un suport textil consolidat, cu sau fara materiale de consolidare, organe sau surse de consolidare. Când suportul textil este constituit numai din fibre, materialele textile neconventionale sunt denumite textile netesute.

Clasificarea sistematica se face functie de o serie de criterii: structura suportului textil, procedeul de fabricatie, procedeele de formare a suportului textil, modul de depunere al adezivului sau procedeul de consolidare:

Vezi cartea de lucrari

Cunoasterea acetui tip de materiale textile este foarte importanta deoarece au la baza fibre recuperate din deseuri. Destinatia acestor materiale este ca vata pentru confectii, vata pentru tapiterie, filtre pentru protectia mediului, suport textil pentru piele sintetica, lavete, geotextile, agrotextile (protectie contra brumei), insertii, articole igienico-sanitare (materiale pentru blocuri operatorii, fese, bandaje, scutece etc), înlocuitor de furnire pentru mobila, tapete, pentru învelisul mingilor de tenis, acoperitoare de pardoseli si materiale pentru interiorul autoturismelor.


Verificarea calitatii confectiilor


Verificarea calitatii confectiilor presupune verificarea desimii tesaturilor, marcarii confectiilor, verificarea defectelor de confectionare aparute, etc.



¨     555e46f    de protectie

¨     555e46f    ortopedica

¨     555e46f    igienico-medicala;

¨     555e46f    estetica si de personalizare.


Sortimentul semifabricatelor din piele si înlocuitori

Sortimentul si calitatea pieilor crude


Caracteristicile pieilor difera de la un animal la altul functie de specie, rasa, vârsta si sexul animalului, conditii climatice, locul în care traieste, conditiile de hrana, modul de sacrificare si de jupuire, conditiile de conservare.

-     555e46f      555e46f specia animalului- pieile diferitelor specii se diferentiaza prin dimensiuni, forma, aspect si structura. Se utilizeaza animale domestice, animale salbatice dar si animale marine (pesti, batracieni), reptile (serpi, sopârle, crocodili) si pasari;

-     555e46f      555e46f rasa - de obicei rasele animalelor sunt create pentru diverse scopuri (animale pentru munca, lapte, lâna, carne) pieile fiind considerate subproduse. Sunt create si rase pentru blanuri.

-     555e46f      555e46f Vârsta - cu cât animalul este mai tânar pielea prezinta o structura fibroasa si o fata mai fina, o buna uniformitate a pielii. La animalele mai în vârsta se constata ca pielea devine mai rezistenta la actiuni fizico-chimice si mecanice.

-     555e46f      555e46f Sexul - pieile masculilor sunt mai mari, mai grele, mai groase fata de cele ale femelelor.

-     555e46f      555e46f regiunea geografica, forma de relief si mediul-cele mai apreciate piei sunt cele din Suedia, Norvegia, Danemarca, Elvetia, Italia, Germania iar cele mai putin apreciate sunt din America de Sud

-     555e46f      555e46f conditiile de hranire si întretinere - daca hrana este insuficienta pielea devine slaba, neuniforma, rara, cu rezistenta mecanica scazuta si cu multe vatamari provocate de boli sau de actiuni mecanice.

-     555e46f      555e46f modul si conditiile de sacrificare - sacrificarea nu trebuie facuta la întâmplare, ci într-o anumita perioada a anului, la vârsta optima. Structura pielii se întareste la animalele care au pasunat vara. Cele mai bune piei pentru blana se obtin prin sacrificarile de iarna pentru animalele care nu hiberneaza, primavara timpuriu pentru cele care hiberneaza

-     555e46f      555e46f jupuirea - desprinderea pielii de pe animal se face numai dupa sângerare completa. Incizia trebuie sa fie de dimensiuni reduse si sa nu sectioneze regiunile topografice esentiale.

-     555e46f      555e46f Conservarea - pieile crude sunt putrescibile si sufera modificari importante, îsi modifica aspectul fetei, poate avea loc caderea parului. Metodele de conservare constau în uscare, sarare, congelare, piclare.

¨     555e46f   uscarea - procedeul implica îndepartarea umiditatii din piele pâna la 12 - 15 %. Cel mai bine se usuca pieile subtiri, prin ventilarea aerului în încaperi pentru ca acestea sa fie ferite de influenta razelor solare sau a intemperiilor. In cazul pieilor groase cresterea temeraturii mareste si pericolul de transformare ireversibila a colagenului. Metoda poate provoca cornificarea, starea tinicheloasa, autodespicarea, rosaturi de gândaci si molii.

Receptia cantitativa are în vedere faptul ca se reduce prin uscare masa acestora cu pâna la 60 % fata de masa rezultata imediat dupa jupuire.

sararea - este metoda cea mai raspândita.Spre deosebire de uscare, sararea nu provoaca lipirea firelor de collagen si pot fi îndepartate cu mai mare usurinta substantele interfibrilare. Eficacitatea conservarii prin sarare este influentata de felul pielii, gradul de curatire, calitatea sarii, substantele adaugate la sarea de conservare (dezinfectanti, naftalina împotriva moliilor, soda pentru modificarea pH-ului), felul magaziilor, modul de aranjare a pieilor în stive unde ramân 20-25 zile.

congelarea pieilor - conservarea prin congelare este limitata de aparitia cristalelor mari de gheata care destrama stratul dermic, conducând la o piele putin rezistenta la tractiune. Piele înghetate sunt fragile, crapa la îndoire si prezinta pete de înghet.

conservarea prin piclare - consta ân tratarea pielor cu o solutie de 1-2 % acid clorhidric. Nu este recomandat ca pieile sa fie pastrate mai mult de un an deoarece apar tendinte de mucegaire si putrezire




Conditiile de aparitie a deseurilor

Drumul pielii pâna la beneficiar denumit filiera pielii este alcatuit dupa A.Vulliermet [ ] din trei etape: abatorul, tabacaria si atelierul de confectii

  1. Vulliermet, Industrie de cuir, 1, 23, 1988

Abatorul genereaza doua categorii de deseuri: deseuri crude cu par si deseuri sarate cu par. Tabacaria furnizeaza deseuri netabacite, tabacite si tabacite-finisate.

-     555e46f      555e46f defecte constitutionale, de întretinere si de nutritie (piei slabe si subtiri, aspect costeliv, cute, zbârcituri, venozitate, cocoase specifice, învelis pilos rar etc

-     555e46f      555e46f defecte provocate de actiuni mecanice (dangale, zgârieturi, muscaturi, rani, rosaturi, bataturi, impurificare cu seminte si fructe agatatoare etc

-     555e46f      555e46f defecte provocate de paraziti (hipodermoza, scabie, ciupituri de capuse, de paduchi etc

-     555e46f      555e46f defecte datorate unor boli ale pielii (varsat, negi, tumori, chelii, tuberculoza cutanata, plagi etc


II. Defecte de sacrificare si jupuire piei nesângerate, gauri de alice, resturi de carne pe piele, gât taiat ritual, scobituri, craparea si subtierea pielii, stravezirea pielii etc

III. Defecte de conservare autoliza, putrezire, râncezire, piei tinicheloase, arsuri, autodespicare, pete de mucegai, rugina, piele înnegrita, defecte datorate moliilor si gândacilor, degeraturi, fierberea pielii în propria grasime etc.

In cazul blanurilor pg 86


Sortarea pe calitati a pieilor brute si a blanurilor


Metoda de sortare se face în functie de aria utilizata, de numarul de puncte de penalizare sau de conditiile de admisibilitate privind defectele.

Orice metoda s-ar folosi (metoda punctajului sau admisibilitatii defectelor) este important numarul, gravitatea defectelor, pozitia acestora, ponderea lor. In cazul în care defectele sunt grave pieile pot fi diminuate calitativ cu una sau doua clase, putând chiar fi admise doar la ultima treapta -brac Pag 90 Merceologie Atanase si pg.203

Sortarea pe calitati a pieilor finite se face organoleptic functie de aria utilizata, de numarul de puncte de penalizare sau de conditiile de admisibilitate a unor defecte prezente pe piele.


Felul pielii

CALITATEA

I II III IV Scart

Aria utilizata, % minim

Piei pentru fete de încaltaminte





<40

Crupon talpa taurine





<40

Talpa din piei de porcine





<30

Talpa din piei de cabaline





<30


Piei brute pentru pielarie

Pg 42

Piei pentru blanarie

Pg55

Metode de determinare a calitatii semifabricatelor din piele

Verificarea calitatii pieilor finite cu blana


Verificarea calitatii pieilor finite cu blana presupune verificarea marcarii (prin etichetare sau stampilare pe derma), verificarea ariei, aspectului si defectelor, determinarea rezistentei la umezire, determinarea umiditatii pentru piei înnobilate pe derma ca si determinarea rezistentei la smulgere a lânii, a rezistentei vopsirii la frecare uscata în cazul pieilor înnobilate pe blana.

Alegerea locului de aplicarea - marcarea se aplica pe partea opusa fetei, pe partile marginale. In afara de vopsele se utilizeaza foite metalice carec se imprima pe piele moi

Produse de încaltaminte - caracteristici de calitate, falsificare si contaminare

Comitetul Tehnic al Pielii de pe lânga Ministerul Francez al Industriilor a fost pus în situatia de a expertiza pantofi importati din China. In urma analizelor efectuate s-a constatat ca acestia erau contaminati cu substante utilizate în tratarea pieilor care erau producatoare de alergii având, totodata si efect cancerigen.

Verificarea calitatii articolelor de încaltaminte presupune identificarea pieselor componente, a calitatii materialelor utilizate, a dimensiunilor prevazute în standarde, verificarea marcarii si ambalarii [ ] Dorina Ardelean, Adriana Ban, Lucrari practice de merceologie partea a II-a, textile, pielarie, lemn, Ed. "Vasile Goldis" Arad, 1998

Pieile finite se clasifica dupa diverse criterii dintre care un criteriu deosebit de complex este cel referitor la destinatie (domeniu de utilizare):

-     555e46f      555e46f piei pentru partea de jos a încaltamintei:

-     555e46f      555e46f piei pentru partea de sus a încaltamintei:

-     555e46f      555e46f piei pentru harnasamente, curelarie, articole de sport si marochinarie:

-     555e46f      555e46f piei pentru scopuri tehnice:

-     555e46f      555e46f piei pentru manusi:

-     555e46f      555e46f piei pentru îmbracaminte.

Sortimentul pieilor tabacite este deosebit de variat:

Bizon, box, glasse, iuft sau pielea ruseasca, piele lacuita, pielea marochin, nabuc, pielea sevro, pielea pentru talpa, tovalul (tabacita vegetal), piele velurata, exotica, imitatii de piei exotice (prin imprimare).

Fig. 1-Piesele partii de sus încaltamintei

1-vârf; 2-caputa; 3-carâmb de pantof; 4-carâmb de bocanc; 5-carâmb de cizma; 6-staif de pantof; 7-staif de bocanc; 8-staif de cizma; 9-bareta; 10-vipusca de pantof; 11-vipusca de bocanc; 12-vipusca de cizma; 13-limba; 14-burduf


Fig. Piesele partii de jos a încaltamintei

1-acoperis de brant; 2-brant; 3- glenc; 4-umplutura; 5-întaritura brantului; 6-rama; 7-talpa; 8-toc.


2. Inlocuitori

Inlocuitorii pielii sunt dupa materia prima clasificati ca: înlocuitori tip carton, din materiale textile (tesaturi, tricoturi, netesute), inlocuitori din cauciuc si materiale plastice. Termenul de piele sintetica defineste peliculele constituite din poliuretani (PUR) iar cel de piele artificiala (impropriu) se refera la pelicule de PVC sau alti polimeri vinilici ce acopera suportul textil. Pentru înlocuitorii în compozitia carora intra colagen se utilizeaza termenul de piele semisintetica. [ ] I. Stanciu, Elena Paraianu, I. Schileru, Merceologie. Calitatea sI sortimentul marfurilor nealimentare, Ed Oscar Print, Bucuresti, 1997



Document Info


Accesari: 48573
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )