Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































EVALUAREA NEVOILOR DE CAPITAL

management




EVALUAREA NEVOILOR DE CAPITAL



1. Evaluarea nevoilor de capital fix





Evaluarea necesarului de capital fix se refera la evaluarea investitiilor avute in vedere pentru demararea afacerilor aducatoare de profit (necesar de capital social, imprumuturi pe termen mediu si lung).

In tratatele economice investitia reprezinta plasamentul de capitaluri lichide (resurse banesti) in imobilizari pe termen lung de natura corporala si necorporala si in participatiuni precum si imobilizari pe termen scurt.

Investitiile pot fi clasificate din punct de vedere al structurii resurselor ce ar trebui folosite pentru finantarea ei si a modalitatii de realizare a acesteia in:

- A) directe

- B) de portofoliu

A) Investitiile directe

-se realizeaza in cresterea stocului de capital indiferent daca este de natura active imobilizate amortizabile sau neamortizabile, adica in infiintarea sau extinderea de firme existente sau in dobandirea de actiuni in scopul participarii la crearea sau dezvoltarea capitalului existent. In acest scop se utilizeaza numai capitaluri permanente.

B) Investitii de portofoliu

-se fac in scopul obtinerii dividendelor, a plusvalutei din specularea valorilor mobiliare la Bursa de Valori. Se utilizeaza uneori capitalurile permanente dar cel mai adesea excedentele temporare de trezorerie. Nu sporesc stocul de capital al firmei.

Fluxurile banesti generate de investitii

Investitia genereaza 2 tipuri de fluxuri banesti :

- un flux banesc de iesire

- mai multe fluxuri banesti de intrare


a) Fluxul banesc de iesire e reprezentat de costul investitiei. Marcheaza momentul initial al circuitului capitalului – momentul imobilizarii sale in valoarea activului imobilizat creat.

Valoarea imobilizata este valoarea reala, actuala si este efortul prezent al investitorului pentru obtinerea unui efect in viitor.


b) Fluxurile banesti de intrare

-sunt reprezentate tocmai de efectul sperat de investitor;

-surplusul asteptat pentru care investitorul face investitia



Cele doua tipuri de fluxuri sunt folosite in aprecierea fezabilitatii investitiei. (adica, capacitatea investitorului de a o finanta si capacitatea investitiei de a aduce profit).


2. Evaluarea nevoilor de capital circulant


2.1.Caracteristici generale

Capitalul circulant se deosebeste de capitalul fix nu prin durata scurta a imobilizarii ci prin modalitatea de savarsire a rotatiei (a recuperarii); durata imobilizarii capitalului banesc este aproximativ aceeasi.

Orice investitie pe termen lung, reclama si existenta unui capital circulant imobilizat in active circulante care sa asigure functionarea eficienta a activelor imobilizate (Ai).

Deosebirea consta in faptul ca, in timp ce capitalul fix se recupereaza intr-un interval foarte indelungat de timp si in mod treptat, capitalul circulant revine in forma initiala de disponibilitate baneasca in totalitate si intr-un interval mult mai mic de timp (un ciclu economic) spre a fi reinvestit (plati furnizori, salarii).

Constituirea stocurilor si acoperirea cheltuielilor de exploatare reprezinta si ele o investitie insa pe termen scurt.

Plasamentele in Ac necesita, ca orice plasament:

-rationamente de profitabilitate;

-criterii de optiune;

-in ce anume elemente de Ac sa se realizeze investitia

- pe seama caror tipuri de capitaluri;

-cum sa se evalueze nevoia din fiecare fel de Ac.



2.2. Evaluarea nevoilor de capital circulant

Plasamentul in Ac este o investitie cu o durata de imobilizare mai mica de 1 an;

Aceasta investitie este conditionata de doua considerente:

a) Problema raportului in care ar trebui sa se afle Ac fata de Ai, costul lor de procurare si pastrare;

b) Costul finantarii, adica costul resurselor necesare pentru procurarea Ac.

Managementul Ac poate fi conceput ca o negociere intre costurile care cresc odata cu miscarea nivelului investitiilor si costurile care scad ca urmare a miscarii aceluiasi nivel investitional in Ac.

Primul tip de costuri (cele care cresc), poate fi numit “costuri de procurare si pastrare” iar cel de al 2-lea tip poate fi numit “costuri ocazionate de lipsa activului – costuri de lipsa”

1. Costul de procurare si pastrare are 2 componente:

a).Cost de oportunitate – rezultate din compararea profitabilitatii mai scazute a Ac cu profitabilitatea altor active;

b).Cost de pastrare – de depozitare.

2. Costurile de lipsa sunt mari atunci cand investitia in Ac este mica. Daca firma nu are dispoibilitati ea va trebui sa-si vanda titlurile de valoare negociabile pe care le poseda, la Bursa sau va trebui sa se imprumute sau sa se declare in incapacitate de a-si onora obligatiile.

Exista doua feluri de costuri de lipsa:

a) Costuri de negociere determinate de emiterea unui ordin, fie de procurare de disponibilitati, fie de procurarea unor active suplimentare.

b) Costuri de siguranta – ocazionate de diminuarea vanzarilor sau de pierderea clientelei sau de intreruperi in programele de fabricatie.

Relatiile reciproce intre diferitele tipuri de costuri si volumul Ac, au o deosebita importanta pentru formularea unei politici financiare adecvate.


CT CT- costuri totale

Cele 3 figuri arata miscarea punctului minim a costurilor totale si aferent acestuia, volumul activelor circulante in conditiile diferitelor politici: flexibila, restrictiva si de finantare.

Daca costurile de procurare sunt mici sau costurile de lipsa sunt mari, se recomanda constituirea de volume sporite de Ac (fig.2).

Daca, dimpotriva, costurile de procurare sunt mari si cele de lipsa sunt mici, politica va fi restrictiva, adica volumul Ac ar trebui redus (fig.3).

Prima figura incearca sa ilustreze o politica optima desi este aproape imposibil sa se precizeze raportul optim dintre costurile de procurare si costurile de lipsa.

In formularea unei politici financiare rationale, au importanta nu numai costurile de procurare ci si pasivele pe seama carora se finanteaza Ac.

Intr-o economie de tranzitie Ac ar putea fi finantate numai pe seama datoriilor pe termen scurt deoarece am admite reaprovizionarile cu Ac numai la finele ciclului, adica numai dupa epuizarea stocurilor. In aceste conditii, firma nu ar mai avea nevoie de capital de lucru care se finanteaza pe seama unor pasive pe termen lung. Insa, asigurarea pe termen lung a unui nivel sporit al capitalului, reclama o investitie permanenta in Ai si in Ac, investitii care, evident, nu pot fi finantate pe seama datoriilor pe termen scurt. La acestea mai trebuie adaugate fluctuatiile lunare inevitabile.



Valori variatiuni

Se pune in continuare intrebarea care sunt posibilitatile de finantare?

Exista 2 strategii:

A) Pe seama capitalurilor permanente se finanteaza totalul activelor si chiar varfurile sezoniere. In aceste conditii, firma va avea excedente de disponibilitati in perioadele in care nevoile de Ac vor fi mai mici decat varfurile sezoniere. Este vorba de o strategie flexibila

B) Firma nu-si procura capital permanent pentru a acoperi nevoile de Ac la nivelul de varf, ceea ce provoaca pentru acele momente deficite de trezorerie pentru acoperirea carora se va apela la datorii pe termen scurt, acestea fiind expresia unei strategii restrictive.

Fiecare firma isi alege strategia cea mai potrivita in functie de cateva consideratiuni.

O strategie flexibila implica automat un surplus de disponibilitati si evident credite pe termen scurt reduse insa si o mai scazuta profitabilitate a utilizarii capitalului.















































O strategie restrictiva potrivit careia se procura credite bancare pe termen scurt pentru a acoperi nevoile de varf in active circulante este mult mai riscanta, deoarece rata dobanzii la asemenea credite este incomparabil mai nestatornica decat la creditele pe termen lung.

Pe seama capitalului circulant se constituie totalitatea activelor circulante ale unei firme.Activele circulante sunt variate si au implicatii diferite asupra managementului financiar.

Activele circulante se clasifica in: - valori de exploatare

A). Evaluarea necesarului de capital de lucru pentru stocurile de materiale destinate productiei.

Necesarul capitalului de lucru pentru stocurile destinate productiei reprezinta necesarul de finantat, adica marimea capitalului care urmeaza sa fie imobilizat in stocurile de materiale consumabile pentru savarsirea ciclului de exploatare.

La nivelul intreprinderilor care au activitati multiple si diverse, materialele necesare productiei care urmeaza sa fie aprovizionate si depozitate numara repere foarte multe. Dimensionarea fiecarui fel de material in parte ar fi prea costisitoare prin munca depusa in acest sens. Ca urmare, optimizarea stocurilor nu se face pentru toate tipurile de materiale consumabile, ci numai pentru acelea care au o valoare mare si detin o pondere rezonabila in volumul aprovizionarilor.

Pentru managementul eficient al stocurilor, materialele consumabile destinate productiei se impart in doua grupe: prima include materialele nominalizate, iar a doua grupa cuprinde materialele nenominalizate sau diverse.

Materialele consumabile nominalizate, care trebuie sa reprezinte cel putin 70% din total pentru a asigura un calcul real, sunt supuse dimensionarii pentru stabilirea stocului optim, pe fiecare fel de material, in timp ce materialele diverse urmeaza o procedura aparte prin care se determina necesarul anual de aprovizionat exprimat valoric.

Necesarul capitalului de lucru (Ncap), reprezentat de capitalul care va fi imobilizat in stocurile de materiale care urmeaza sa fie aprovizionate si depozitate, se calculeaza diferit pentru cele doua grupe de materiale consumabile.

Astfel, in stabilirea necesarul capitalului de lucru pentru materialele nominalizate (NcapN) se tine seama de faptul ca in faza aprovizionarii se produce o dispersare a momentelor de procesare a materialelor intre doua aprovizionari. In plus, intregul circuit al activelor circulante se prezinta ca o succesiune de stocuri in toate fazele ciclului de exploatare, de marimi fizice diferite si de valori crescatoare pe unitatea de masura. Ca urmare, necesarul de finantat nu este egal cu valoarea stocului maxim, el fiind intotdeauna mai mic. Diferenta de valoare provine de la stocul curent, care in determinarea necesarului de capital, se ia in calcul ca o marime medie exprimata prin injumatatirea intervalului de timp intre doua aprovizionari consecutive.

Luand in considerare aceste particularitati, necesarul capitalului de lucru pentru fiecare material nominalizat (NcapNi) se calculeaza dupa relatia:

de unde rezulta ca:

necesarul fizic anual de aprovizionat pt fiecare fel de mat nominalizat ,,i’’;

= pretul de aprovizionare aferent materialului ,,i’’;

t = intervalul de reaprovizionare pe tipuri de stocuri si pe feluri de materiale ,,i’’;

T = perioada de referinta, an, trimestru

= necesarul de capital de lucru total aferent grupei de materiale nominalizate.

Necesarul capitalului de lucru la materialele nenominalizate sau diverse (NcapD) pentru care nu se calculeaza stocuri optime, se stabileste in mod proportional in functie de raportul dintre necesarul valoric anual al materialelor nenominalizate (Mad) si necesarul anual al materialelor nominalizate (Man) ponderat cu necesarul fondului de rulment total aferent materialelor nominalizate, folosind relatia:

Pentru un calcul cat mai real, in unele situatii, NcapNT se stabileste numai in functie de stocul curent si cel de siguranta.

In final, se determina necesarul capitalului de lucru total aferent materialelor aprovizionate si stocate destinate productiei (NcapN+D) insumand necesarul de finantat al celor doua grupe de materiale, astfel:

NcapTOT = NcapNT+NcapDiv

La nivelul acestui necesar de finantat, in continuare, se vor cauta resurse de acoperire.


APLICATIE:

Se cere sa se calculeze nevoia de capital de lucru pentru materii prime si materiale stiind ca:


Materialul

Necesarul anual

buc

Pretul unitar

u.m./buc

Intervalul de reaprovizionare zile

A




B




Diverse




Observatie: stocul de siguranta se considera jumatate din stocul curent.


a)    Evaluarea Ncap pentru materialul “A”

b)    Evaluarea Ncap pentru materialul “B”:

c)     Ncap pentru materialele nominalizate va fi de:

d)    Evaluarea Ncap pentru materialele diverse:


unde:

Deci:


e)     Nevoia totala de capital pentru materiale va fi:

Observatie: consumul total de materiale de (25 mil.u.m.+1.000 mil.u.m.) adica 1.025 mil.u.m. se finanteaza cu un capital circulant de 165,685 mil.u.m.

Durata medie anuala de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale va fi de:

= 58,19 zile.

Pentru repartizarea pe trimestre a necesarului de finantat cu materii prime si materiale se are in vedere repartizarea consumului pe trimestre.

Exemple:

a) daca repartizarea pe trimestre va fi uniforma :

Ncapr i = ( Vmn + Vmd ) ×25% × = 1.025.000.000 × 25% × = 165.679.861,11 u.m.

b) daca repartizarea pe trimestre a consumului ar fi:

25% in trimestrul I

22% in trimestrul II

23% in trimestrul III

30% in trimestrul IV,

Ncaptrim. I = 1.025.000.000 ×25% × = 165.679.861,11 u.m.

Ncap trim. II = 1.025.000.000 × 22% × = 145.798.277,78 u.m.

Ncap trim. III = 1.025.000.000 × 23% × = 152.425.472,22 u.m.

Ncap trim. IV = 1.025.000.000 ×30% × = 198.815.833,33 u.m.

Total : = 662.719.444,44 u.m.

Verificare : 662.719.444,44 : 4 = 165.679.861,11 u.m.


B). Evaluarea necesarului de capital de lucru pentru stocurile de productie in curs de fabricatie

Dimensionarea stocurilor pentru productia in curs

Activele circulante din starea lor de stocuri de materii si materiale pentru productie trec, pe masura lansarii comenzilor in fabricatie, in starea de productie in curs de fabricatie sau, cum se mai numeste, productie neterminata.

Productia neterminata este formata din aceea productie al carei proces tehnologic nu este incheiat si care se gaseste in sectiile de fabricatie in diferite stadii de prelucrare, in curs de montare, in asteptare sau in faza interoperationala.

Pe parcursul desfasurarii acestor operatiuni capitalurile intreprinderii urmeaza sa se materializeze, intr-o proportie apreciabila, in valoarea productiei in curs de fabricatie. Imobilizarea capitalului in productia in curs de fabricatie este crescatoare, incepand cu valoarea stocurilor de materii prime si materiale date in consum, continuand cu toate celelalte cheltuieli, in final ajungand sa fie egala cu costul de exploatare a productiei fabricate intr-un ciclu de productie. Firesc, durata imobilizarilor de capital este determinata direct de durata procesului de fabricatie.

Plasamentele de capital in productia aflata in curs de fabricatie se realizeaza sub doua modalitati, si anume:

- o parte a plasamentelor de capital provine dintr-o stare materiala anterioara cum ar fi: valoarea stocurilor de materii si materiale date in consum; amortismentul periodic al activelor imobilizate amortizabile; uzura obiectelor de inventar; uzura echipamentelor de protectie si de lucru etc.;

- alta parte a plasamentelor de capital se infaptuieste prin plati directe din conturile curente privind: sumele asimilate salariilor, dobanzile bancare, consumurile de energie, apa etc.

Aceste modalitati de grupare a plasamentelor de capital se bazeaza, in primul rand, pe starea de consum a elementelor acumulate prin activitati specifice (investitii, aprovizionare, cercetare etc.) iar, in al doilea rand, prin capacitatea intreprinderii de a presta servicii (prin salariati) sau de a cumpara servicii de la terti. In cadrul structurii economice a intreprinderii procesul de productie beneficiaza direct si indirect de servicii din partea intregului mediu, precum si de servicii ale societatii umane, in general. Ca urmare:

- activele imobilizate amortizabile presteaza servicii de transformare fizica, de transport si aprovizionare, de masurare si control etc;

- activele circulante, prin proprietatile lor, isi pun la dispozitia transformarii insasi substanta din care sunt formate sau numai unele insusiri;

- gama de informatii participa cu servicii despre tehnologie, proiecte, management, piata etc;

- salariatii aduc servicii in procesul de transformare fizica si management;

- mediul inconjurator creeaza conditiile necesare si aduce substanta, energie si informatie;

Sub aspect financiar, nivelul plasamentelor de capital in productia in curs de fabricatie reprezinta o cheltuiala care nu se va recupera decat odata cu incasarea productiei vandute. Capitalul total plasat, intr-o forma sau alta in productia in curs de fabricatie, depinde de structura si momentul efectuarii cheltuielilor de fabricatie. Momentul ales in efectuarea cheltuielilor trebuie sa fie cel mai oportun pentru a elimina imobilizari suplimentare de capital. Asemenea plasamente ineficiente de capital au loc atunci cand: se elibereaza materiale din magazie si se dau in consum inainte de prelucrare; se depasesc consumurile specifice; au loc intreruperi pe durata ciclului de fabricatie; se realizeaza pierderi materiale, rebuturi etc.


In vederea dimensionarii productiei in curs de fabricatie trebuie tinut seama de urmatorii factori:

a) productia programata a se fabrica in perioada de referinta (Qc), exprimata in costuri;

b) durata ciclului de fabricatie (Df)



a) Costul productiei programata a se fabrica se va exprima ca o cheltuiala medie zilnica in functie de durata perioadei de referinta (T); care poate fi anul sau trimestrul, dupa relatia:

Figura 5.4. Evolutia cheltuielilor de exploatare pentru productia in

curs de fabricatie cu proces continuu


Imobilizarile de capital in productia in curs de fabricatie evolueaza treptat de la cheltuiala initiala ,,c’’ (OA) la cheltuiala finala ,,C’’ (EF), acoperind suprafata trapezului OAEF. Acest nivel nu reprezinta situatia reala intrucat, in orice moment, capitalurile plasate in productia in curs de fabricatie la acelasi produs este o suma a cheltuielilor aflate la diferite nivele ale comenzilor lansate in fabricatie.

Tinand seama de aceste particularitati cheltuiala medie zilnica pe durata ciclului de fabricatie nu atrage dupa sine si o imobilizare egala de capital. Ca urmare este necesar sa aducem cheltuiala medie zilnica la un nivel cat mai apropiat de imobilizarea medie zilnica de capital, adica sa fie corelate cu ajutorul unui coeficient de corectie. Relatia generala de calcul a coeficientului de corectie (K) este data de formula:

unde:

= cheltuiala medie pe durata ciclului de fabricatie, obtinuta ca o medie a cheltuielilor initiale si finale;

Cf = cheltuiala finala (productia fabricata evaluata la cost).

Limitele de variatie ale coeficientului de corectie vor fi: , de unde rezulta ca in situatia in care cheltuiala medie pe durata ciclului de fabricatie este egala cu cea finala , (adica ) coeficientul de corectie va fi egal cu unu. De regula, coeficientul de corectie este subunitar dar niciodata nu va fi egal cu zero.



In conditiile productiei cu proces continuu de fabricatie evolutia cheltuielilor pe durata ciclului de fabricatie se poate realiza uniform sau neuniform.

In cazul in care cheltuielile cresc uniform pe durata ciclului de fabricatie, grafic evolutia lor se prezinta astfel, figura 5.5.

Se constata ca cheltuielile evolueaza, de la nivelul celor legate de stocurile de materii si materiale date in consum, la cheltuiala finala care exprima costul productiei. In asemenea situatii valoarea coeficientului de corectie se obtine raportand suprafata trapezului OAEF la suprafata dreptunghiului OBEF

Considerand latura OA = c, care exprima cheltuiala initiala si latura EF = C, care reprezinta cheltuiala finala, si OF = D, atunci coeficientul de corectie este:

de unde rezulta ca:   


Figura 5.5. Evolutia cheltuielilor care cresc uniform pe durata de fabricatie

 

In cazul in care cheltuielile cresc neuniform pe durata ciclului de fabricatie, la intervale neegale si sume diferite, neuniformitatea poate interveni fie de la o faza a fabricatiei la alta, fie chiar in cadrul aceleasi faze. Pentru calculul coeficientului de corectie prezinta importanta nu fazele de fabricatie propriu-zise, ci evolutia cheltuielilor, motiv pentru care durata fabricatiei se imparte in atatea faze (subintervale) in cate se poate constata o evolutie uniforma a cheltuielilor.

In acest fel, cazul evolutiei neuniforme a cheltuielilor se reduce la modelul anterior a cheltuielilor uniforme pe faze ale ciclului de fabricatie, ceea ce grafic se poate reprezenta astfel, figura 5.6.



b)Care ar fi necesarul trimestrial daca CA se realizeaza astfel:

20% in trimestrul I

40% in trimestrul II

25% in trimestrul III

15% in trimestrul IV?

a).

Pe total, nevoia capital de lucru ar fi de 4.148,44 mii lei.


b).Durata medie de rotatie a stocurilor de produse finite este de:

2.2.1.2. METODA GLOBALA DE CALCUL A NECESARULUI DE

CAPITAL DE LUCRU


Procedeele de dimensionare a stocurilor si evaluare a necesarului de capital de lucru prin metoda analitica impun un volum de munca mare, determinat de varietatea stocurilor care compun valorile de exploatare. Firesc, pentru primul an de functionare a firmei, metoda analitica constituie singura posibilitate de evaluare corecta a stocurilor si a necesarului de finantat. Alternative in folosirea de metode (procedee) cu privire la dimensionarea stocurilor si calculul necesarului de capital de lucru nu exista intrucat celelalte metode folosesc, prin relatiile specifice date (informatii) din anii precedenti.

Caracteristica fundamentala a metodei analitice o reprezinta dependenta ei de informatiile obtinute de la furnizorii si beneficiarii de bunuri si servicii prin clauzele contractuale stipulate, printre altele, cu privire la cantitati, preturi si termene de plata sau de incasare.

Procesul de exploatare odata inceput ofera informatiile necesare pentru analiza factorilor de influenta asupra desfasurarii acestuia. In acest context, pentru construirea unor indicatori de apreciere a nivelului stocurilor si a necesarului de finantat, productia exercitiului sau cifra de afaceri poate constitui factorul cantitativ - variabil in timp - iar conditiile de realizare a fazelor de aprovizionare, productie, comercializare si decontare reprezinta factorul calitativ cu o oarecare stabilitate. Aceste informatii ofera posibilitatea construirii unei metode simplificate de dimensionare a stocurilor si evaluare a necesarului de fond de rulment numita metoda sintetica sau globala.

Metoda sintetica (globala) se caracterizeaza prin stabilirea stocului si a necesarului de finantat pe total active circulante, eventual cu defalcarea acestora pe elemente.

In practica, metoda globala se aplica folosind trei procedee care au la baza:

a) viteza de rotatie a capitalului circulant;

b) corelatia dintre soldul total al activelor circulante si productia exercitiului sau cifra de afaceri;

c) activele circulante ce revin la 1000 lei productie sau cifra de afaceri.


Aplicatie:

Sa se calculeze valorile de exploatare medii pentru anul urmator si sa se repartizeze pe trimestre, cunoscand urmatoarele date:

o       Cifra de afaceri in anul de referinta CA0 este 110.000 mil lei din care:

trimestrul I 45.000 mil lei

trimestrul II 20.000 mil lei

trimestrul III 25.000 mil lei

trimestrul IV 20.000 mil lei

o       Valorile de exploatare in anul de referinta Vex 0 sunt repartizate pe trimestre astfel:

trimestrul I 12.500 mil lei

trimestrul II 1100 mil lei

trimestrul III 10.800 mil lei

trimestrul IV 1300 mil lei

o       Cifra de afaceri in anul urmator CA1 va fi de 150.880 mil lei, din care:

trimestrul I 41.500 mil lei

trimestrul II 3330 mil lei

trimestrul III 29.000 mil lei

trimestrul IV 47.050 mil lei

In anul urmator vor avea loc urmatoarele modificari:

la materialul A necesarul fizic de aprovizionare anual scade de la 31.000 mc la 25.500 mc. Pretul este de 1.200 mii lei/mc, iar intervalul dintre doua aprovizionari este de 25 de zile;

la materialul B se schimba sursa de aprovizionare, iar intervalul dintre doua aprovizionari creste de la 30 de zile la 35 de zile. Necesarul fizic anual este de 45.000 tone, iar pretul unitar este de 1.000 mii lei;

la materialul C necesarul fizic anual este de 4000 tone, pretul unitar creste de la 900 mii lei la 1.500 mii lei, iar intervalul dintre doua aprovizionari este de 18 zile;

produsul D sufera o reducere a duratei de fabricatie de la 10 la 7 zile, ponderea produsului D in totalul valorilor de exploatare este de 25%.



Rezolvare:

Pentru a determina necesarul de fond de rulment este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

calculul vitezei de rotatie a valorilor de exploatare in anul de baza (in zile)

unde:

- viteza de rotatie a valorilor de exploatare in anul de baza;

- valori de exploatare medii in anul de baza

- durata anului exprimata in zile (360 zile)

CA0 – cifra de afaceri in anul de baza


corectia numarului de zile a unei rotatii cu modificarile aparute in anul curent

a.     corectii in cazul aprovizionarilor

unde: - modificarile aparute in numarul de zile a unei rotatii

n – necesarul valoric

Necesarul valoric se determina astfel:

unde:

N – necesar fizic anual

tc – timpul necesar constituirii stocului curent

tsg – timpul necesar constituirii stocului de siguranta

p – pretul unitar

T – durata anului (360 zile)


b.     corectii pentru sfera de fabricatie

unde:

d – durata de fabricatie

f – ponderea produsului in totalul valorilor de exploatare


calculul numarului de zile a unei rotatii in anul curent

unde: - numarul de zile a unei rotatii in anul curent

numarul de zile a unei rotatii in anul de baza

modificarile aparute in numarul de zile a unei rotatii


calculul valorilor de exploatare medii pentru anul curent si repartizarea pe trimestre:


unde: - valori de exploatare medii in anul curent

numarul de zile a unei rotatii in anul curent

CA1– cifra de afaceri in anul curent


unde: - valori de expoatare repartizate in trimestrul „i”

- cifra de afaceri aferenta trimestrului „i”



REZOLVARE:


1. calculul vitezei de rotatie exprimata in zile, a valorilor de exploatare in anul de baza.


2. corectia numarului de zile a unei rotatii cu modificarile aparute in anul curent


Pentru produsul A:



Pentru produsul B:


Pentru produsul C:


Pentru produsul D:


calculul numarului de zile a unei rotatii in anul curent



4. calculul valorilor de exploatare medii pentru anul curent si repartizarea pe trimestre






Giurgiu Aurel Ioan, Finantele firmei, Presa Universitara Clujana, Cluj-Napoca, 2000

Nistor I., Staneanu Gh., Bojan D., Finantele firmei, Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2005




loading...








Document Info


Accesari: 3496
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )