Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Firma in tranzactiile internationale .

management




Firma în tranzactiile internationale .


A. Mediul mondial de afaceri prezinta o serie de caracteristici :



Diversitate si complexitate ( diferente de sistem economic , structura sociala , model cultural ) ;

Particularitati în ceea ce priveste producerea si transmiterea informatiilor ( grad diferit de accesibilitate , complexitatea datelor , comunicarea , cost ridicat al informatiei ) ;

Exista o natura specifica a riscului determinata de multitudinea de factori ce actioneaza în mediul international de afaceri .



B. Forme de internationalizare .


1. Operatiuni comerciale internationale .

Sunt operatiuni de import-export care au ca obiect bunuri si servicii comerciale .


Caracteristici :

► Partile au interese distincte ;

► Baza juridica o constituie un contract de tip sinalagmatic ( partile au interese distincte ) ;

► Tranzactiile sunt în general pe termen scurt .


2. Aliante si cooperari internationale .

Îmbraca forma licentierii , franchising-ului , subcontractarii , aliantelor strategice .

În raport cu operatiunile comerciale au un obiect mai complex , exista interese comune , complementaritati tehnice , comerciale , iar orizontul de timp este mai îndelungat .


3. Implantarea în strainatate .

Se realizeaza pe calea investitiilor directe ceea ce presupune o optiune pe termen lung din partea firmei investitoare , se creeaza structuri organizatorice proprii ( filiale , sucursale ) sau se participa la structuri preexistente .



C. Motivatii ale internationalizarii .


1. Motivatii proactive :

► Profituri suplimentare ;

► Avantajul tehnologic , Informatia exclusiva ;

► Implicarea manageriala ;

► Avantaje fiscale ;

► Economii de scara .


2. Motivatii reactive .

► Presiunea concurentei ;

► Supraproductia ;

► Scaderea vânzarilor pe piata interna ;

► Excesul de capacitate ;

► Saturarea pietelor interne ;

► Apropierea geografica de clienti si parteneri .
















NUMĂRUL SEMINARULUI

DATA SEMINARULUI





Producatorul pe piata internationala .


Producatorul trebuie sa evalueze capacitatea firmei sale de a exporta , sa stabileasca produsele destinate exportului si sa aleaga modalitatea de export .


În ceea ce priveste capacitatea se vor avea în vedere :

Capacitatea de productie ;

Capacitatea tehnologica ;

Capacitatea financiara ;

Capacitatea profesionala .


În legatura cu produsul exista urmatoarele optiuni :

Standardizare ;

Diferentiere ;

Adaptare selectiva .



Referitor la modalitatea de export exista :


A. Export direct .

Presupune faptul ca producatorul îsi realizeaza prin propriile mijloace exportul de bunuri si servicii .


Avantaje :

Însusirea profitului comercial ;

Contact permanent cu piata ;

Promovarea marcii ;

Consolidarea pozitiei firmei pe piata externa .


Dezavantaje :

Cheltuieli de comercializare ridicate ;

Riscurile se rasfrâng direct asupra firmei ;

Costuri ridicate legate de personalul angajat în compartimentele profilate pe activitati internationale .


Structuri organizatorice :


1. Compartimentul de export .

Reprezinta forma cea mai simpla a structurii dedicate exportului si presupune angajarea de catre firma a câtorva functionari cu experienta care se ocupa de activitatile internationale .

Acest tip de structura serveste cel mai bine firmele care desfac un numar redus de produse cu vânzari externe nesemnificative în raport cu volumul celor interne .


Rolul departamentului de export se defineste pe 2 directii :

► Cercetare-dezvoltare ;

► Actiune operativa pe piata .


2. Directia de relatii comerciale .

Este o structura mai complexa decât cea anterioara care centralizeaza într-o singura entitate toate responsabilitatile legate de activitatile internationale .


Aceasta se poate organiza în raport cu 4 categorii de functii :


Comerciala si de marketing .

Urmareste :

■ Studierea si prospectarea pietei externe ;

■ Definirea strategiei si a tehnicilor de comercializare ;

■ Conceperea si realizarea politicii promotionale ;

■ Organizarea serviciilor post-vânzare .



Logistica si administrativa .

Urmareste :

■ Asigurarea transportului international ;

■ Reglementarea problemelor vamale si de transport ;

■ Administrarea vânzarilor de export .


Juridica .

Urmareste :

■ Pregatirea contractelor internationale .


Financiara .

Urmareste :

■ Stabilirea conditiilor de vânzare ;

■ Alegerea monedei de plata ;

■ Încasarea creantelor .


3. Biroul comercial .

Este un compartiment operativ implantat în strainatate .

Particularitati :

► Nu are personalitate juridica ;

► Nu are capital social propriu ;

► Nu poate fi declarata în stare de faliment .


Problemele de ordin patrimonial sunt rezolvate de societatea mama .

Firma mama are dreptul de a-l lichida daca activitatea sa este considerata nesatisfacatoare .


4. Sucursala în strainatate ( branch ) .

Este un serviciu al unei firme implantata în strainatate .

Particularitati :

► Nu are personalitate juridica ;

► Depinde financiar si administrativ de societatea mama ;

► Obiectul sau de activitate este identic cu cel al firmei care a creat-o ;



► Încheierea de contracte nu poate fi facuta decât în baza împuternicii date de societate .


5. Filiala în strainatate ( subsidiary ) .

Este o firma cu capital propriu constituita potrivit legislatiei tarii de resedinta .

Particularitati :

► Are personalitate juridica ;

► Se supune legislatiei din tara de resedinta .



B. Export indirect .


Presupune separarea functiilor de productie de cele de comercializare în unitati autonome care actioneaza în calitate de comercianti .


Acestia sunt :

1. Firme care actioneaza în nume si cont propriu ( case de comert , firme de comert exterior ) .


Casele de comert .

Sunt firme comerciale care pe de o parte cumpara marfuri de la producatori din tara lor pe care le exporta iar pe de alta parte importa marfuri pe care le revând firmelor nationale .

Realizeaza în principal operatiuni pe cont propriu dar pot lucra si pe baza de comision .


Firma de comert exterior .

Firma de comert exterior este o întreprindere comerciala specializata în tranzactii internationale ( realizeaza operatiuni de import-export ) .


Functii :

■ Promovare ;

■ Negociere ;

■ Contractare ;

■ Derulare a operatiunilor comerciale .

În practica din tara noastra aceste firme sunt în general structurate pe 3 tipuri de servicii :

Operative ( initiaza si efectueaza efectiv operatiuni de comert exterior ) .

În cadrul serviciilor operative se realizeaza :

● Negocierea si încheierea contractelor ;

● Derularea operatiunilor la intern si extern .


De sinteza ( fundamenteaza strategia si faciliteaza derularea operatiunilor ) .

Între serviciile de sinteza se numara :

● Marketing-ul si conjunctura ;

● Promovarea si publicitatea ;

● Transporturi internationale .


Functionale ( îndeplinesc functiile generale ale întreprinderii ) .

Între serviciile functionale regasim :

● Resurse umane ;

● Contabilitate ;

● Financiar-administrativ ;

● Juridic .


Organizarea firmelor de comert-exterior :

Organizarea pe functii .

Permite delimitarea sarcinilor , competentelor si responsabilitatilor dar nu si evidentierea specificului pietelor si al produselor .

Este potrivita firmelor care au o gama de produse putin diversificata si se adreseaza unui numar redus de piete externe .


Organizarea pe zone geografice .

Este formula adoptata cel mai frecvent care asigura o abordare directa a pietelor si implicit o mai buna cunoastere a acestora .


Organizarea pe produs .

Se bazeaza pe rolul produsului în definirea strategiei de export .

Se recomanda în cazul existentei unei game vaste de productie apartinând unor domenii de activitate diferit .


2. Firme ce actioneaza în nume propriu dar pe contul altora ( comisionari ) .

Sunt persoane fizice sau juridice care participa la încheierea tranzactiilor dar lucreaza întotdeauna pe contul altora .

Baza juridica a acestui tip de relatie este constituita de contractul de comision prin care comitentul se obliga sa puna la dispozitie comisionarului o cantitate de marfa iar acesta la rândul sau se obliga sa valorifice marfa la pretul pietei si sa predea comitentului valoarea marfii .


3. Firme ce actioneaza în numele si pe contul altora ( reprezentanti ) .

Actioneaza în baza ordinului primit de la proprietarul marfii de a savârsi acte si fapte de comert legate de vânzarea marfii pe contul si în numele ordonatorului pe baza unui contract de agent ( de reprezentare ) .

Reprezentantul nu participa în calitate de parte contractanta la derularea tranzactiei si nici nu cumpara marfuri .


















NUMĂRUL SEMINARULUI

DATA SEMINARULUI





Clauzele contractului de export – import .


A. Obiectul contractului .

În sens juridic reprezinta ansamblul obligatiilor pe care si le asuma partile . În sens practic reprezinta marfa care se tranzactioneaza .


B. Denumirea marfii .

Trebuie stabilita astfel încât sa se evite confuziile . Pentru bunurile fungibile este suficienta precizarea denumirii si a tipului de marfa . Pentru bunurile nefungibile si servicii este necesara enumerarea elementelor care individualizeaza produsul .


C. Cantitatea marfii .

Se determina prin folosirea unitatilor de masura agreate pe piata clientului . În contract trebuie prevazut locul unde va fi determinata cantitatea . La determinarea greutatii unor marfuri se tine seama de caracteristicile tehnice ale acestora ( procent de umiditate , substanta utila ) .


D. Determinarea calitatii marfii .

1. Descrierea .

Este metoda cel mai des folosita pe plan international si presupune indicarea în mod detaliat a mai multor caracteristici tehnice ale marfii sau ale serviciului prestat .

2. Mostra .

Este o parte reprezentativa a marfii de dimensiuni mici , de obicei fara întrebuintari uzuale , sau poate fi un exemplar complet al marfii care formeaza obiectul contractului .

3. Tipuri si denumiri uzuale .

În comertul cu produse agricole si minereuri mostrele pot fi înlocuite cu tipuri care reprezinta notiuni abstracte de care trebuie sa se apropie cât mai mult calitatea marfii livrate .

4. Marca de fabrica , comert sau serviciu .

Permite individualizarea unui produs dintr-o gama de produse similare care pot satisface aceeasi trebuinta .


5. Vizionarea marfii .

Se practica în 2 variante :

Vazut si placut .

Importatorul a vazut marfa înaintea încheierii contractului fiind de acord cu calitatea acesteia .



Dupa încercare .

Încheierea contractului este conditionata de acceptarea calitatii de catre cumparator .


6. Formule consacrate .

Tell-quel .

Importatorul accepta marfa asa cum este .

Sound-delivered ( marfa sanatoasa la descarcare ) .

Importatorul nu va accepta marfa decât daca aceasta soseste la destinatie intacta .

Rye-terms ( clauza comertului cu secara ) .

Obliga importatorul sa accepte marfa chiar daca soseste la destinatie cu unele deprecieri calitative . În acest caz exportatorul ofera o bonificatie de pret .


E. Ambalajul .

Referitor la pretul ambalajului se foloseste una din clauzele :

Neto ( costul ambalajul inclus în pretul marfii ) ;

Neto + ambalaj ( vânzatorul calculeaza separat pretul ambalajului ) ;

Bruto per neto ( ambalajul va fi calculat la pretul unitar al marfii ) .


Exista 3 tipuri de marcaj a ambalajului :

Special ( se aplica marfurilor care necesita o manipulare atenta ) ;

Originar ( poarta marca originara a producatorului ) ;

Neutru ( nu poarta nici un semn distinctiv )





F. Pretul contractului .

Se înscrie în contract fie pe unitatea de produs fie ca o suma globala pentru întreaga cantitate . Pentru produsele nefungibile preturile sunt în general ferme . Pentru produsele fungibile preturile pot fi atât fixe cât si determinabile .

Riscul de pret apare datorita neconcordantei în timp a valori tranzactiei .


Clauze de evitare a riscului de pret :

1. Clauza pretului escaladat .

Se înscrie în contractul extern atunci când partile vor sa mentina echilibrul de pret între produsul finit si factorii de productie utilizati .

Pt = P0 • ( a + b • ( Mt / M0 ) + c • ( Lt / L0 )) , unde Pt = pretul recalculat , P0 = pretul contractual , a = ponderea costurilor fixe , b = ponderea costurilor materiilor prime , c = ponderea costurilor salariale , ( Mt / M0 ) = indicele de variatie al preturilor la materiile prime , ( Lt / L0 ) = indicele de variatie al salariilor .


EX. Sa se recalculeze un pret contractual de 10.000 € daca a = 30 % , c = 40 % , materiile prime cresc cu 15 % , salariile cresc cu 10 % .

Rezolvare .

b = 100 – a – c = 30 % .

Pt = 10.000 • ( 0,3 + ( 0,3 • 1,15 ) + ( 0,4 • 1,1 )) = 10.850 € .


2. Clauza de indexare .

Se foloseste pentru contracararea variatiei preturilor si prevede legarea sumelor contractuale de un anumit etalon ( o marfa de referinta , anumiti indicatori ) .


3. Clauza marfa .

Se coreleaza valoarea contractului de export cu o cantitate de marfuri bine determinata ( pentru operatiuni în contrapartida ) .


4. Clauza de revizuire a pretului .

Presupune renegocierea pretului daca exista variatii peste anumite limite ale costurilor .





































NUMĂRUL SEMINARULUI

DATA SEMINARULUI





EX. Sa se recalculeze un pret contractual de 20.000 € daca a = 15 % , c = 45 % , materiile prime cresc cu 8 % , salariile cresc cu 10 % .

Rezolvare .

b = 100 – a – c = 40 % .

Pt = P0 • ( a + b • ( Mt / M0 ) + c • ( Lt / L0 )) = 20.000 • ( 0,15 + ( 0,4 • 1,08 ) + ( 0,45 • 1,1 )) = 21.540 € .



INCOTERMS


CLAUZA

ÎNC

TRANSP INT

NAVLU

VĂM

ASIG

TRANSP EXT

RISC

DESC

EXW

CUMP



CUMP

CUMP

CUMP

CUMP

CUMP

FCA




CUMP

CUMP

CUMP

CUMP

CUMP

FAS

CUMP


CUMP

CUMP


CUMP

CUMP

CUMP

FOB







CUMP

CUMP

CUMP

CUMP

CFR





CUMP

CUMP

CUMP

CUMP

CIF






CUMP

CUMP

CUMP

CPT






CUMP

CUMP

CUMP

CIP






CUMP

CUMP

CUMP

DAF

CUMP





CUMP

CUMP

CUMP

DES






CUMP

CUMP

CUMP

DEQ


CUMP







DDU


CUMP


CUMP





DDP


CUMP









EX. Pretul FAS al unui produs este de 5.000 € . Cheltuielile de transport pe parcurs intern = 300 € , cheltuieli de încarcare pe vas = 250 € , navlul = 1.000 € , asigurarea = 600 € , taxa vamala = 15 % , acciza = 9 % , TVA = 19 % , coeficientul de evaluare vamala = 38.000 / € . Sa se calculeze taxa vamala , acciza si TVA .

Rezolvare .

P CIF = P FAS + cheltuieli de încarcare pe vas + navlul + asigurarea = 5.000 + 250 + 1.000 + 600 = 6.850 € .

Taxa vamala = 6.850 • 15 % = 1.028 .

Acciza = ( 6.850 + 1.028 ) • 9 % = 709,02 .

TVA = ( 6.850 + 1.028 + 709,02 ) • 19 % = 1.631,5338 .


























Document Info


Accesari: 2692
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )