a) Societatile comerciale au baza legala Legea 31/1990 (republicata), asociatiile familiale si comercianti individuali personae fizice au la baza functionarii lor Decretul lege 54/1990.

Clasificarea intreprinderilor:

In raport cu domeniul de activitate:

personae juridice (denumirea si forma juridica; sediul; codul unic de înregistrare de la Ministerul Finantelor Publice; numarul certificatului de înregistrare la la Registrul Comertului; numele administratorului în drept sa semneze si sa reprezinte societatea în raport cu terti.

forma juridica stabilita de asociati trebuie mentionata în mod obligatoriu în actul constitutive, sub sanctiunea nulitatii acestuia,

sediul sa existe dovada detinerii spatiului pentru sediu (actul de proprietate, contract de închiriere înregistrat la Administratia Financiara de care apartine spatiul, contract de comodat (cu titlul gratuit), daca spatiul se afla intr-un bloc obligatoriu trebuie prezentata si aprobarea asociatiei de proprietari sau de locatari în care sa se faca mentiunea ca aprobarea a este data dupa consultarea locatarilor vecini.

Etapele constituirii unei societatii comerciale:

A. Verificarea la Registrul comertului a acceptabilitatii numelui si a emblemei si redactarea actului constitutiv. Înainte de redactarea actului constitutiv este necesara deplasarea la Registrul Comertului pentru a verifica daca se accepta numele si emblema alese, datorita faptului ca s-ar putea ca acestea sa fie deja înregistrate de la alte societati si pentru a nu se crea confuzii între doua societati cu aceleasi nume si emblema.

În situatia în care numele si emblema sunt deja înregistrate, vor trebui alese un alt nume si o alta emblema, putându-se face chiar o rezervare de nume si o preînregistrate de marca de comert (a se vedea Legea nr. 26/1990). Dupa stabilirea numelui si emblemei se va trece la redactarea actului constitutiv al societatii. Societatea în nume colectiv sau în comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, în comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut. În cazul în care societatea cu raspundere limitata se constituie prin actul de vointa al unei singure persoane, se va încheia numai statutul societatii. Potrivit art. 7 din OUG nr. 32/1997, actul constitutiv al societatii în nume colectiv, în comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:

1. Numele de familie, prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, în cazul în care sunt persoane fizice, iar în cazul în care asociatii sunt persoane juridice, în actul constitutiv se vor trece elementele de identificare a persoanei, respectiv denumirea, sediul si nationalitatea persoanei juridice. În cazul societatilor în comandita simpla, se vor face referiri distincte cu privire la elementele de identificare, separat pentru asociatii comanditari si asociatii comanditati.

2. Forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii.

3. Obiectul de activitate al societatii. În actul constitutiv se vor preciza clar domeniul si obiectul de activitate principal.

4. Capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, în numerar sau în natura, valoarea aportului în natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. În cazul în care societatea este cu raspundere limitata, în cuprinsul actului constitutiv se vor arata numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau.

5. Asociatii care reprezinta si administreaza societatea, sau administratorii neasociati, persoane fizice sau juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite împreuna sau separat.

6. Partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi.

7. Sucursalele, agentiile, reprezentantele sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica (denumite în OUG nr. 32/1997 sedii secundare), atunci când acestea se înfiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioara, daca se are în vedere o alta înfiintare.

8. Durata pentru care se constituie societatea.

9. Modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Potrivit art. 8 din actul aratat mai sus, continutul actului constitutiv, în cazul societatilor pe actiuni sau în comandita pe actiuni, cuprinde urmatoarele mentiuni:

a. Numele de familie si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia celor ce se asociaza, în cazul în care acestia sunt persoane fizice, iar în cazul în care cei ce constituie societatea de capital sunt persoane juridice, se vor stabili denumirea, sediul si nationalitatea acestora. În cazul societatilor în comandita pe actiuni, se vor identifica separat asociatii comanditari si asociatii comanditati.

b. Forma de societate, denumirea si sediul acesteia si, atunci când este cazul, emblema societatii.

c. Obiectul de activitate al societatii, si în acest caz urmându-se a se preciza domeniul si activitatea principala.

d. Capitalul social subscris si cel varsat.

e. Valoarea bunurilor ce constituie aport în natura la societate, modul de evaluare a acestora si numarul de actiuni acordate pentru ele.

f. Numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. În cazul în care actiunile sunt de mai multe categorii, se vor stabili în mod distinct, pentru fiecare categorie în parte, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite.

g. Cu privire la administratori, în actul constitutiv urmeaza a se stabili daca administratorii sunt persoane fizice sau juridice. În cazul în care administratorii sunt persoane fizice, se vor stabili numele si prenumele acestora, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia. Daca administratorii sunt persoane juridice, în actul constitutiv se vor trece denumirea, sediul si nationalitatea acestora.

h. În actul constitutiv, se vor stabili clauzele speciale cu privire la garantia pe care administratorii au obligatia sa o depuna, puterile ce le sunt conferite si modul în care acestia urmeaza sa-si exercite prerogativele (împreuna sau separat); numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor care sunt persoane fizice, iar daca sunt persoane juridice se vor stabili denumirea, sediul si nationalitatea.

i. Clauzele privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea societatii.

j. Durata societatii.

k. Modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor.

l. Identificarea sucursalelor, agentiilor, reprezentantelor sau a altor sedii secundare, atunci când acestea se înfiinteaza la momentul constituirii societatii sau conditiile pentru înfiintarea lor ulterioara.

m. Avantajele specifice rezervate membrilor fondatori care sunt persoane fizice.

n. Determinarea actiunilor care apartin actionarilor comanditari, în cazul societatilor pe comandita pe actiuni.

o. Operatiunile încheiate de asociati în contul societatii ce se constituie si pe care acesta urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni.

p. Modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

actul constitutiv al societatii;

dovada din care sa rezulte varsamintele la capitalul social, în conditiile actului constitutiv si ale limitelor impuse de lege;

actele cu privire la drepturile asupra aporturilor în natura;

în cazul în care printre bunurile aportate la capitalul social în natura exista si imobile, la titlul de proprietate se va atasa un certificat constatator cu privire la eventualele sarcini care greveaza acele imobile;

actele constatatoare ale operatiunilor încheiate în contul societatii si aprobate ca atare de catre asociati, prealabile înmatricularii;

orice alte acte si dovezi prevazute de lege.

În ceea ce priveste avizele sau certificatele, sau orice alte acte de autorizare ce sunt de competenta unor autoritati publice, în functie de obiectul de activitate al societatii care solicita înmatricularea, acestea urmeaza a fi cerute direct de catre Oficiul Registrului Comertului, în termen de cinci zile de la înregistrarea cererii de înmatriculare.

Autoritatile 242i88c publice astfel vizate au obligatia sa emita documentele solicitate, în termen de 15 zile de la primirea solicitarii din partea Oficiului Registrului Comertului Controlul de legalitate realizat de catre judecatorul delegat.

E Controlul de legalitate realizat de catre judecatorul delegat

Controlul legalitatii societatii ce urmeaza a deveni persoana juridica este exercitat de catre judecatorul delegat la Registrul Comertului, delegarea realizându-se, la începutul fiecarui an judecatoresc, de catre Presedintele Tribunalului Judetean sau al Municipiului Bucuresti din raza teritoriala a Oficiului Registrului Comertului respectiv.

În realizarea controlului legalitatii, judecatorul delegat are posibilitatea de a dispune orice analize pe care le considera necesare (expertize în contul partilor), precum si administrarea tuturor dovezilor necesare, care sa probeze legalitatea înfiintarii societatii respective.

Articolul 34 din Legea nr. 31/1990, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 32/1997, stabileste în sarcina judecatorului delegat, în cazul societatilor pe actiuni, numirea unuia sau a mai multor experti, atunci când la constituirea societatii s-au adus aporturi în natura, s-au stabilit anumite avantaje pentru fondatori sau atunci când membrii fondatori au realizat o serie de operatiuni în contul societatii ce urmeaza a se constitui, când adunarea constitutiva nu a cazut de acord cu privire la numirea expertilor.

Expertul sau echipa de experti numita de judecatorul delegat întocmeste un raport care va cuprinde:

descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat;

evidentierea valorii acestuia si daca aceasta valoare corespunde numarului si valorii actiunilor acordate în schimb;

orice alte elemente pentru care judecatorul delegat considera ca se impune o expertiza.

Daca la capitalul social s-au aportat bunuri mobile noi, pentru stabilirea valorii acestora se va avea în vedere valoarea lor de cumparare, prevazuta în factura.

Raportul de expertiza se va depune la Oficiul Registrului Comertului, unde va putea fi examinat de orice persoana interesata. Persoana interesata poate solicita, pe cheltuiala sa, ca Oficiul Registrului Comertului sa-i elibereze copii dupa acest raport.

Articolul 34 din Legea nr. 31/1990, astfel cum a fost modificata de OUG nr. 32/1997, enunta incompatibilitatile expertilor. În acest sens, nu pot fi numiti experti si nu pot face un raport de expertiza asupra aportului în natura:

rudele sau finii pâna la gradul IV inclusiv, precum si sotii acelor asociati care au adus aport în natura la capitalul social sau care au calitatea de fondatori;

persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le îndeplinesc, altele decât cea de expert, un salariu sau o remuneratie de la fondatori sau de la acei asociati ce au constituit aporturi în natura.

F Încheierea de înmatriculare

Daca judecatorul delegat constata din actul constitutiv, precum si din toate celelalte dovezi depuse la dosar, ca societatea comerciala îndeplineste toate conditiile necesare pentru a fi autorizata, dispune, printr-o încheiere, înmatricularea societatii în Registrul Comertului.

Termenul în care judecatorul urmeaza a se pronunta este de 5 zile din momentul în care solicitantul a depus toate actele necesare în vederea autorizarii.

Prin încheiere, judecatorul delegat se poate pronunta pentru admiterea sau respingerea solicitarii de autorizare.

Hotarârea judecatorului poate fi atacata cu recurs, în termen de 15 zile de la pronuntarea încheierii. Potrivit art. 34 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 32/1997, recursul se depune si se mentioneaza în Registrul Comertului unde s-a facut înregistrarea. În termen de trei zile de la data depunerii recursului, acesta va fi înaintat de catre Oficiul Registrului Comertului, la Tribunalul

Judetean sau al Municipiului Bucuresti din raza teritoriala a sediului societatii.

Motivarea recursului se poate face cu cel putin doua zile înaintea termenului de judecata (art. 34 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 32/1997).

Dupa ce încheierea de înmatriculare a devenit irevocabila, în termen de 24 de ore, în baza dispozitiei judecatorului delegat, societatea comerciala va fi înmatriculata.

Din momentul înmatricularii, potrivit art. 34 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 32/1997, societatea dobândeste personalitate juridica.

A. Dovada detinerii cu titlul legal a spatiului.

B. Declaratia pe propria raspundere pentru înregistrare.

C. Actul constitutiv.

D. Dovada depunerii capitalului social.

E. Actele privind activitatea comerciala anterioara.

F. Specimenul de semnatura.

G. Copii de pe actele de identitate.

Dosarul pentru înmatricularea în Registrul Comertului si înregistrarea fiscala a unui comerciant persoana fizica (PF) se va depune la Camera de Comert si industrie si va contine, în ordinea indicata mai jos urmatoarele documente:

a. Cerere de autorizare si/sau de înmatriculare – declaratie de înregistrare.

b. Autorizatia emisa de autoritatea Administratiei publice locale în temeiul Decretului-Lege 54/1990.

c. Dovada sediului comerciantului.

d. Declaratia comerciantului pe propria raspundere privind lipsa antecedentelor penale.

e. Împuternicirea, daca cererea se depune de o alta persoana decất solicitantul autorizarii.

f. Copie dupa cartea de identitate.

g. Declaratia pe propria raspundere a comerciantului, data sub semnatura privata, cu privire la averea detinuta si la modul de evaluare a acesteia.

h. Acte privind activitatea comerciala anterioara sau în lipsa acestuia actul de studii absolvite.

i. Dovada privind plata taxelor legale.

Majorarea capitalului social prin subscriptie publica, prospectul de emisiune semnat de cel putin 2 administratori se depune la Registrul Comertului spre a fi verificat de judecatorul delegat daca îndeplineste conditiile legale.

b) Functionarea societatilor comerciale: procesul-verbal al sedintei adunarii generale, registrul adunarilor generale, prospectul de emisiuni pentru emiterea de obligatiuni, registrele societatii pe actiuni.

sa aprobe bilantul contabil, contul de profit si pierdere si sa stabileasca repartizarea beneficiului net,

Registrele societatii. Societatile pe actiuni, potrivit Legii 31/1990 (republicata), Legii contabilitatii 82/1991 si Codul comercial, pe lâga celelalte registre prevazute de lege sunt obligate sa tina si registrele urmatoare:

– un registru al actionarilor, care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute în contul actiunilor. Evidenta actiunilor emise în forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata va fi tinut de un registru independent privat al actionarilor, conform Legii 52/1994;

un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;

un registru al sedintelor si deliberarilor al consiliului de administratie;

– un registru al sedintelor si deliberarilor comitetului de directie;

– un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori în exercitarea mandatului lor;

– un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise în forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata va fi tinuta conform Legii 52/1994.

Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau în sistem computerizat. Societatea comerciala poate contracta cu o societate de registru independent privat tinerea registrului actionarilor si a registrului obligatiunilor în sistem computerizat si efectuarea înregistrarilor si a altor operatiuni legate de aceste registre.

(1) Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi, si contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.
            (2) Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri au, de asemenea, obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si, dupa caz, contabilitatea de gestiune.
            (3) Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul în strainatate, care apartin persoanelor prevazute la alin. (1) si (2), cu sediul sau domiciliul în Rom nia, precum si sediile permanente din Rom nia care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.
Art. 2
            (1) Contabilitatea, ca activitate specializata în masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice prevazute la art. 1 trebuie sa asigure înregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atât pentru cerintele interne ale acestora, cât si în relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.
            (2) Contabilitatea publica cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte încasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau a deficitului patrimonial;
d) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.
            (3) Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare, precum si pentru întocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, fondurilor speciale, precum si a conturilor anuale de executie ale bugetelor locale.
Art. 3
            (1) Contabilitatea se tine în limba româna si în moneda nationala.
            (2) Contabilitatea operatiunilor efectuate în valuta se tine atât în moneda nationala, cât si în valuta, potrivit reglementarilor elaborate în acest sens.
            (3) Pentru necesitatile proprii de informare, persoanele prevazute la art. 1 pot opta pentru întocmirea situatiilor financiare si într-o alta moneda.
Art. 4
            (1) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza si emite norme ti reglementari în domeniul contabilitatii, planul de conturi general, modelele situatiilor financiare, registrelor si formularelor comune privind activitatea financiara si contabila, normele metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora.
            (2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza si emite norme privind contabilitatea in partida simpla.
Art. 5
            (1) Persoanele prevazute la art. 1 au obligatia sa conduca contabilitatea în partida dubla si sa întocmeasca situatii financiare anuale.
            (2) Categoriile de persoane care pot tine contabilitatea în partida simpla se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
            (3) Pentru organizatii patronale si sindicale, precum si pentru alte categorii de organizatii fara scop patrimonial, care nu desfasoara activitati economice, Ministerul Finantelor publice aproba un sistem simplificat de raportare financiara, avand în vedere si cerintele organismelor europene de profil.

Circulatia documentelor justificative. Graficul de circulatie a acestor documente

Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelor justificative care stau la baza înregistrarilor în contabilitate, precum si pentru tinerea la zi a contabilitatii, normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice recomanda ca directorul financiar-contabil, contabilul-sef sau o alta persoana împuternicita sa îndeplineasca aceasta functie, sa întocmeasca graficul de circulatie a documentelor justificative.

La întocmirea graficului se tine seama de normele de utilizare a formularelor.

Graficul se aproba de administrator sau de persoana care are obligatia gestionarii patrimoniului.

Graficul de circulatie a documentelor justificative contine:

– denumirea documentelor;

– persoanele care poarta raspunderea întocmirii documentelor;

– data întocmirii si termenul stabilit pentru predarea documentelor;

– numarul de exemplare si destinatia acestora;

– alte elemente care se apreciaza ca fiind necesare.

Graficul de circulatie a documentelor justificative se prezinta sub forma de text sau scheme.

Pot fi întocmite:

grafice individuale care cuprind documentele si lucrarile ce se executa de catre o anumita persoana;

grafice de structura care cuprind documentele si lucrarile din cadrul unui compartiment al unitatii patrimoniale;

grafice sintetice care cuprind documentele si operatiile necesare unei anumite lucrari cu grad mai mare de complexitate, cum este, de exemplu, bilantul contabil.

În cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de catre unitatile prestatoare de servicii de informatica, în relatiile dintre aceste unitati si cele beneficiare este necesar ca, pentru asigurarea înregistrarilor în contabilitate, sa se respecte urmatoarele reguli:

– documentele justificative sa fie întocmite corect si la timp de catre unitatile beneficiare, care raspund de realitatea datelor înscrise în aceste documente;

– documentele contabile întocmite de unitatile de informatii, pe baza documentelor justificative, trebuie predate unitatilor beneficiare la termenele stabilite prin contractele sau conventiile încheiate, unitatile de informatica raspunzând de corectitudinea prelucrarii datelor;

– unitatile beneficiare trebuie sa efectueze controlul documentelor contabile obtinute de la unitatile de informatica, în sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative preluate pentru prelucrare, respectarii corespondentei conturilor si exactitatii sumelor înregistrate.

GRUPA I
Registrele de contabilitate

document de constatare a îndeplinirii conditiilor de receptie provizorie a obiectivului de investitii (cod 14-2-5/a);

document de aprobare a receptiei provizorii a obiectivului de investitii (cod 14-2-5/a);

Se întocmeste în trei exemplare, la data punerii în functiune a mijlocului fix, astfel:

procesul-verbal de receptie (cod 14-2-5) se întocmeste pentru mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice (utilaje pentru interventie, unelte, accesorii de productie, mijloace de transport auto, animale etc.), acestea considerându-se puse în functiune la data achizitionarii lor;

procesul-verbal de receptie provizorie (cod 14-2-5/a) se întocmeste pentru utilajele care necesita montaj, dar care nu necesita probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în functiune la data terminarii montajului, respectiv la data terminarii constructiei;

procesul-verbal de punere în functiune (cod 14-2-5/b) se întocmeste pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în functiune la terminarea probelor tehnologice.

Se întocmeste de catre secretarul comisiei numite pentru receptionarea obiectivului de investitii, în prezenta membrilor comisiei care este formata din: presedinte, specialisti-consultanti, asistenti la receptie.

la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv (exemplarul 2);

la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea si înregistrarea procesului-verbal de receptie (exemplarele 2 si 3).

Unitatea .................... Obiectivul de investitii ...........
Obiectivul supus receptiei ..........
Concluzia ...........................

A. PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE
(Cod 14-2-5)

I. DATE GENERALE
1. Comisia de receptie convocata la data de .......... ..... ...... .................
si-a desfasurat activitatea în intervalul: .......... ..... ...... .....................
II. CONSTATĂRI
În urma examinarii documentatiei prezentate si a cercetarii pe teren a lucrarilor executate
s-au constatat:
1. Documentatia tehnico-economica a fost prezentata comisiei de receptie cu urmatoarele
exceptii: .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......................
Comisia constata ca lista documentatiei prevazute mai sus nu împiedica/împiedica efectuarea
receptiei.
2. Receptia punerii în functiune a fost efectuata la data de .........................., iar
pâna la receptia obiectivului de la data punerii în functiune au trecut ................. luni.
3. Valoarea lucrarilor supuse receptiei conform documentelor de decontare este de ..........
lei.
4. La data receptiei, nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobati se prezinta
astfel: .......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................
5. Urmatorii factori au influentat nefavorabil realizarea indicatorilor care n-au atins
nivelul aprobat: .......... ..... ...... .......... ..... ...... ................
6. La data receptiei se constata urmatoarele disponibilitati de capacitati ale utilajelor
tehnologice si de spatii construite care pot conduce la îmbunatatirea indicatorilor
tehnico-economici: .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............
7. S-a constatat ca sunt/nu sunt luate masurile pentru mentinerea nivelului aprobat al
indicatorilor tehnico-economici în ceea ce priveste:
a. asigurarea cu materii prime, materiale, combustibil, energie, apa etc. (se vor arata cele
ce nu sunt asigurate);
b. lucrari conexe, utilitati, deserviri etc.;
c. forta de munca;
d. .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................
III. CONCLUZII
1. Pe baza constatarilor si concluziilor consemnate mai sus, comisia de receptie hotaraste
în unanimitate/cu majoritatea de pareri:
SE ADMITE RECEPŢIA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII sI SE ACORDĂ CALIFICATIVUL ...................
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
2. Comisia de receptie stabileste ca, pentru mentinerea nivelului aprobat al indicatorilor
tehnico-economici aprobati si pentru o cât mai buna exploatare a capacitatilor ce se
receptioneaza, mai sunt necesare urmatoarele masuri:
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
3. Prezentul proces-verbal, care contine ............. file si .............................
anexe numerotate cu un total de ................. file, care fac parte integranta din cuprinsul
acestuia, a fost încheiat azi .......... ..... ...... ..... în trei exemplare originale.

Unitatea .................... Obiectivul de investitii ............
Obiectivul supus receptiei ..........
Concluzia ...........................

B. PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE PROVIZORIE
(Cod 14-2-5/a)

I. DATE GENERALE
1. Comisia numita de .......... ..... ...... .... prin ..............................
pentru receptionarea obiectivului de investitii intitulat ........................... si situat
în ................ a fost convocata la data de ........................... pentru a proceda la
receptia provizorie a lucrarilor de constructii-montaj aferente.
Obiectul (obiectele)/parti de obiect .......... ..... ...... ........................
pentru care proiectantul general este .......... ..... ...... .............. antreprenor
general este .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................
si beneficiar de investiti este .......... ..... ...... .......... ..... ...... .
2. Comisia si-a desfasurat activitatea în intervalul .......... ..... ...... ........
3. Valoarea situatiei de plata a lucrarilor de constructii-montaj supuse receptiei
provizorii este de .......... ..... ...... ............................, conform anexei.
4. Lucrarile de constructii-montaj supuse acestei receptii au fost în prealabil preluate de
beneficiar de la antreprenor pe baza procesului-verbal de predare-primire din .................
5. Valoarea mijloacelor fixe ce se receptioneaza este de ................ lei.
II. CONSTATĂRI
A. Cu privire la documentatia tehnico-economica necesara la receptia provizorie a lucrarilor
de constructii-montaj .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........
Comisia considera ca actele prezentate sunt/nu sunt suficiente pentru aprecierea calitatii
lucrarilor si a dispus .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........
B. Cu privire la îndeplinirea conditiilor pentru prezentare la receptie.
1. Executarea lucrarilor de constructii si instalatii cuprinse în devizul general:
a. lucrarile sunt terminate;
b. urmatoarele lucrari, conform anexei, nu sunt terminate.
2. Efectuarea prealabila a probelor mecanice si a rodajului mecanic la instalatiile si
utilajele tehnologice.
3. Unitatile care conditioneaza folosirea sau exploatarea obiectului sunt/nu sunt integral
asigurate .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......................
4. Terminarea lucrarilor aferente spatiilor cu alta destinatie inclusa în constructia
obiectului supus receptiei (în cazul blocurilor de locuinte)
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
Concluzie: Pe baza constatarilor de la cap. B pct. 1-4, comisia constata ca sunt/nu sunt
îndeplinite conditiile pentru ca obiectul sa fie supus receptiei. Totodata, comisia hotaraste
ca lucrarile aratate în anexa, ca neexecutate - sa fie terminate pâna la ......................
C. Calitatea lucrarilor realizate.
1. Respectarea prevederilor proiectului (inclusiv completarile si modificarile aduse).
În urma examinarii lucrarilor executate si a semnalarilor facute de proiectant, comisia a
retinut în anexa urmatoarele nerealizari ale proiectului - dintre care cele în dreptul carora
au fost prevazute termene urmeaza sa fie remediate:
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
Concluzie: Comisia considera ca abaterile de la proiect care sunt consemnate fara fixarea
unui termen pentru refacerea lucrarilor, potrivit proiectului, nu influenteaza comportarea,
exploatarea, aspectul si integritatea obiectului.
Lucrarile pentru care s-a facut mentiune în acest sens urmeaza sa fie puse de acord cu
prevederile proiectului în termenele specificate.
2. Calitatea solutiilor constructive si detaliile de executie folosite în proiect.
În urma examinarii lucrarilor si a observatiilor prezentate de executant, au fost retinute
în anexa urmatoarele deficiente de proiectare care influenteaza executarea, exploatarea sau
functionarea obiectului, dintre care unele urmeaza sa fie remediate în termenele fixate în
dreptul fiecaruia:
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
Concluzie: Comisia atrage atentia proiectantului ce poarta raspunderea pentru consecintele
acestei deficiente si în acelasi timp hotaraste remedierea în contul proiectantului a
deficientelor pentru care a stabilit termen în acest sens.
3. Calitatea executiei lucrarilor.
Din dispozitiile de santier, buletinele de încercare a betoanelor si îmbinarilor metalice,
procesele-verbale de lucrari ascunse, certificatele de calitate pentru prefabricate si
materiale folosite, din constatarile scrise ale organelor care au controlat pe parcurs
calitatea lucrarilor, precum si din constatarile facute de comisia de receptie la fata locului,
rezulta urmatoarele:
3.1. La structura de rezistenta
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
3.2. La restul lucrarilor de constructii
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
3.3. La lucrarile de instalatii
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
3.4. La lucrarile de montaj al instalatiilor si utilajelor tehnologice cuprinse în obiect
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
4. Deficiente ale lucrarilor realizate care se datoresc beneficiarului de investitii
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
5. Alte constatari:
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
III. CONCLUZII GENERALE
1. Pe baza constatarilor si concluziilor consemnate mai sus, comisia de receptie cu
majoritate/în unanimitate de pareri hotaraste: Admiterea (respingerea) receptiei provizorii a
lucrarilor de constructii-montaj aferente obiectelor (obiectului) .............................
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
care au fost terminate la data de .......... ..... ...... ........ si care fac parte din
obiectivul .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......................
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
2. Perioada de garantie a lucrarilor receptionate aferente fiecarui obiect este de .........
luni (se completeaza numai în cazul admiterii receptiei).
3. Comisia de receptie apreciaza ca pentru o cât mai buna utilizare a obiectelor/obiectului
receptionate mai sunt necesare urmatoarele masuri:
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
4. Prezentul proces-verbal, continând ............ file si ............. anexe numerotate cu
un total de .............................. file, care fac parte integranta din cuprinsul lui, a
fost încheiat azi ......................... în trei exemplare originale.

ÎNCHEIERE DE LUARE ÎN PRIMIRE

Subsemnatii .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................
pe baza calitatii si a împuternicirilor mentionate în dreptul fiecaruia si ca urmare a
prezentului proces-verbal de admitere a receptiei provizorii, am procedat azi .............. la
predarea, respectiv luarea în primire a obiectului .......... ..... ...... .............
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..

PREDAT, PRIMIT,

Antreprenor general (denumirea Beneficiar de instalatii (denumirea
unitatii, numele, calitatea, unitatii, numele, calitatea,
împuternicirea si semnatura predatorului) împuternicirea si semnatura primitorului)

PROCES-VERBAL Nr. .......
privind executarea completarilor si remedierilor prevazute în anexa la
procesul-verbal de receptie provizorie a obiectului ..............

EXECUTANT, BENEFICIAR,

............................ ............................
(Numele, prenumele, functia) (Numele, prenumele, functia)

Unitatea ..................... Obiectivul de investitii ..............
Capacitatea de productie ..............
Concluzia .............................

C. PROCES-VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCŢIUNE
(Cod 14-2-5/b)

I. DATE GENERALE
1. Comisia de receptie convocata la data de .......... ..... ...... .................
si-a desfasurat activitatea în intervalul: .......... ..... ...... .....................
II. CONSTATĂRI
În urma examinarii documentatiei prezentate, a rezultatelor probelor tehnologice si a
cercetarii pe teren a lucrarilor executate s-a constatat:
1. Documentatia tehnico - economica prevazuta în Regulamentul de efectuare a obiectivelor de
investitii a fost/nu a fost prezentata integral comisiei de receptie, lipsind:
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
2. În perioada ..................... au fost efectuate probele tehnologice ale utilajelor si
instalatiilor aferente capacitatii pentru exploatarea normala a instalatiilor si utilajelor
tehnologice si asigurarea calitatii produselor, conform documentatiei tehnico-economice si a
indicatorilor tehnico-economici aprobati.
3. La data receptiei, nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobati este
urmatorul: .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......................
4. Costul lucrarilor si al cheltuielilor pentru efectuarea probelor tehnologice, asa cum
rezulta din documentele prezentate, este de .......... ..... ...... ............... lei.
5. Valoarea produselor rezultate în urma probelor tehnologice, care se pot valorifica, este
de ......................... lei.
6. Valoarea de înregistrare a mijloacelor fixe ce se pun în functiune (sau se dau în
folosinta) este la data receptiei de .............................. lei.
7. Alte constatari.
III. CONCLUZII
1. Pe baza constatarilor si concluziilor consemnate mai sus, comisia de receptie în
unanimitate/cu majoritate de pareri hotaraste:
ADMITEREA RECEPŢIEI PUNERII ÎN FUNCŢIUNE A CAPACITĂŢII:
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
2. Comisia de receptie stabileste ca, pentru o cât mai buna exploatare a capacitatii puse în
functiune, mai sunt necesare urmatoarele masuri:
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..
3. Prezentul proces-verbal, care contine ................... file si ................ anexe,
numerotate cu un total de ............. file, care fac parte integranta din cuprinsul acestuia,
a fost încheiat azi ................... în trei exemplare originale.

act de proba în litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;

bunurilor materiale cuprinse într-o factura sau aviz de însotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite;

marfurilor intrate în gestiunile la care evidenta se tine la pret de vânzare cu amanuntul sau en gros (cod 14-3-1/aA).

În alte cazuri decât cele mentionate la lit. b), receptia si încarcarea în gestiune, dupa caz, si înregistrarea în contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care însoteste transportul (factura, avizul de însotire a marfii etc.).

Se întocmeste în doua exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. În situatia în care la receptie se constata diferente, Nota de receptie si constatare de diferente se întocmeste în trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.

În cazul în care bunurile materiale sosesc în transe, se întocmeste câte un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de însotire a marfii.

Datele de pe verso formularului se completeaza numai atunci când se constata diferente la receptie.

la gestiune, pentru încarcarea în gestiune a bunurilor materiale receptionate (toate exemplarele);

la compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind reglementarea diferentelor constatate (toate exemplarele), precum si pentru înregistrarea în contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare (factura sau avizul de însotire a marfii);

la unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite.

numarul curent; denumirea bunurilor receptionate; U/M; cantitatea conform documentelor însotitoare; cantitatea receptionata, pretul unitar si valoarea;

numele, prenumele si semnatura membrilor comisiei de receptie; data primirii în gestiune si semnatura gestionarului;

b) pentru formularul cod 14-3-1/aA, pe lânga informatiile de la lit. a) (mai putin pretul unitar si valoarea), sunt obligatorii si informatiile urmatoare.

pretul de achizitie al cantitatii receptionate; adaosul comercial unitar si total; pretul de achizitie unitar plus adaosul comercial; valoarea la pret de vânzare, inclusiv tva.

Se întocmeste de unitatile de consignatie în doua exemplare. La primirea obiectului se face descrierea caracteristicilor obiectului si se stabileste pretul de vânzare în functie de pretul de evaluare sau de achizitie.

Ambele exemplare sunt semnate de deponent si pretuitor, din care primul exemplar este predat deponentului drept dovada ca a predat obiectul pentru vânzare în regim de consignatie.

Reducerile de pret se calculeaza pe baza unei declaratii semnate de deponent, în care se specifica noul pret de evaluare sau de achizitie si se completeaza rubricile destinate acestei operatiuni.

Restituirile se fac la cererea deponentului, semnându-se pentru primirea obiectelor restituite.

În cazul în care deponentul este platitor de TVA, marfurile depuse în consignatie sunt însotite de avizul de însotire a marfii care va purta mentiunea: "pentru vânzare în regim de consignatie". Unitatea de consignatie va face încarcarea în gestiune cu marfurile primite spre vânzare pe baza facturii primite de la deponent, în momentul în care marfa a fost vânduta.

Deponentul încaseaza valoarea obiectelor vândute în consignatie pe baza bonului de primire pe care semneaza pentru primirea sumei în rubrica destinata acestei operatiuni.

Exemplarul al doilea constituie fisa de evidenta pentru înregistrarea în contabilitatea unitatii de consignatie.

deponent pentru confirmarea de predare a obiectului pentru vânzare în consignatie (exemplarul 1);

numarul curent; denumirea obiectului, descrierea obiectului si caracteristicile lui; cantitatea depusa; pretul de evaluare (achizitie); comisionul; TVA unitara; pretul de vânzare, valoarea totala;

semnatura deponentului pentru luarea la cunostinta de instructiunile prevazute pe verso;

datele de identificare ale deponentului (numele si prenumele, adresa, B.I./C.I. - seria, nr., sectia de politie);

restituiri (denumirea obiectului, cantitatea restituita, semnatura deponentului, comisionul acordat);

reduceri de pret acordate de deponent cf. Declaratiei nr. ........ din data de ....... (denumirea obiectului, pretul de evaluare, comision si TVA, pretul de vânzare);

plati (data, denumirea obiectului, cantitatea vânduta, pret de evaluare, total suma, semnatura deponentului).

Obiectele depuse spre vânzare în consignatie sunt si ramân proprietatea deponentului, pâna în momentul vânzarii.

Daca obiectele depuse nu se vând în perioada ............................, pretul de vânzare al acestora poate fi redus pe baza cererii formulate în scris de catre deponent.

Plata valorii obiectelor vândute în consignatie sau retragerea lor se face numai pe baza bonului de primire prezentat de deponent.

În caz de pierdere a bonului de primire, deponentul va solicita o copie dupa bonul de primire, de la societatea emitenta

Comisionul unitatii de consignatie pentru vânzarea obiectelor în consignatie este de ...................%.

Dupa expirarea perioadei legale de pastrare a obiectelor depuse, sumele rezultate din vânzarea obiectelor depuse în consignatie si neridicate de deponent se prescriu, conform prevederilor legale.

Pentru orice informatii privind reducerile de pret, retragerea obiectelor, reclamatii etc., deponentul se va adresa unitatii unde se afla depuse obiectele, zilnic între orele ......................... sau la telefon nr. .............. .

Plata sumelor se va face în maximum ...................... zile de la data vânzarii obiectelor depuse în consignatie.

document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în contabilitate;

Se întocmeste în doua exemplare, pe masura predarii la magazie a produselor, de catre sectie, atelier etc.

Daca operatiunile de predare-primire a produselor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei de produse finite, comisia de inventariere trebuie sa înscrie pe documentul respectiv mentiunea "primit în timpul inventarierii".

la magazia de produse finite, semnându-se de predare de catre sectie (atelier) si de primire în gestiune de catre gestionar (ambele exemplare);

la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnându-se pentru certificarea acestui control (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrarilor în contabilitatea sintetica si analitica (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenta (exemplarul 1);

document de predare la magazie a materialelor refolosibile rezultate din sectiile de fabricatie principale si auxiliare;

document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în contabilitate.

Se întocmeste în doua exemplare, pe masura predarii la magazie a materialelor refolosibile de catre sectii, ateliere etc. si se semneaza de seful sectiei care dispune predarea.

la magazia de materiale refolosibile, semnându-se de predare de catre delegatul sectiei, atelierului etc. si de primire în gestiune de catre gestionar (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenta, pentru efectuarea înregistrarilor în contabilitatea sintetica si analitica (exemplarul 1 pentru evidenta materialelor si exemplarul 2 pentru evidenta costurilor).

document de predare la magazie sau între sectii a semifabricatelor rezultate din productie;

document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în contabilitate;

Se întocmeste în doua exemplare, pe masura predarii la magazie a semifabricatelor de catre sectie, atelier etc.

Daca operatiunile de predare-primire a semifabricatelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei de semifabricate, comisia de inventariere trebuie sa înscrie pe documentul respectiv mentiunea "primit în timpul inventarierii".

la magazia de semifabricate pentru predarea cantitatilor prevazute, semnându-se de predare de catre delegatul sectiei care face predarea si de primire în gestiune de catre gestionar (ambele exemplare);

la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnându-se pentru certificarea acestui control (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrarilor în contabilitatea sintetica si analitica (exemplarul 1, direct de la magazie);

În cazul utilizarii ca bon de transfer între doua gestiuni aflate în incinta unitatii

dispozitie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta în incinta unitatii;

document justificativ pentru scadere din gestiunea predatorului si de încarcare în gestiunea primitorului.

Se întocmeste în doua exemplare, pe masura ce se efectueaza transferuri, de catre persoana care dispune transferul, care semneaza la rubrica corespunzatoare. Transferul se efectueaza numai între gestiuni din incinta aceleiasi unitati. În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmeste Aviz de însotire a marfii (cod 14-3-6A).

la magazia predatoare pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnându-se de predare de catre gestionar (ambele exemplare);

la delegatul magaziei primitoare care semneaza de primire pe exemplarul 1 si retine exemplarul 2;

la compartimentul financiar-contabil, ambele exemplare, care, dupa confruntarea lor, stau la baza efectuarii înregistrarilor în evidenta magaziilor.

dispozitie de restituire la magazie a valorilor materiale nefolosite (materiale si semifabricate) de sectiile de fabricatie principale si auxiliare;

document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în contabilitate.

Se întocmeste în doua exemplare, pe masura restituirii la magazie a valorilor materiale, de persoana care efectueaza restituirea (sectii, ateliere etc.) si care semneaza la rubrica corespunzatoare.

la magazie, pentru primirea cantitatilor restituite, semnându-se de predare de catre delegatul sectiei (atelierului etc.) care face restituirea si de primire de catre gestionar (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrarilor în contabilitatea sintetica si analitica (exemplarul 1 pentru evidenta materialelor, exemplarul 2 pentru evidenta costurilor).

În toate situatiile mentionate, continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

numarul curent; denumirea valorilor materiale (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); U/M; cantitatea efectiva; pretul unitar, valoarea;

document de stabilire a cantitatii limita dintr-un material sau pentru mai multe materiale necesare executarii unui produs (comanda) sau unei lucrari;

document de eliberare succesiva a aceluiasi fel de material pentru acelasi produs (comanda sau lucrare);

document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în contabilitate.

Se întocmeste în doua exemplare, la începutul lunii sau lansarii produsului (comenzii) sau lucrarii, de compartimentul de planificare (tehnic) sau de lansare, pe baza programului de productie si a consumurilor normate.

În cazul fisei limita de consum, daca în cursul lunii se produc modificari în programul de productie, compartimentul de planificare (tehnic) sau de lansare modifica, în mod corespunzator, cantitatea limita de material (col. "i"), înscriind în col. "d" cantitatea care se suplimenteaza sau se scade.

Daca în urma schimbarilor intervenite în programul de productie nu se mai foloseste materialul initial, se recalculeaza cantitatea limita corespunzatoare productiei executate pâna în acel moment, emitându-se o noua fisa.

În cazul când în cursul lunii se fac înlocuiri întâmplatoare cu alte materiale pentru care se întocmesc bonuri de consum distincte, se corecteaza cantitatea limita (col. "i"), înscriindu-se în coloanele respective (col. "g" si "h") numarul bonului de consum si cantitatea eliberata.

Eliberarile de materiale se înregistreaza în fisele de magazie la terminarea executarii produsului, lucrarii sau la închiderea comenzii (daca acestea se termina în cursul lunii) sau la sfârsitul lunii.

Valoarea economiilor sau depasirilor de materiale se completeaza la unitatile unde nu exista productie neterminata.

În cazul în care, în cursul lunii, se fac înlocuiri întâmplatoare cu alte materiale decât cele stabilite la întocmirea documentului, coloanele rezervate materialului înlocuit se bareaza. De asemenea, în rubrica "Diminuare" se înscrie cantitatea cu care se corecteaza cantitatea limita initiala, iar pentru materialul înlocuitor se utilizeaza un alt grup de coloane libere.

la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);

la persoanele autorizate sa aprobe înlocuirea, suplimentarea sau diminuarea cantitatilor de materiale cu ocazia modificarii programului de productie (ambele exemplare);

la magazia de materiale, pentru înscrierea cantitatilor eliberate, semnându-se de delegatul care primeste materialele (exemplarul 1);

la sectie, atelier etc. pentru a fi folosite ca cerere de materiale si situatie a eliberarilor în cadrul cantitatii limita, semnându-se de gestionarul magaziei predatoare (exemplarul 2);

la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrare în contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare). Primul exemplar se utilizeaza ca document de scadere din gestiune, iar al doilea exemplar pentru înregistrarea în contabilitate a costurilor.

denumirea materialului (inclusiv sortimentul, marca, profilul, dimensiunea); U.M.; cantitatea eliberata; pretul unitar; valoarea;

document de predare la contabilitate, de catre gestionar, a documentelor justificative privind miscarea bunurilor;

document de predare a documentelor justificative între compartimentele unitatii;

Se întocmeste în doua exemplare, zilnic sau pe masura predarii documentelor, separat pentru intrari si separat pentru iesiri, de gestionar, care completeaza toate datele prevazute de formular, cu exceptia celor referitoare la valoare, care se completeaza de compartimentul financiar-contabil.

Se întocmeste pe baza documentelor justificative privind miscarea bunurilor materiale si se semneaza de gestionar, pentru predarea documentelor si de persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea documentelor.

În cazul în care se utilizeaza pentru predarea documentelor justificative între alte compartimente, se întocmeste de compartimentul care preda documentele respective.

Întocmirea borderoului nu este obligatorie în cazul când se folosesc alte metode de predare-primire a documentelor (de exemplu, prin semnare în fisele de magazie).

la compartimentul financiar-contabil sau la compartimentele interesate, însotit de documentele justificative respective (exemplarul 1);

ramâne la magazie sau la ceilalti emitenti, pentru justificarea predarii documentelor (exemplarul 2).

la compartimentul financiar-contabil sau la celelalte compartimente primitoare (exemplarul 1);

denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului privind materiale intrate/iesite;

document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor bunurilor, cu una sau cu doua unitati de masura, dupa caz;

document de contabilitate analitica în cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri);

sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale.

Se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre:

compartimentul financiar-contabil la deschiderea fisei (datele din antet) si la verificarea înregistrarilor (data si semnatura de control), în coloana "Data si semnatura de control" semneaza si organul de control financiar cu ocazia verificarii gestiunii.

gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.

Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetica.

Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau în custodie se întocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.

În scopul tinerii corecte a evidentei la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifica inopinat, cel putin o data pe luna, modul cum se fac înregistrarile în fisele de magazie.

Înregistrarile în fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatiune înregistrata si obligatoriu zilnic.

denumirea unitatii; magazia; materialul (produsul), sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea;

data (ziua, luna, anul), numarul si felul documentului; intrari; iesiri; stoc; data si semnatura de control;

document justificativ pentru sumele predate de casierul unitatii mandatarului platitor, în vederea efectuarii platilor;

document justificativ de înregistrare în contabilitate a salariilor si altor drepturi neachitate.

Se întocmeste într-un exemplar si se retine în casieria unitatii ori de câte ori se fac plati prin casierii platitori, astfel:

fata formularului se completeaza de casierul unitatii, care semneaza de predarea sumelor si a actelor de plata, si de casierul platitor pentru primirea acestora. Documentul se retine în casieria unitatii pentru justificarea salariilor, ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale, premiilor si altor drepturi asimilate acestora, ridicate de la banca si predate casierilor platitori pâna la termenul legal de efectuare a platii sumelor respective. Sumele predate casierilor platitori nu se înregistreaza la plati în registrul de casa, acestea figurând în soldul casei de la data înmânarii sumelor pâna la data când casierii platitori justifica sumele primite la casieria unitatii;

verso-ul formularului se completeaza la restituirea sumelor neachitate, împreuna cu actele de plati.

În situatia în care spatiul este insuficient se întocmeste o lista (anexa) suplimentara care trebuie sa contina toate informatiile cerute de document.

Circula la compartimentul financiar-contabil ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa.

suma predata/primita (în cifre si în litere), cu mentionarea actelor de plati;

semnatura casierului si mandatarului platitor pentru suma predata/primita, precum si pentru suma primita/restituita;

CHELTUIELILE ÎN AVANS reprezinta valori care asigura alocarea asupra fiecarui exercitiu financiar numai a cheltuielilor care îi sunt proprii.

Cheltuielile înregistrate în avans sunt sume de bani achitate în cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite în cursul exercitiului urmator (abonamente, chirii platite in avans).

VENITURILE ÎN AVANS reprezinta valorile ce asigura alocarea pentru fiecare exercitiu financiar numai a veniturilor care îi sunt proprii. În structura lor se includ subventiile pentru investitii si veniturile înregistrate în avans.

Veniturile înregistrate în avans sunt sume încasate în timpul exercitiului financiar, în contul unor servicii care vor fi prestate în cursul exercitiului urmator, când acestea vor fi recunoscute ca venituri. Exemplu: chirii încasate anticipat, abonamente încasate în avans etc.

Subventiile pentru investitii sunt surse de finantare alocate de la bugetul de stat sau alte surse nerambursabile de care beneficiaza o întreprindere, destinate achizitionarii sau producerii de echipamente sau alte bunuri de natura imobilizarilor, dezvoltarii unor activitati pe termen lung sau pentru acoperirea unor cheltuieli de natura investitiilor.

Factura si factura fiscala reprezinta documentul pe baza caruia se întocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate. Totodata este folosit ca document de însotire pe timpul transportului, document de încarcare în gestiunea patrimoniului si document de înregistrare în contabilitatea furnizorului si cumparatorului.

Se întocmeste într-un singur exemplar, cel putin anual, la încheierea exercitiului financiar sau la termenele de întocmire a situatiilor financiare periodice, la alte perioade prevazute de actele normative în vigoare si ori de câte ori se considera necesar.

Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile unitatii urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, în ordinea din planul de conturi aplicabil, soldurile initiale sau totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente, dupa caz, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare sau creditoare. Balanta de verificare la 1 ianuarie, în coloanele 2 si 3, se completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie.

În cazul aplicarii formei de înregistrare "maestru-sah", când, pentru evidenta sintetica, se utilizeaza Cartea mare (sah) în care se fac numai totaluri periodice, se foloseste formularul cod 14-6-30.

simbolul si denumirea conturilor; soldurile initiale debitoare si creditoare sau total sume precedente debitoare/creditoare, dupa caz; rulajele lunii curente debitoare/creditoare; total sume debitoare/creditoare; soldurile finale debitoare/creditoare;

semnaturi: conducatorul compartimentului financiar-contabil, persoana care întocmeste documentul, dupa caz.

codul; stocul initial; cantitatea intrata/iesita; stocul final; pretul unitar; soldul initial; valoarea: debit/credit; soldul final;

semnaturi: conducatorul compartimentului financiar-contabil, persoana care întocmeste documentul;

• Inventarierea. Pentru a cunoaste situatia reala a patrimoniului, periodic, trebuie sa se verifice existenta faptica a tuturor elementelor patrimoniale înregistrate în contabilitate. În acest scop, contabilitatea se foloseste de procedeul numit inven-tariere. Prin inventariere trebuie sa se verifice existenta faptica a tuturor elementelor patrimoniale, în scopul descoperirii neconcordantelor dintre datele înregistrate în conturi si realitatile de pe teren.

• Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate în functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil.

Registrul-inventar cuprinde doua parti: listele de inventariere si recapitulatia inventarului. În cadrul recapitulatiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ si pasiv.

document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri (imobilizari, stocuri materiale) si a altor valori (elemente de trezorerie etc.);

document justificativ de înregistrare în evidenta magaziilor (depozitelor) si în contabilitate a plusurilor si minusurilor constatate;

Se întocmeste într-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau în situatiile prevazute de dispozitiile legale, de comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual grupe sau subgrupe, separat pentru bunurile unitatii si separat pentru cele apartinând altor unitati, aflate asupra personalului unitatii la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc. si se semneaza de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar.

În cazul bunurilor primite în custodie si/sau consignatie, pentru prelucrare etc., se întocmeste în doua exemplare iar copia se înainteaza unitatii în a carei evidenta se afla bunurile respective

În cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se semneaza de catre toti gestionarii, iar în cazul predarii-primirii gestiunii, acestea trebuie semnate atât de persoana (sau persoanele) care preda gestiunea, cât si de gestionarul (gestionarii) care primeste gestiunea.

În listele de inventariere a bunurilor aflate în ambalaje originale intacte, a lichidelor a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare sau a materialelor de masa, în vrac etc., a caror inventariere prin cântarire sau masurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se vor atasa notele de calcul privind inventarierea, precum si datele tehnice care au stat la baza calculelor.

Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc. aflate în sectiile de productie si nesupuse prelucrarii se înscriu separat în listele de inventariere.

Materialele, obiectele de inventar, produsele finite si ambalajele se înscriu în listele de inventariere pe feluri, indicându-se codul, unitatea de masura, unii indici calitativi (tarie alcoolica, grad de umiditate la cereale etc.).

Se întocmeste în doua exemplare sau în mai multe exemplare, în functie de numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba produsa, pe baza actelor de constatare (procese-verbale, referate etc.) si se semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control financiar preventiv si viza compartimentului juridic.

la persoana desemnata pentru acordarea vizei de control financiar-preventiv (ambele exemplare);

la persoana (sau persoanele) raspunzatoare de paguba adusa unitatii pentru semnare de luare la cunostinta si de imputare (ambele exemplare).

titlu executoriu pentru executarea silita, în caz de nerespectare a angajamentului.

Se întocmeste într-un exemplar, de persoana care îsi ia angajamentul, în conditiile în care exista documente din care rezulta pagube sau alte obligatii de plata (proces-verbal de control, proces-verbal al comisiei de inventariere, referat de rebut sau alte documente).

Circula la persoana în fata careia s-a luat angajamentul (organ de control, jurisconsult sau alte persoane desemnate în acest scop) pentru semnare.

Patrimoniul exprima atât bunurile economice acumulate de o persoana fizica sau juridica (averea, utilizarea resurselor), cât si drepturile si obligatiile subiectului de drept (capital ca relatie de proprietate sau resursele).

Structura bilantului si a contului de profit si pierdere, în special în ceea ce priveste formatul obligatoriu, nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul.

Orice derogare se prezinta în notele explicative cu motivele care au determinat-o.

Elementele din bilant si contul de profit si pierdere indicate cu numere arabe pot fi cumulate într-un singur element în situatiile financiare ale unei întreprinderi, daca valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea pozitiei financiare si a performantei întreprinderii pentru exercitiul financiar respectiv/sau cumularea îmbunatateste claritatea prezentarii.

În notele explicative se prezinta separat repartizarea profitului net pe destinatii, respectiv:

dupa data bilantului, întreprinderea nu trebuie sa le recunoasca drept datorie la data

Potrivit conceptiei economice ar trebui ca patrimoniul sa se fundamenteze pe structura contabila de valori economice detinute si controlate de catre o entitate, persoana fizica sau juridica.

Determinarea economica a patrimoniului se dezvaluie prin ecuatia proprie valorilor economice definite prin prisma resurselor, ca origine sau finantare ale acestora si utilizarilor ca destinatie sau investitie a acelorasi valori, respectiv utilizari = resurse Structurile calitative proprii patrimoniului reprezentate în situatiile financiare sunt cele de activ si pasiv. La acestea se adauga cele de cheltuieli si venituri asociate proceselor interne care modifica cantitativ si calitativ masa patrimoniului. Activul reprezinta bunurile economice ca elemente ale patrimoniului cu valoare pozitiva pentru întreprindere.

Pasivul desemneaza sursele de finantare a activului ca elemente ale patrimoniului cu valoare negativa pentru întreprindere.

Masa elementelor de activ este împartita pe subdiviziuni, în raport de natura, modul de utilizare a bunurilor si lichiditatea acestora.

Activele imobilizate cuprind toate valorile economice de investitie, de folosinta durabila, a caror lichiditate se extinde pe o perioada mai mare de un an. La rândul lor, aceste active sunt grupate în subdiviziunile: imobilizari necorporale (cheltuieli de constituire, cercetare-dezvoltare, concesiuni, brevete si alte valori similare, fondul comercial), imobilizari corporale (terenuri si amenajari, mijloace fixe) si imobilizari financiare (titluri de participare detinute la societatile în cadrul grupului, titluri sub forma de interese de participare, titluri detinute ca imobilizari, creante imobilizate, depozite si cautiuni).

Activele circulante însumeaza toate valorile economice de consum si circulatie a caror lichiditate este mai mica sau cel mult egala cu un an. Ele se diferentiaza în stocuri si productie în curs de executie, creante (clienti si valori asimilate, debitori diversi etc), titluri de plasament sau investitii financiare temporare (titluri de plasament, actiuni proprii, alte investitii financiare temporare) si disponibilitati banesti (disponibilitati în conturile de la banca si în casierie, valori de încasat etc.)

Pasivul, prin componenta sa, evidentiaza natura si modul de finantare sau de sustinere financiara a activului si exigibilitatea surselor de finantare. Astfel, categoria de pasiv corespunzatoare finantarii proprii a activului, asigurata de proprietar ca investitor, este denumita capitaluri proprii. Ea se regaseste sub forma capitalului social primelor legate de capital, rezervelor, subventiilor pentru investitii, diferentelor din reevaluare, provizioanelor reglementate, fondurilor proprii cu scop determinat si rezultatelor.

Finantarea straina a activului, asigurata de terte persoane în raport cu titularul de patrimoniu, se regaseste în categoria de pasiv denumita datorii. În aceasta situatie se afla creditele bancare si de la alte institutii de credit, împrumuturile din emisiunea de obligatiuni, datoriile comerciale fata de furnizori, datoriile fiscale, salariale si sociale, datoriile catre asociati din operatii de capital si dividende si alte datorii.

La cele doua structuri se adauga pasivele sub forma provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Acestea reprezinta fonduri constituite pe calea prelevarilor din rezultate în scopul finantarii acelor cheltuieli si pierderi probabile în perioadele viitoare sau certe sau nedeterminate ca valoare.

Structurilor de activ si de pasiv prezentate mai sus li se asociaza valorile de regularizare de activ sub forma cheltuielilor înregistrate în avans veniturile angajate (se refera la creantele înregistrate în exercitiul în curs fiind exigibile posterior), diferentele de activ din conversia creantelor si datoriilor în devize, primele privind rambursarea obligatiunilor, precum si valorile de regularizare pasiv compuse din veniturile înregistrate în avans, cheltuielile angajate (datorii privind cheltuielile înregistrate în exercitiul curent care vor fi platite în cursul unui exercitiu ulterior), diferentele de pasiv din conversia creantelor si datoriilor în devize.

Alte cheltuieli de exploatare se înregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din creante suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor si creantelor, valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scosi din evidenta, valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite, valoarea donatiilor si subventiilor si sponsorizarile acordate.

Contabilitatea cheltuielilor financiare. Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participatii, pierderile din vânzarea titlurilor de plasament, diferentele de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile în devize la închiderea exercitiului financiar; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul în curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare.

La institutile publice rezultatul executiei bugetare se stabileste anual prin închiderea conturilor de cheltuieli efective si a conturilor de surse din care au fost efectuate.
Situatiile privind:

Situatia modificarilor capitalului propriu: capital; prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve legale, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului.

Situatia fluxurilor de trezorerie (numerar): utilizarea informatiilor privind fluxurile de numerar; raportarea fluxurilor de numerar clasificate pe activitati de exploatare, investitie si finantare.

Notele explicative la situatiile financiare: informatii cu privire la: active mobilizate; provizioane pentru riscuri si cheltuieli; repartizarea profitului; analiza rezultatelor din exploatare; situatia creantelor si datoriilor; principii, politici si metode contabile; actiuni si obligatiuni; informatii privind salariatii, administrativi si directori; exemple de calcul si analiza a principalelor indicatori economico-financiari.

Recunoasterea structurilor situatiilor financiare: criterii de recunoastere; probabilitatea realizarii unor beneficii economice viitoare; credibilitatea evaluarii; recunoasterea activelor, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor.

Pasivul, prin componenta sa, reflecta modul de finantare a mijloacelor economice si gradul de exigibilitate al surselor de finantare(exigibilitatea reprezinta timpul de decontare a unei datorii).

• Finantarea proprie este facuta direct, de catre întreprindere, sub forma de capital social, rezerve, profit etc.

• Finantarea straina a activului este asigurata de terte persoane care-i împrumuta întreprinderii capitaluri sub diverse forme, cum ar fi: credite bancare, împrumuturi pe baza de titluri si datorii în curs de decontare.

Corespunzator celor doua categorii de finantare, sursele de finantare pot fi: surse de finantare proprii si surse de finantare straine.

Sursele de finantare proprii corespund finantarii proprii a mijloacelor economice. Din structura acestora fac parte: capitalul propriu; primele legate de capital; rezervele din reevaluare; rezervele; profitul etc.

Sursele de finantare straine, denumite si datorii, obligatii sau capital strain, exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti, pentru care unitatea patrimoniala trebuie sa restituie un echivalent valoric sau sa acorde o prestatie. Acestea cuprind: împrumuturile acordate de banci sau alte institutii financiar-bancare si datoriile create în cadrul relatiilor de decontare ale unitatii cu alte persoane fizice sau juridice (exemplu: furnizori, efecte de platit etc.).

Normele contabile românesti prevad urmatoarea structura a pasivului, deli-mitata în patru categorii, în ordinea crescatoare a exigibilitatii acestora:

A. CAPITALUL sI REZERVELE (numite si capital propriu) reprezinta sursele de finantare stabile de care dispune întreprinderea. Alaturi de creditele pe termen lung, capitalurile proprii fac parte din categoria capitalurilor permanente.

În structura capitalurilor proprii se includ: (I) capital; (II) prime de capital; (III) rezerve din reevaluare; (IV) rezerve; (V) rezultatul reportat; (VI) rezultatul exercitiului.

I. Capitalul este reprezentat de aportul în bani si/sau bunuri în natura al proprietarilor. Capitalul se diferentiaza în capital subscris nevarsat si capital subscris varsat.

Capitalul subscris nevarsat reprezinta capitalul pe care proprietarii s-au angajat sa-l puna la dispozitia întreprinderii.

Capitalul subscris varsat reprezinta partea din capitalul subscris care a fost, fizic, depusa de catre proprietari la dispozitia întreprinderii.

în actiuni, în cazul societatilor pe actiuni. Valoarea actiunilor în momentul înfiintarii întreprinderii se numeste valoare nominala;

II. Primele de capital corespund capitalului aditional creat prin primele de emisiune, fuziune si aport în natura, care sunt determinate de operatiile de crestere a capitalului prin aporturi noi sau prin fuziune. În cazul aporturilor noi, primele de emisiune si cele privind aportul în natura se creeaza ca diferenta între pretul de emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea nominala a actiunilor (mai mica).

III. Rezervele din reevaluare reprezinta plusurile create prin reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare. Cu ocazia reevaluarii, valoarea acestor active creste fata de valoarea contabila anterioara, cresterea fiind considerata sigura si durabila.

Odata constituite, rezervele din reevaluare sunt mentinute atât timp cât bunurile la care se refera nu au fost amortizate sau realizate prin vânzare. Pe masura amor-tizarii sau realizarii bunurilor, plus valoarea este utilizata, partial sau total, pentru cresterea capitalului social sau transferata la rezerve, în raport cu prevederile legii.

IV. Rezervele sunt surse constituite anual din profitul întreprinderii, în limitele prevazute de reglementarile în vigoare, de statutele întreprinderilor sau conform deciziei adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.

Structural, rezervele se împart în: rezerve legale, rezerve statutare, rezerve pentru actiuni proprii si alte rezerve.

1. Rezervele legale se constituie anual, într-o anumita proportie, din profitul brut (în alte tari, din profitul net) sau din primele legate de capital, fiind destinate protejarii capitalului, în cazul în care exercitiul financiar se încheie cu pierderi.

2. Rezervele statutare reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulata în statutul societatii sau prin clauze contractuale. Ele pot avea ca scop temperarea actionarilor în a pretinde dividende în dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale întreprinderii, privind buna ei functionare sau alte destinatii stabilite prin statut.

3. Rezervele pentru actiuni proprii se constituie în situatia în care o societate pe actiuni si-a rascumparat propriile actiuni, cu scopul de a-si mentine nivelul capitalului propriu.

4. Prin pozitia alte rezerve sunt delimitate fondurile create, de obicei, prin hotarârea adunarii generale, din profitul net. Ele sunt destinate pentru finantarea partiala sau totala a noilor investitii în imobilizari corporale, acordarea de dividende si în anii care activitatea se încheie cu pierderi, pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate, în vederea reducerii de capital etc.

Rezultatul reportat reprezinta fie rezultatul sub forma de profit realizat în exercitiul financiar anterior / anterioare si care, pâna la data închiderii exercitiului financiar precedent, nu a fost înca repartizat pe destinatiile prevazute de lege, fie rezultatul sub forma de pierdere obtinut în exercitiul financiar anterior / anterioare care, pâna la data închiderii exercitiului financiar anterior, nu a fost acoperita.

B. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI sI CHELTUIELI reprezinta datorii ale întreprinderii, constituite la închiderea exercitiului pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este probabila, ori pentru cheltuieli care devin exigibile în perioadele urmatoare. Cazurile tipice de provizioane pentru riscuri si cheltuieli sunt: litigii, amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte, cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garantie, cheltuieli cu reparatiile capitale esalonate, potrivit programului, pe mai multe perioade etc.

C. DATORIILE (numite si capital strain) sunt sursele de finantare externe puse la dispozitia întreprinderii fie de banci sau alte institutii financiare, fie de furnizori, fie de terti pentru care întreprinderea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric.

Reglementarile introduse de Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din România clasifica datoriile în datorii curente si datorii pe termen lung.

se asteapta sa fie achitata în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii sau

Ciclul de exploatare al unei întreprinderi reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra într-un proces de productie si finalizarea sa în numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil în numerar.

Datoriile functioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pâna în momentul platii lor.

În structura datoriilor se includ: (1) împrumuturi si datorii asimilate; (2) datorii comerciale; (3) datorii în cadrul grupului; (4) datorii din interese de participare; (5) alte datorii.

1. Împrumuturile si datoriile asimilate reprezinta datoriile financiare ale întreprinderii privind: împrumuturi din emisiunea de obligatiuni; credite bancare pe termen lung primite de la banci si alte institutii financiare.

Împrumuturile din emisiunea de obligatiuni reprezinta surse financiare pe termen lung asigurate prin vânzarea de titluri de credit negociabile catre public, de regula, prin intermediul unor institutii financiare. Aceste împrumuturi sunt divizate în parti egale, numite obligatiuni, rambursabile la un anumit termen, numit scadenta, sau esalonat si purtatoare de dobânzi.

Creditele primite de la banca si alte institutii includ creditele pe termen lung si creditele pe termen scurt (credite de trezorerie). Aceste credite sunt generatoare de dobânzi si garantate cu activele întreprinderii.

2. Datoriile comerciale se creeaza în cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionari de bunuri materiale, lucrari si servicii primite. Ele sunt delimitate sub forma furnizorilor si efectelor de platit.

Furnizorii reprezinta datoriile echivalente valorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor primite de la terti.

Efectele de platit reprezinta titlurile de valoare care atesta obligatia de plata a întreprinderii în cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii.

3. Datoriile în cadrul grupului reprezinta obligatiile datorate societatilor din cadrul grupului în relatiile de decontare ale societatii-mama cu filialele sale.

4. Datoriile din interese de participare reprezinta datoriile generate de relatiile de decontare ale întreprinderii cu societatile asociate.

datoriile fiscale, cu valoarea impozitelor si taxelor fata de bugetul statului;

datoriile salariale, cu valoarea salariilor si altor drepturi salariale fata de personalul angajat;

datoriile sociale, cu valoarea contributiilor la asigurarile sociale fata de bugetul asigurarilor sociale;

datoriile fata de asociati, cu valoarea capitalului de restituit si a dividendelor de plata;

Creditorii diversi cuprind toate obligatiile care prin natura lor nu se includ în categoriile prezentate mai sus. În aceasta situatie se afla datoriile privind achizitionarea titlurilor de plasament, sumele încasate si necuvenite etc.

D. Veniturile sunt recunoscute în contul de rezultate atunci când are loc o crestere a beneficiilor economice viitoare, în perioada exercitiului, asociata unei cresteri de active sau reduceri de pasive.

În consecinta, pe baza principiilor partidei duble orice venit este delimitat si recunoscut pe baza relatiilor: Active = Venituri si Pasive = Venituri De exemplu, vânzarea de bunuri determina o crestere de active sub forma creantelor comerciale sau disponibilitatilor banesti si o constituire a veniturilor corespunzatoare ca rezultat al vânzarii de bunuri. Sau diferentele favorabile de curs valutar rezultate din lichidarea împrumuturilor si datoriilor în valuta ale întreprinderii sunt recunoscute simultan ca reduceri de pasive si venituri financiare. În teorie si practica pentru recunoasterea veniturilor trebuie respectata cerinta ca acestea sa fie obtinute si nu neaparat încasate, acestea pot fi credibil evaluate si au un suficient grad de certitudine. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate atunci când are loc o diminuare a beneficiilor (avantajelor) economice viitoare asociate unei reduceri a activelor (de exemplu, consumurile stocate) sau cresteri ale pasivelor (de exemplu, datorii privind serviciile primite de la terti) si aceasta poate fi credibil evaluata. Deci, recunoasterea cheltuielilor este simultan asociata cu recunoasterea unei cresteri a pasivelor sau diminuarea de active.

Prin apel la ecuatiile partidei duble, recunoasterea cheltuielilor este divulgata prin relatiile: Cheltuieli = Active si Cheltuieli = Pasive

În acelasi Cadru contabil sunt prezentate o serie de aspecte pentru recunoasterea cheltuielilor cum sunt:

Recunoasterea poate fi simultana sau combinata a veniturilor si cheltuielilor care rezulta direct si împreuna din aceleasi operatiuni sau alte venituri. De exemplu, veniturilor din vânzarea bunurilor li se asociaza prin corespondenta cheltuielile care alcatuiesc costul bunurilor vândute.

beneficiile economice viitoare nu determina sau înceteaza sa determine recunoasterea ca activ în bilant.

Pentru o contabilitate care are o determinare juridica, dreptul de proprietate constituie criteriul fundamental pentru recunoasterea în conturile anuale a activelor si pasivelor, tranzactiilor sau evenimentelor angajatoare de cheltuieli si generatoare de venituri. Orice element al patrimoniului este apropiat si exista numai în masura în care exista o corespondenta biunivoca între un obiect dat (bun economic) si proprietarul sau. De asemenea, orice cheltuiala este recunoscuta numai în masura în care s-a transferat dreptul de proprietate cu ocazia angajarii sale, dupa cum un venit este recunoscut, de asemenea, cu ocazia transferarii dreptului de proprietate asupra bunului material vândut sau serviciului prestat.

Un pasiv este recunoscut în bilant atunci când este probabil ca o iesire de resurse generatoare de beneficii economice sa rezulte din stingerea unei datorii prezente, iar valoarea la care aceasta va avea loc poate fi credibil determinata. Daca obligatiile contractuale nu sunt proportional îndeplinite de ambele parti (de exemplu, pasivele pentru stocurile comandate dar neprimite) nu sunt, în general, recunoscute ca pasive în situatiile financiare. Daca criteriile de recunoastere sunt îndeplinite în anumite circumstante, acestea pot fi recunoscute atât ca pasive, cât si ca active sau cheltuieli aferente.

Fata de cele trei categorii de valori prezentate mai sus, în evaluarea la intrare intervin unele cazuri particulare. Astfel, pentru titlurile de valoare – de participare, imobilizate, mobiliare, de plasament – valoarea de achizitie sau costul de achizitie este egala cu pretul de cumparare la care au fost dobândite sau determinata prin termenii contractuali. Cheltuielile fiscale si accesorii se exclud, ele fiind înscrise direct în cheltuieli de exploatare ale exercitiului.

Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala, egala cu suma de lichiditati sau echivalente de lichiditati ce se vor încasa sau plati în schimbul lor.

În cazul cheltuielilor si veniturilor, valoarea contabila este cea asociata elementelor de activ si pasiv cu care intra în corespondenta. Astfel, veniturile sunt evaluate, dupa caz, în acelasi timp ca o crestere de activ (deci cu valoarea creantei sau lichiditatii în cazul vânzarilor si costul de productie al stocurilor sau imobili-zarilor) sau ca o diminuare de pasiv. Cheltuielile sunt evaluate, dupa caz, ca o crestere a pasivului (în cazul angajamentelor) sau o diminuare a activului (în cazul consumurilor stocate). Pentru bunurile intrate exprimate în moneda straina, valoarea acestora este convertita în lei la cursul zilei când a avut loc operatia.

Valoarea de utilitate a creantelor si datoriilor se stabileste în functie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plata, stabilita în functie de termenii clauzelor din contract (dobânzi sau disconturi).

Necesitatea evaluarii elementelor patrimoniale la valoarea de inventar porneste de la realitatea potrivit careia valoarea de intrare bazata pe costul de origine are numai o valoare istorica. Orice schimbare semnificativa dupa intrare în valoarea reala a bunurilor tinde sa faca costul de origine înselator în luarea deciziei.

Se precizeaza ca activele ramân mai departe înregistrate la valoarea contabila sau de intrare. Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate în minus între valoarea de inventar si valoarea contabila nu se înregistreaza în contabilitate, aceste elemente se mentin la o valoare de intrare. Diferentele constatate în plus – deocamdata solutia este numai teoretica, nu si practica – se înregistreaza în contabilitate pe seama cheltuielilor prin constituirea de provizioane pentru cresteri reversibile privind valoarea pasivelor, valoarea acestor elemente mentinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Pentru politicile contabile trebuie retinuta si regula potrivit careia „metodele de evaluare adoptate de entitatea contabila trebuie sa fie aceleasi în tot cursul exercitiului, precum si de la un exercitiu la altul”. În cazuri justificate, entitatea contabila poate schimba metodele de evaluare, facând în acest sens mentiuni în anexa la bilant, inclusiv influenta asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si asupra rezultatului exercitiului.

Cadrul contabil general IASB abordeaza obiectivele situatiilor financiare;definirea, recunoasterea si evaluarea elementelor reprezentate în situatiile financiare; caracteristicile calitative ale informatiilor din situatiile financiare care determina utilitatea lor; conceptele de capital si de mentinere a capitalului. necesitatilor altor utilizatori

Capitalul financiar este un concept propriu opticii financiare si patrimoniale.

Capitalul este sinonim cu activele nete sau capitalul propriu al întreprinderii. Capitalul fizic porneste de la categoria de capital permanent (capital propriu + datorii pe termen lung) si are în vedere reconstituirea în plan fizic a capacitatii de exploatare a capitalului. O asemenea capacitate se concretizeaza în puterea de reproductie a capitalului în asa fel încât sa-si asigure înlocuirea imobilizarilor si a activului circulant de exploatare (stocuri + creante de exploatare în principal sub forma creantelor asupra clientilor).

Altfel spus, reconstituirea capitalului economic trebuie sa cuprinda imobilizarile si fondul de rulment ca sursa permanenta de finantare a activului circulant. Retinerea de catre o întreprindere a unui concept sau altuia este în functie de necesitatile utilizatorilor situatiilor financiare. Astfel, daca sunt preocupati de mentinerea capitalului nominal investit sau puterii de cumparare a aceluiasi capital, optiunea se îndreapta spre conceptul de capital financiar. Daca interesul îl reprezinta capacitatea de exploatare a întreprinderii trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptele de mentinere a capitalului pornesc de la premisa ca orice baza de evaluare folosita trebuie sa permita mentinerea capacitatii de finantare a capitalului. Dupa fiecare exercitiu fondurile investite sub forma de capital trebuie astfel reconstituite încât ele sa-si mentina valoarea initiala – putere de cumparare o data cu începerea unui nou exercitiu. Sumele destinate acestei reconstituiri se preiau din profitul întreprinderii.

Conceptul de mentinere a capitalului financiar, profitul este obtinut numai în situatia în care valoarea financiara sau monetara a activelor nete (capitalului propriu) la sfârsitul perioadei în unitati monetare nominale sau în unitati putere constanta (curenta) de cumparare (de exemplu, în lei la 31.XII.N) depaseste pe cea de la începutul perioadei tot în unitati monetare nominale sau în unitati putere constanta de cumparare (de exemplu, tot în lei la 31.XII.N), dupa excluderea distributiilor catre si a contributiilor de la proprietari în cursul perioadei.

1. Haiduc, Lacramioara Rodica, Managementul documentelor financiar-contabile, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2006

4. Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiara si contabila, Editura Imprimeria Nationala, Bucuresti, 2004.

5. Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, aparuta în „Monitorul oficial al României” nr. 629/2002.

6. Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata în „Monitorul Oficial” 1066/17.11.2004.

7. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata în „Monitorul Oficial” 48/14.01.2005.

8. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata în „Monitorul Oficial”, nr. 1066, 17 noiembrie 2004.

9. Ordinul 1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile, în „Monitorul Oficial” 23/07.01.2005.

10. Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2264/2001 pentru aprobarea modelelor formularelor specifice cu regim special privind activitatea financiara si contabila si normelor privind întocmirea si utilizarea acestora, în „Monitorul Oficial”, nr. 136, 21 februarie 2002.

La Institutul de Endocrinologie compartimentul financiar contabil este condus de catre contabilul – sef care are in subordine 7 angajati cu norma întreaga din care: 5 economisti, 1 contabil cu scoala postliceala de finante contabilitate, un contabil cu studii medii si un casier conform statului de functii aprobat de Mimisterul Sanatatii. Contabilitatea se tine in partida dubla conform Ordincu sistemul computerizat în rete ,,Buget Manager” al firmei Info Word care ne acorda asistenta la întreaga retea a spitalului.

Diagrama de relatii a compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente ale unitatii intra în sarcina contabilului sef , dar desi lucrez de mai multi ani in aceasta unitate si ma ocup de toate raportarile catre Ordonatorul principal de credite (Ministerul Sanatatii), nu am auzit sa existe sau sa se discute vreodata de acest document.

Nr. crt.	Recapitulatia elementelor inventariate	Valoarea		Diferente din evaluare (de înregistrat)
Nr. crt.	Recapitulatia elementelor inventariate	Contabila	De inventar	Valoare	Cauze diferente

PRACTICA DE SPECIALITATE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

management

ALTE DOCUMENTE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

PRACTICA DE SPECIALITATE

Studenta:

Document Info

Comenteaza documentul:

A fost util?