Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


























POLITICA PROMOTIONALA - Continutul politicii de promovare. Functii, obiective si principii ale comunicarii




POLITICA PROMOTIONALA

Comunicarea, ca variabila a mixului de marketing are ca echivalent cuvantul american promotion, fiind a doua variabila a marketingului-mix, in opinia lui J. Mc Carthy. In domeniul serviciilor, comunicatiile ocupa un loc aparte, permanenta si calitatea lor determinand formarea, consolidarea relatiilor cu consumatorii, fidelizarea acestora.

Analiza politicii promotionale porneste de la diversitatea, complexitatea comunicarii in firmele de servicii, principiile pe care se fundamenteaza, continutul activitatilor realizate, mijloacele si strategiile utilizate.


1.Continutul politicii de promovare. Functii, obiective si principii ale comunicarii




In marketing functiile comunicarii sunt de a informa, a convinge, a reaminti. Importanta unei bune informari decurge din insasi natura si caracteristicile serviciilor. Informatia corecta, pertinenta, suficienta, oportuna, disponibila, credibila, tangibilizeaza  serviciul, punand la dispozitia consumatorului, pe plan mental, suportul material si personalul firmei cu tot ceea ce-i pot oferi pentru a-i satisface nevoia de serviciu.

In primul rand, consumatorul potential trebuie sa stie despre existenta firmei prestatoare, sa-i cunoasca obiectul de activitate si oferta de servicii. Consumatorul trebuie sa fie informat asupra locului, timpului si modului in care poate beneficia de serviciul respectiv.

In vederea transformarii consumatorilor potentiali in consumatori efectivi, firma de servicii trebuie sa-i convinga ca serviciile oferite de aceasta sunt cele mai bune, atat sub raport calitativ cat si al acceptabilitatii pretului. Aceasta functie presupune trecerea consumatorului de la stadiul cognitiv la cel conativ, de la comportamentul latent la cel manifest.

Pentru domeniul serviciilor este importanta fidelizarea consumatorului. Onorarea promisiunilor firmei nu este suficienta pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de intretinerea comunicarii si reamintirea tuturor informatiilor considerate utile consumatorului.

Se spune ca in firma de servicii ”totul vorbeste“. Pentru buna intelegere a problemelor de comunicare, personalul prestator trebuie sa se transpuna in “pielea” consumatorului, sa asculte, priveasca, actioneze cu “corpul si spiritul“ acestuia. Odata realizat acest exercitiu, personalul va constientiza dificultatile prin care trece consumatorul pentru a cunoaste detaliile si semnificatiile suportului fizic, comportamentului personalului de contact, realizarii efective a servuctiei. Consumatorul trebuie ajutat sa decodifice informatiile transmise de firma, punandu-i-se la dispozitie aspecte sugestive, semnificative, usor de inteles.

Sintagma “in servicii totul vorbeste” poate fi ilustrata in ex. urmator: un cuplu merge la restaurant seara; care sunt mesajele primite cu aceasta ocazie?

localizarea restaurantului (strada, cartier), furnizand primele informatii cu privire la tipul de restaurant, stilul, clientela probabila, reputatia - asociate zonei in care se plaseaza. Daca restaurantul a fost usor reperat, localizat de catre consumatori, mesajul firmei a fost pozitiv receptat.

firma, numele restaurantului. Ajungand la restaurant, consumatorii iau contact in primul rand, cu numele firmei (“Ambasador”, “Trei sarmale”, etc.), sugerand de regula un anume tip de bucatarie, stil, calitate, diversitate a meniurilor. De asemenea mentiunea “restaurant”, ”bar”, ”berarie”, etc. si specificarea categoriei, aspectul fizic al firmei, marimea, pozitionarea ei, coloritul, elementele de atractivitate, materialul utilizat, toate acestea constituie mesaje.

aspectul exterior al restaurantului, respectiv ansamblul arhitectural sau decorativ vizibil de pe strada, stilul, calitatea fatadei, culoarea (culorile) predominante, etc.

Aceste elemente constituie prin estetica arhitecturala si decorativa, un ansamblu de semnificatii, mesaje percepute de catre clienti inaintea intrarii lor in restaurant. La acestea, se adauga ambianta, stilul, diversitatea si calitatea meniului, comportamentul personalului de servire, pe care consumatorii le regasesc in interiorul restaurantului.

Elementele exterioare si cele interioare cu care consumatorii intra in contact, formeaza impresii care credibilizeaza sau nu prestatia. Ele contribuie la definirea in mentalitatea consumatorului a nivelului asteptarilor sale in raport cu prestatia si determina a priori nivelul sau de satisfactie. Cuplul analizat decodifica impresiile sale de la intrarea in restaurant, observa personalul, meniul, decorul pana la prezentarea notei de plata.

Concluzia este urmatoarea: in firma de servicii totul este un mesaj pentru consumator, ”totul vorbeste Managerul servuctiei trebuie sa conceapa si sa adapteze sistemul elaborat, la natura, caracteristicile serviciului ce va fi oferit precum si la caracteristicile segmentului de piata caruia i se adreseaza.

Necunoasterea suficienta a particularitatilor, cerintelor, preferintelor, segmentului (segmentelor) vizate sau inadecvarea politicii promotionale la aceste segmente, pot conduce la pierderea consumatorilor actuali si sau atragerea altor segmente posibil nedorite de catre firma.

O problema esentiala care se pune in politica comunicationala o reprezinta dificultatea comunicarii a ceea ce este un serviciu. Desi consumatorul se afla in fata unei multitudini de mesaje cu privire la serviciul dorit, imaterialitatea acestuia, imposibilitatea de a fi atins, pipait, auzit, prezentat prin fotografii, desene, etc. face dificila comunicarea serviciului ca atare.

Pentru a face posibila transmiterea comunicatiilor privitoare la serviciu, se recurge la elementele tangibile si anume, suportul fizic, personalul de contact sau consumatorul. Dar comunicarea prestarii insasi a serviciului este imposibila.

Activitatea de comunicare in domeniul serviciilor, adaptata fiind particularitatilor si specificului acestora, are ca principale obiective de realizat urmatoarele a fideliza clientela actuala, a atrage noi clienti, a sincroniza cererea cu oferta firmei prestatoare, a facilita rolul si misiunea clientului in procesul de prestare.

A fideliza clientela este un obiectiv de baza in servicii. Tinta o constituie clientii actuali, fiind o prima sarcina a comunicarii interne a servuctiei.

Ce inseamna client fidel?

In literatura de specialitate dar si in viata economica a firmei, un client fidel este cel care avand la dispozitie mai multe marci ca alternative de cumparare, recumpara aceeasi marca, intr-o perioada de timp determinata. Fidelitate de 100% este aproape imposibil de obtinut dar un procent ridicat de pana la 75-80 este necesar si benefic pentru firma. Politica comunicationala adecvata, acoperita de o buna calitate a serviciilor promovate este calea sigura spre fidelizarea clientului.

Pornind de la cunoasterea corecta a pietei tinta, operationalizarea politicii de comunicare are in vedere, in primul rand, calificarea corespunzatoare a personalului de contact si instruirea acestuia pentru a putea transmite in exterior imaginea reala a firmei si serviciilor ei si a o convinge de superioritatea evidenta comparativ cu concurenta.

A atrage noi clienti este un alt obiectiv important al firmei de servicii. Piata potentiala a acesteia este compusa din: clientii firmei, clientii firmelor concurente, non-consumatorii relativi (care resimt nevoia pentru serviciul respectiv, dar care nu au apelat la serviciile firmei, datorita lipsei de informatii, unor cauze de natura psiho-sociologica, problemelor financiare), non-consumatorii absoluti (care resimt nevoia dar care din considerente fizice, financiare, ale proximitatii geografice fata de firma prestatoare, etc. nu vor apela la serviciile ei nici in viitor).

Atragerea noilor consumatori se realizeaza indeosebi din grupa non-consumatorilor relativi, apoi al consumatorilor firmelor concurente, cand piata intra in faza de maturitate si piata actuala = piata potentiala. Variabilele promotionale utilizate in special sunt:  publicitatea si fortele de vanzare (a caror misiune in servicii este apropiata relatiilor publice).

Actiunile principale desfasurate pentru realizarea acestui obiectiv sunt:

de notorietate, vizand cunoasterea marcii si prestatiei firmei, in maniera de a plasa intreprinderea in asa-numitul “top of mind”, pe planul mental al consumatorului, in ansamblul de servicii sau marci existente pe piata respectiva despre care acesta are informatii.

de pozitionare, insistand asupra a cateva atribute ale prestatiei specific dezvoltate pentru cateva segmente de piata, actiuni al caror obiectiv principal il reprezinta diferentierea in raport cu concurenta si atragerea unei parti  a clientelei.



de demistificare, numite astfel pentru ca vizeaza diminuarea sau chiar eliminarea interdictiilor de natura psiho-sociologica ale non-consumatorilor relativi. Se realizeaza prin actiuni publicitare, mailing, relatii publice, etc., manuite cu multa precautie de catre firma.

Sincronizarea cererii cu oferta este obiectivul fundamental al politicii de marketing a firmei de servicii in ansamblu si bineinteles si a politicii comunicationale, aceasta punand la dispozitie, mijloace si metode specifice, concrete de actiune.

Avand in vedere natura serviciilor, caracterul variabil in timp al cererii, precum si relativa rigiditate a ofertei, conferita de capacitatea de servuctie, managerii firmei trebuie sa urmareasca deplasarea unei parti a cererii manifestate spontan in perioadele de varf spre perioadele de deficit. Aceasta se realizeaza in special prin intermediul actiunilor publicitare asociate cu cele de reduceri de tarife.

Facilitarea rolului si misiunii clientului in desfasurarea procesului de servuctie este indispensabila pentru asigurarea unei bune participari, implicari a acestuia in proces. O comunicare eficienta in cadrul servuctiei are rolul de semnalizare interna a servuctiei”

In opinia lui P.Eiglier si a lui E.Langeard, “semnalizarea interna”  trebuie sa fie clara, simpla, suportul folosit sa fie adecvat, numarul de informatii oferite sa fie mic dar suficient, deoarece un numar mare este slab receptat de client, grafica folosita sa fie lizibila, eleganta, atragand atentia fara a fi provocatoare, informatiile sa fie coerente, dispuse in cel mai vizibil loc posibil, etc. Un aspect notabil este ca pentru a consolida pozitia profesionala a prestatorului, comunicarea trebuie sa urmareasca o aceeasi linie de actiune in toate servuctiile ofertei de servicii.

Informarea trebuie facuta cu mult profesionalism tinand cont in acelasi timp de optica clientului. Consumatorul venit pentru prima data in firma de servicii trebuie sa evalueze usor oferta de servicii si servductii si sa aiba de la inceput un comportament de participare normal.

Conceperea, elaborarea si operationalizarea strategiei de comunicare in firma de servicii, trebuie aiba la baza cateva principii general - valabile si in cazul firmei industriale. Desi au fost considerate mai curand corespunzatoare publicitatii decat comunicarii in general de catre unii autori, cum ar fi B.Brochard, J.Lendrevie, respectarea lor este necesara pentru punerea in practica a alternativelor strategice compatibile resurselor firmei si obiectivelor propuse. Aceste principii sunt

a)  existenta - semnificand ca, o strategie de comunicare trebuie sa fie scrisa, difuzata, acceptata de cei implicati, atat din cadrul firmei cat si din exteriorul ei;

b) continuitatea - continuitatea si durabilitatea strategiei fiind vazute ca esentiale in “dezvoltarea unei imagini clare a unui concept de serviciu, a unei marci, pentru construirea personalitatii…”;

c)  diferentierea - mijloacele de comunicare utilizate de firma trebuie sa diferentieze pozitiv marca firmei, sa contribuie la afirmarea identitatii, a personalitatii, conferindu-i in ochii consumatorului o pozitie distincta;

d) claritatea - o strategie comunicationala buna trebuie sa fie clara, supla, compatibila procesului de prestare a serviciului, ofertei, preturilor practicate. Strategiile foarte complicate, subtile, sunt greu de realizat, de adaptat modificarilor comportamentale ale consumatorilor, de condus de catre firma;

e)  realitatea - trebuie sa urmareasca concordanta dintre mijloacele comunicationale folosite si obiectivele de atins;

f)   declinarea. Strategia de comunicare trebuie adaptata fara a periclita forta formelor de comunicare in functie de diferitele media utilizate.

g)  coerenta - principiu important pentru asigurarea realismului strategiei.

h) acceptabilitatea interna a strategiei, semnificand faptul ca, odata strategia elaborata, ea trebuie inteleasa mai intai de publicul intern, de personalul de contact, pentru ca acesta este cel care operationalizeaza strategia, vine in contact cu consumatorul, comunica cu clientul, promoveaza imaginea marcii si a firmei.

Principiile citate, despre care Lendrevie si Brochard mentioneaza ca “tin de bunul simt si experienta”, trebuie respectate in strategia de comunicare a firmei de servicii, fiind necesare dar nu suficiente in asigurarea succesului strategiei. Sunt importante in luarea deciziei de comunicare, avand in vedere natura serviciului si obiectivele strategice.


2. Mijloace comunicationale in servicii

Pornind de la constatarea ca “totul vorbeste in firma de servicii“, se poate afirma ca, in acest domeniu, mijloacele de comunicare sunt numeroase si variate.

Avand ca model cazul clasic al comunicarii, emitatorul este firma de servicii, receptorul - ansamblul consumatorilor actuali si potentiali, mesajul conceput de firma necesita un suport pentru a-i parveni consumatorului.

In servicii, suportul prin intermediul caruia se transmit mesajele poate fi de trei tipuri

doua apartinandu-i firmei si anume: personalul de contact si suportul fizic, specifice sistemului de servuctie,

al treilea fiind constituit din mediile traditionale specifice comunicarii exterioare.

Firma de servicii este interesata in cresterea nivelului comunicarii cu consumatorii, uzand de suporturile mentionate, dar data fiind specificitatea acestora in servicii, posibilitatea de control al mesajului este destul de redusa. Calitatea si in general atributele definitorii ale suportului fizic si ale personalului de contact isi pun amprenta decisiv asupra actului de transmitere a mesajului, a calitatii si corectitudinii acestuia.

Dintre mijloacele comunicationale folosite in servicii, se delimiteaza cele externe - media, externe - interpersonale, comunicarea “din gura in gura

”Imaterialitatea serviciilor oferite confera in particular delicatete comunicarii firmei cu clientii sai efectivi dar si cu cei potentiali. Daca nu ar fi decat publicitatea, cum s-ar traduce in imagini ceva, care prin definitie nu are substanta materiala?”.

Folosirea publicitatii in comunicarea externa a firme este indispensabila pentru domeniul serviciilor. Importanta este aici, concordanta intre nivelul promisiunilor firmei si ceea ce firma poate oferi efectiv. In situatia in care promisiunile nu sunt onorate, diferenta intre nivelul asteptarilor consumatorului si oferta reala este foarte mare, consumatorul percepe negativ realizarea serviciului si poate deveni din consumator efectiv, nonconsumator absolut.

Un aspect esential in servicii in general, in comunicare prin intermediul publicitatii in special, il reprezinta motivarea morala a personalului firmei, transmisa prin mesajul publicitar. Firmele care concep mesaje publicitare, avand in vedere stimularea propriului personal, crearea sentimentului de mandrie si atasament la realizarile firmei, vor determina intelegerea de catre acesta, a nivelului asteptarilor conducerii in legatura cu prestarea serviciilor.

Intangibilitatea serviciilor ii determina pe consumatori sa caute cunoasterea serviciului, apeland la elementele tangibile, vizibile. De exemplu, in invatamant, gradul de dotare a cabinetelor de specialitate, echipamentele stiintifice, tehnice utilizate, ambianta din salile de curs, sunt elemente care reduc natura abstracta a serviciului si pot oferi consumatorului potential, prin mesajul publicitar difuzat, argumente favorabile pentru apelarea la serviciile institutiei respective. Simbolurile, cifrele, etc. sunt adesea utilizate pentru a vizualiza serviciul respectiv.

Panourile publicitare, amplasate in locuri cu mare afluenta de populatie, vizibile, atractive, sunt binevenite pentru toate tipurile de servicii. De ex., amplasarea unui panou publicitar pe marginea unei sosele nationale sau europene, la intrarea intr-un oras, - prin care sa fii informat si determinat sa apelezi la serviciile unui hotel, complex muzeal, etc. Notabila este localizarea, lizibilitatea, puterea explicativa pe care o pot avea aceste panouri pentru marca firmei. Ele trebuie sa corespunda atat intereselor firmei dar si reglementarilor locale sau nationale.



Insemnele luminoase se amplaseaza, de regula, la sediul firmei prestatoare de servicii. Ele trebuie sa fie atractive, sa reflecte conceptia ei, sa fie conforme cu stilul unitatii prestatoare. Prin forma, culori, semnificatie, ele identifica firma, servind la localizarea ei.

Relatiile publice. Definite ca “efort programat de influentare a opiniei privind realizari responsabile, acceptate social, pe baza unei comunicari reciproce satisfacatoare“ de catre Scott Cutlip si Allen Center, sau ca o functie a conducerii, bazata pe o activitate continua si sistematica, cu ajutorul careia firmele vizeaza intelegerea, simpatia, sprijinul celor cu care au relatii in prezent sau vor avea in viitor, relatiile publice in domeniul serviciilor au ca obiectiv principal – “a face ca firma sa fie prezenta in spiritul clientilor potentiali ca una dintre primele posibilitati – top of mind”. Date fiind natura si caracteristicile serviciilor, sistemul de relatii publice al firmei se concentreaza pe asigurarea unei imagini cat mai bune, reale in ceea ce priveste firma, mentinerea unor bune relatii cu publicul, cu alte institutii, organisme, etc., intretinerea comunicarii interne si externe.

Cuvantul cheie in realizarea relatiilor publice ale firmei, il reprezinta increderea. Daca firma prestatoare si-a castigat increderea si simpatia publicului, atunci imaginea despre acea organizatie este foarte buna si performanta este asigurata.

Utilizarea marcilor. Politica de marca a firmei de servicii vizeaza identificarea si diferentierea serviciilor sale in raport cu cele ale concurentei, luand in considerare particularitatile segmentelor de piata carora li se adreseaza. Forta promotionala a marcii in servicii este cu atat mai mare, cu cat spre deosebire de domeniul bunurilor, unde consumatorul se intalneste, de regula, intr-un loc, cu o oferta bogata, compusa din mai multe marci, ale mai multor firme, in servicii acesta se deplaseaza la locul de prestare a serviciului si nu intalneste decat marca firmei prestatoare.

Marca trebuie sa posede atributele de perceptibilitate ridicata, conferita de caracterul lizibil, caracter unitar in raport cu celelalte variabile ale mixului promotional si ale mixului de marketing, originalitate, personalitate, putere de evocare, notorietate, etc.

In firmele de servicii, numele este cel care distinge serviciul de cel al concurentilor. Numele, in exclusivitate, nu poate asigura reusita serviciului, dar poate juca un rol primordial in cadrul strategiei de marketing. Se impune insa o precizare: numele firmei este cel care prezinta importanta ridicata in servicii si realizeaza pozitionarea.

Un grup de specialisti printre care L.Berry, releva in lucrarea “Services: l’importance du nom”, ca numele poate accelera intelegerea si difuzarea serviciului catre consumatori, daca poseda patru caracteristici: originalitate, pertinenta, facilitate de memorare, suplete.

In ceea ce priveste originalitatea, firma trebuie sa recurga la un nume care sa o distinga de concurenti, semnificativ pentru obiectul de activitate al firmei, fondatorii ei, etc.

Pertinenta numelui face ca acesta sa evoce clar serviciul si sa-l situeze distinct in optica clientelei. De exemplu, Speedy evoca rapiditatea serviciului si Savour Club – degustarea.

Semnificativ este faptul ca numele serviciului este considerat un semnal care pune in lumina cateva caracteristici ale serviciului si ajuta consumatorul sa se regaseasca pe sine insusi, sa se identifice cu serviciul. Originalitatea, pertinenta, simplitatea numelui usureaza memorarea. La alegerea numelui trebuie sa se aiba in vedere evolutia strategiei firmei. In situatia in care firma isi diversifica portofoliul de servicii, se extinde, numele ales initial trebuie sa corespunda si noului profil.

Utilizarea marcilor de catre firmele de servicii a permis utilizarea intermediarilor - folosirea francizei si a drepturilor derivate (cedarea de catre firma a unor drepturi in vederea exploatarii marcii intr-un alt domeniu decat in cel al acesteia).

O marca utilizata eficient poate transforma un serviciu bun in unul foarte bun, atragand noi consumatori sau fidelizandu-i pe cei actuali, dar nu poate suplini deficientele sau modul defectuos de prestare al serviciului.

”Marca este un instrument care ajuta in primul rand firmele care presteaza servicii de calitate“.

Firma de servicii pune in practica strategii ale marcii, in special in situatiile in care consumatorii percep destul de slab diferentele dintre servicii, deci acestea sunt relativ similare, daca au o experienta redusa sau inexistenta in legatura cu serviciul si reactioneaza la cea mai cunoscuta marca, daca firma isi diversifica gama de produse sau daca isi schimba strategia de marketing.

Folosirea marcii trebuie precedata de cercetari de marketing efectuate asupra publicului intern al firmei cat si al celui extern. Calea cea mai uzitata de cercetare o reprezinta cercetarea directa, realizata prin ancheta, sondaj sau observare, tehnicile proiective de cercetare, incercandu-se descoperirea celei mai adecvate marci pentru a reprezenta serviciul sau firma in cauza, fidelitatea fata de marca, identificarea imaginii actuale si pozitionarea ei in mentalitatea consumatorului. In cazul in care firma are un nume cunoscut, o marca de prestigiu, schimbarea nu este de dorit, chiar daca alegerea ei nu este cea mai potrivita. Consumatorii si-au format deja o impresie pozitiva, favorabila, marca este cunoscuta si recunoscuta.

Promovarea vanzarilor, prin efectele pe termen scurt, scontate de firma de servicii, vizeaza sporirea vanzarilor pe anumite piete sau segmente de piata, stimularea incercarii unui serviciu nou, (stiut fiind faptul ca in domeniul serviciilor un serviciu nou este mai greu adoptat de consumatori, in virtutea unor obisnuinte, traditii de consum conturate in timp), impulsionarea participarii consumatorului la actul de prestatie a serviciului, cresterea prestigiului firmei, stimularea sau descurajarea cererii in anumite perioade ale zilei, saptamanii, anului, in care se observa nesincronizarea cererii cu oferta, etc.

Din gama variata a tehnicilor utilizate in promovarea vanzarilor in servicii, se remarca in special,  reducerile de pret (tarife)

Reducerile de pret vizeaza atragerea de noi segmente de consumatori, cresterea frecventei de cumparare a serviciului pentru cumparatorii actuali, cresterea vanzarilor in extrasezon, etc. Ele pot fi facute fie prin oferta speciala, la un pret mai mic, o perioada determinata de timp, fie prin oferta-pachet, utilizata mai ales in turism, constand in vanzarea grupata a mai multor servicii, de regula, la un pret inferior pretului pentru fiecare serviciu in parte.

Comunicarea “mouth-to-mouth” sau “le bouche a oreille” “comunicarea din gura in gura“ forma de comunicare specifica serviciilor. Fenomen explicat de sociologi, comunicarea din gura in gura, consta in transmiterea informatiilor pozitive sau negative asupra serviciului oferit de firma.

In urma experimentarii serviciului, clientul firmei comunica impresiile sale - familiei, prietenilor, cercului de relatii, persoanelor A si B (receptoare). Comunicarea cu privire la serviciu  intervine in principal in situatiile unui serviciu nou sau original, a unui serviciu prestat exceptional (dupa opinia lui), sau dimpotriva, nesatisfacator.

Prin descrierea serviciului, clientul va realiza o  pozitionare a acestuia comparativ cu altele similare sau prestate de alte firme. Descrierea se va realiza simplificat, avand la baza subiectivitatea consumatorului cu privire la realitatea transmisa, de unde, doua consecinte principale, cresterea notorietatii si dorinta persoanelor A si B de a incerca sau nu, serviciul.

In continuare, persoana B va transmite la randul ei aceste informatii cu privire la serviciul respectiv, persoanelor C si D, dupa un mecanism asemanator, dar simplificarea in cazul de fata va fi accentuata (in sens pozitiv sau negativ).

Procesul “din gura in gura“ se poate desfasura si in sens invers, persoanele A,B,C,D, etc., cautand informatii cu privire la serviciul respectiv, in cercul de cunostinte, prieteni, etc.



Procesul de comunicare in modalitatile descrise poate avea repercusiuni pozitive sau negative in termeni de marketing, dezvoltand asupra clientilor, impresii dificil de schimbat.

Specialistii sunt de parere ca o astfel de comunicare specifica serviciilor este foarte asemanatoare conceptului de lider de opinie. Forta de persuasiune si de influenta este considerabila, datorita credibilitatii emitatorului care, in mentalitatea receptorului, este obiectiv, neputand fi suspectat de nici un fel de legaturi cu prestatorul de serviciu.

Comunicarea din gura in gura” este citata de aproximativ 60% din persoanele intervievate, ca prim mijloc de informare cu privire la un serviciu. Se afirma “cei mai buni vanzatori sunt clientii nostri” si se demonstreaza ca singurul mod de a obtine un efect pozitiv este satisfacerea clientului. Clientul apreciaza calitatea serviciului prin excelenta sa. Notorietatea serviciului si a firmei prestatoare sunt castigate prin comunicarea “din gura in gura”, sustinuta de o calitate buna, grad de noutate mare, corespondenta cu nevoia manifesta a consumatorului. Unele firme realizeaza campanii publicitare abile, relatii publice puternice, destinate consolidarii fenomenului “din gura in gura” pozitiv.

Comunicarea “din gura in gura” se realizeaza de client, participant la procesul de servuctie, in timp ce toate celelalte activitati promotionale implica preponderent participarea firmei.

Importanta si locul aparte pe care-l ocupa in comunicarea imaginii firmei, a produselor ei, determina atentie din partea managerilor servuctiei, in gestionarea corecta a procesului in ansamblu si a participarii clientului indeosebi.


3.Alternative strategice in politica de promovare

Complexitatea problemei de comunicare a firmei de servicii, diversitatea mijloacelor de care dispune, impun necesitatea elaborarii unei strategii de comunicare compatibila sinergiei firmei.

Natura intangibila a serviciului determina nevoia de evidentiere a simbolurilor tangibile. Th.Levitt afirma ca, “daca produsele tangibile trebuie sa fie intangibilizate pentru a avea un plus de atractie fata de clienti, produsele intangibile (serviciile) trabuie sa fie tangibilizate . Tangibilizarea presupune organizarea in asa maniera a suportului fizic, incat acesta sa credibilizeze serviciul, sa ofere un plus de semnificatii in ochii clientului.

L.Berry denumeste procesul de tangibilizare a serviciului “gestionarea, conducerea evidentelor“, trebuind sa fie realizat in opinia lui, in mod permanent, sistematic, deci industrializat.

Actiunile intreprinse in vederea tangibilizarii serviciului, presupun pregatirea corespunzatoare a suportului fizic deci a “evidentelor” in vederea crearii “unui ansamblu de informatii, semnale, pozitive, simboluri, care formeaza ele insele o adevarata politica de comunicare destinata sa amelioreze perceptia serviciului de catre client“. Acelasi autor, impreuna cu W.R.George, formuleaza o serie de recomandari necesare a fi respectate in elaborarea unei bune strategii de comunicare in servicii, recomandari pe care P.Eiglier si E.Langeard le preiau si le prezinta succint astfel:

capitalizarea publicitatii din gura in gura

gasirea simbolurilor tangibile

a face ca serviciul sa fie inteles

a avea continuitate;

a promite ceea ce este posibil.

Politica de comunicare a firmei de servicii trebuie sa realizeze echilibrul a doua planuri al mijloacelor si al nivelurilor de decizie.

Echilibrul mijloacelor are la baza in primul rand abordarea de ansamblu, globala, a politicii de comunicare, avand in vedere toate mijloacele de care dispune firma, deci crearea unui mix comunicational adecvat naturii serviciilor si in al doilea rand, respectarea intocmai a principiului declinarii. Mai trebuie specificate importanta coerentei, a unicitatii conceptiei si deciziei, continuitatea in timp a aceleiasi politici de comunicare.

Echilibrul nivelurilor presupune asumarea si indeplinirea responsabilitatilor de la nivel national (a sediului firmei) si local (a firmei insasi), problema care se pune in situatia in care firma este organizata ca atare. In aceste sens, notabila este abordarea de marketing a departamentului de la nivel central, compatibila cu cea a fiecarei entitati in parte din teritoriu, tratarea unica, omogena, unitara a politicii comunicationale.

Directiei de marketing de la nivel central ii revine misiunea construirii unei imagini pozitive si diferentiate, a firmei si marcii sale. Ea trebuie sa impuna in mentalitatea publicului o pozitionare clara a acestei marci. De asemenea, atragerea noilor clienti, ca obiectiv important in servicii, este indicat sa fie realizat de catre directia centrala. Motivatia principala o constituie atat costurile mari, care nu pot fi intotdeauna suportate de fiecare entitate in parte cat si necesitatea unicitatii mesajului publicitar, a omogenitatii actiunilor de promovare, relatii publice, etc.

In acelasi timp, decurg si o serie de responsabilitati ale managerului de la nivelul fiecarei unitati in parte, in functie de dimensiunea acesteia si de tipul prestatiei. Evident este faptul ca managerul firmei nu trebuie sa faca nota discordanta intre actiunile intreprinse, fata de sediul central al firmei. De exemplu, nu ar fi justificata o politica comunicationala distincta, delimitata de cea a centralei, in cazul B.A.S.A. de la nivel local (sucursale, filiale, agentii). Managerul sucursalei este responsabil de comunicarea la nivel local, articulata insa la cerinta de dezvoltare a unei imagini pozitive care reflecta unitatea in ansamblu.

Luand in considerare aceste elemente definitorii in stabilirea unei strategii compatibile obiectivelor firmei, alternativele de actiune in politica promotionala pot fi in opinia lui V.Olteanu:

Din punct de vedere al ofertei: promovarea produsului global (incluzand in optica autorului – promovarea serviciului, a suportului fizic, a personalului de contact promovarea unor componente distincte (de exemplu, pentru o firma bancara, promovarea amabilitatii, operativitatii, corectitudinii personalului de contact

Din perspectiva cererii, se disting: strategia diferentierii temporale si strategia nediferentierii temporale. Se au in vedere particularitatile diferitelor tipuri de servicii (de exemplu, sezonalitatea – in turism). 

La fel ca in domeniul bunurilor, din punct de vedere al structurilor pietei, alternativele pot fi: strategie concentrata, diferentiata, nediferentiata. De exemplu, pentru serviciile medicale de chirurgie estetica, mijloacele promotionale sunt adresate concentrat, segmentului vizat.

Din punct de vedere al numarului si eficientei mediilor de promovare utilizate

promovarea intensiva, caz in care sunt folosite toate canalele, suporturile posibile, pentru a promova firmele care dispun de o gama de servicii diversificata, actionand pe o piata puternic segmentata.

promovarea exclusiva indica utilizarea unui singur canal promotional, proprie fiind firmelor mici, cu activitate restransa spatial

promovare selectiva utilizata de firmele cu activitate diversificata, pe piete segmentate, pe criteriul selectarii acelor mijloace promotionale optime din punct de vedere comunicational.

Indiferent de combinatia de alternative strategice la care se recurge, firma de servicii trebuie sa urmaresca obiectivele fundamentale de marketing si caracteristicile pietei de referinta. 












Document Info


Accesari: 584
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )