Proiect marketing - Vel Pitar

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

CUPRINS

Cine este Vel Pitar?2

Analiza pietei externe (Bulgaria)

Dezvoltarea unei afaceri pe piata bulgara

Indicatori generali

Bulgaria Dezvoltare social - economica

Populatia si progresul demographic.................6

Caracteristici economice importante...................6

Dezvoltarea mediului de afaceri

Raport al pietei de panificatie

Organizatia brutarilor din Bulgaria..................9

Concurenta pe piata produselor de panificatie...............10

Analiza planului de marketing

Produsele promovate

Piete strategice in Romania

Obiective de marketing

Indicatori de masurare a obiectivelor de marketing

Strategia de marketing utilizata

Mixul de marketing

Politica de produs......................... 13

Politica de pret...........................13

Politica de plasare (distributie)....................14

Politica de promovare......................14

Bibliografie.......... ..... ...... ..15

CINE ESTE VEL PITAR?

La sfarsit de secol XIV este atestat documentar dregatorul Vel Pitar, care era 'pus peste pitari si ingrijea sa se gaseasca faina si sa se coaca in fiecare zi paine proaspata pentru domn, curteni si ostire'. Atributiile sale le completau pe cele ale jitnicerului, responsabil cu strangerea si depozitarea granelor, dar si pe cele ale stolnicului, care degusta bucatele inainte de a le trimite la masa domneasca. In acele vremuri domnitorii Tarilor Romane erau inconjurati de boieri cu roluri importante in buna desfasurare a activitatii Curtii Domnesti si a ostirii, pitarul avand grija ca painea sa fie indestulatoare si pe placul familiei domnitoare.

De dimineata pana seara pitarul aproviziona Palatul Voievodal cu paine proaspata, care era adusa inaintea lui Voda pe talgere si farfuri 515j98f i numai de aur si argint, acoperita cu servete pentru a nu se raci. Cand se infatisa la domnie, pitarul venea imbracat in haine scumpe si se incingea cu brau de matase, semn al preturirii de care se bucura.

Compania Vel Pitar preia aceste traditii ale painii bine facute, ale satisfacerii gusturilor celor mai pretentioase pentru a aduce bucate alese la mesele romanilor.

Cladita pe experienta in arta moraritului si a brutariei, compania Vel Pitar se mandreste astazi cu angajati de elita pregatiti la nivel european si cu sisteme eficiente si profesionale de productie si distributie, avand ca misiune satisfacerea celor mai exigente gusturi, oferind clientilor sai din toata tara produse de morarit si panificatie de calitate superioara.

Vel Pitar SA s-a format in decembrie 2001 prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci. In octombrie 2002 Vel Pitar SA fuzioneaza prin absorbtie cu compania Spicul Arges Pitesti, detinand la momentul respectiv peste 2000 de angajati. In 2003 procesul de extindere a continuat cu preluarea altor doua companii: Pangran Iasi si Gorjpan Targu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a achizionat o unitate de productie in orasul Bals. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu societatile Postavarul din Brasov si Panam din Giurgiu.

In prezent Vel Pitar detine centre de productie in 10 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj si Olt) si un partener de grup in Bucuresti
(' Libertatea ') - acesta avand acelasi actionar majoritar ca si Vel Pitar SA.

Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, Vel Pitar fiind liderul pietei romanesti a produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.

Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, Vel Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti, Ramnicu Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu Jiu, Brasov, Focsani, Dragasani, Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele Arges, Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj si Brasov. Produsele sunt livrate direct catre punctele de vanzare, utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje.

Vel Pitar dispune de o structura de distributie nationala a produselor ambalate: paine ambalata, biscuiti, napolitane, paste fainoase si produse de morarit prin care asigura prezenta acestora la oricare din cele 7 locatii din tara, cu scopul declarat de a putea furniza comerciantilor din oricare colt al tarii toata gama de produse, de la oricare din fabrici, precum si de un lant de magazine proprii ce insumeaza in prezent peste 170 de astfel de unitati.

Concept national - experienta locala

Odata cu adoptarea principiilor sale ca general valabile la nivel national, acestea incluzand:
- calitatea produselor si a serviciilor;
- responsabilitatea -suntem responsabili pentru actiunile noastre si pentru atingerea obiectivelor echipei;
- reciprocitatea in relatiile de afaceri - profit si siguranta pentru toti partenerii nostri;
- instruirea continua a propriilor angajati - factor determinant pentru dezvoltarea companiei;
Vel Pitar recunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentara in actiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite. Rezultatul acestei atitudini este ca fiecare dintre sucursalele companiei este lider local de piata si exceleaza in unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel national.

Analiza pietei externe (Bulgaria)

DEZVOLTAREA UNEI AFACERI PE PIATA BULGARA

Cele mai populare forme de deschidere a unei afaceri in Bulgaria sunt societatea cu capital social (AD) si societatatea cu raspundere limitata (OOD), dar legea permite si altfel de forme: joint ventures, reprezentante, holdinguri, cooperative. Primele doua restrang obligatiile actionarilor pe care le au in functie de suma pe care au distribuit-o in capitalul companiei, si de aceea aceste forme sunt preferate, pentru a face afaceri, atat de intreprinzatorii locali cat si de cei straini.

Comparata cu celelalte tari ale Europei de Vest, Bulgaria este ieftina. Investitorii pot gasi valori importante pe piata, iar oportunitatile sunt multiple.

In raportul anual din 2004, Comisia Europeana a clasat Bulgaria ca o tara cu o economie de piata bogata functional, cu un grad ridicat al stabilitatii macroeconomice si cu mecanism de piata care functioneaza.

Economia bulgara functioneaza sub conducerea cursului valutar ( O leva Bulgareasca - 1,95583 Euro), ceea ce prevede un mediu macroeconomic stabil si previzibil. Latura fiscala prudenta , precum si puternicele investitii straine sustin cresterea economica ce s-a desfasurat in ultimii 7 ani.

Cresterea economica asteptata este de 5 procente anual. Statul detine din economia Bulgariei doar un segment de 20%.

Cu multiple investitii locale si straine, sistemul financiar este stabil si bancile extind campurile de credite.

Bulgaria are o asezare geografica strategica. Pozitia sa pe continentul European permite investitorilor sa se intinda pe intrega piata a Uniunii Europene si pe cele ale Europei Centrale si de Vest, ceea ce formeaza o populatie (target) in total de 853 de milioane.

Investitia straina pe piata Bulgariei nu a mai fost atat de masiva si de dinamica. De-a lungul anilor trecuti, importante companii internationale si-au deschis oficii in Bulgaria, numind cateva: Solvay, Umocore, Italcemente Group, Liebherr, Kraft, Nestle, American Standard, Philip Morris, Metro, Lindner, Praktiker si SAP.

Cu sistemul sau politic parlamentar republican,  situatia politica in Bulgaria este stabila, iar legislatia, administratia si justitia sunt independente de parlament.

Incepand cu 2007, Bulgaria se asteapta sa devina membra a Uniunii Europene si si-a armonizat sistemul legal in concordanta cu cerintele UE. In aprilie 2004, tara a devenit membra NATO.

Bulgaria si capitala sa Sofia ofera o calitate a vietii cosmopolite, care este considerata aproape de cea mai ridicata din Europa.

La prima vedere, vizitatorii Bulgariei sunt surprinsi de deversitate si de uluitoarea frumusete naturala. Exista 7 parcuri nationale, peste 3000 de locuri protejate natural si 7 rezervatii biosferice.

INDICATORI GENERALI

Sistemul legal - implementarea completa a legislatiei Uniunii Europene ar trebui sa aiba log prin 2006. Legea investiilor, legea comerciala precum si cea a privatizarii nu fac diferenta intre investitorii locali si cei straini.

Salariul

BULGARIA - DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICA

POPULATIA SI PROGRESUL DEMOGRAFIC

Trecerea la economia de piata si toate consecintele sociale rezultate, ca si noile posibilitati de rea;izare au adus schimbari statutului de,ografic al populatiei. De la sfarsitul anilor '80 s-a format o permanenta tendinta de scadere a numarului populatiei tarii. Bulgaria numara 7450,349 mii persoane in iunie 2005. Se inregistreaza o scadere cu 40,2 mii persoane sau 0,5% in comparative cu 2003, ca rezultat al cresterii naturale negative a populatiei.

Tendintele negative ale dezvoltarii procesului demographic de-a lungul a mai mult de 2 decade au dus la modificari in structura de varsta a populatiei, iar procesul de imbatranire este tot mai activ:

- structura populatiei pe categorii de varsta :

0-14 ani: 14,1% 539 005 barbati

512 762 femei

15-64 ani: 68,7% 2 516 368 barbati

2 559 524 femei

peste 65 ani: 17,2% 531 008 barbati

751 682 femei

- varsta medie :

per total : 40,66 ani

barbati : 38,59 ani

femei : 42,66 ani

CARACTERISTICI ECONOMICE IMPORTANTE

PIB-ul era de 38 008 milione Leva in preturi curente in 2004. PIB-ul in preturile anului 2003 era 36 460 Leva, ceea ce inseamna cu 5,6 5 mai mult decat 2003. din 1998, ratele de crestere sunt positive, in 2004 s-a atins cea mai ridicata valoare, 5,6 %. Pentru prima data PIB in 2002 a deposit nivelul din 1995 - o crestere de 4,7% si in 2004 se extinde la 15,5%.

In 2004, unitatile economice realizeaza 32 942 milionae de Leva, o valoare adaugata bruta ( in preturi curente), ceea ce inseamna 86,7% din PIB. Restul de 13,3 % din PIB (in preturile pietei) sunt ajustari: taxe indirecte pe produs, incluzand VAT, taxe vamale la importul de bunuri ca si serviciile financiare intermediare masurate indirect (FISIM).

Valoare adaugata bruta in sectorul serviciilor, in 2004 reprezinta 3/5 din totalul valorii adaugate. Valoarea adaugata realizata in secotrul privat este de 25203 mil Leva (in preturi curente) in 2004. Valoarea adaugata bruta, formata in sectorul privat in ultimii 7 ani atinge comparative o crestere pozitiva : 5,6% (1998), 7,7% (1999), 14,3% (2000), 6,6% (2001), 8,3 % (2002), 6,5% (2003) si 9,2% (2004).

Intensitatea dezvoltarii sistemului privat este diferita de ce a activitatilor economice private. In 2004, valoarea adaugata bruta create in sectorul agrar privat (agricultura si paduri) a crescut seminificativ cu 2,8% in comapratie cu nivelul din 2003.

Valoarea adaugata in sectorul privat industrial creste cu 9,3% in comparative cu 2003 si "relative share" creste de la 77,6% in 2003 la 81,0% din valoarea adaugata in acest secotr in 2004.

In 2004, o persoana angajata in economia nationala produce un venit de 11286 Leva in PIB (preturi curente). Corelatia dintre modificarea PIB si numarul persoanelor angajate demonstreaza o crestere a productivitatii muncii ( masurata in PIB/ pers angaj) cu 4,2% in comparatie cu anul 2003.

In conditiile cresterii numarului de ore de munca cu 2,4%, productivitatea nationala ( pe o ora de munca) castiga 1,8% si determina o ridicare a ratei in PIB de 32%.

Inflatia in 2004 este 4,0%. Este aproape de cea din 2002, dar mai ridicata cu 0,2 puncte, dar in comparative cu inflatia masurata in 2003 e mai scazuta cu 1,6 puncte.

Valoarea bunurilor exportate in 2004 este de 15,6 miliarde Leva cu o crestere de 19,7% in comparatie cu 2003. Valorea importurilor (CIF) este 22,7 miliarde Leva si este mai mare decat cea a exporturilor - de 45%. Importul de bunuri creste cu 20,9% in comparative cu 2003. balanta comertului exterior ( exporturi FOB- importuri CIF) este negative in toate lunile anului 2004 si inseamna -7,1 miliarde Leva.

In 2004 Germania, Rusia si Italia sunt principalii parteneri straini, la nivelul importului, cu Bulgaria. 37% din valoarea totala a importurilor apartin acestor tari in 2004. Firme importatoare sunt 26 286 in 2004, fata de 1758 cate erau in 2003. In 2004, principalii parteneri de comer tai Bulgariei apartineau Uniunii Europene - 25 de state member. Aproximativ 58% din bunurile exportate sunt orientate catre Uniunea Europeana. Importurile din China cresteau cu 51,7%, in 2004, in comparative cu anul 2003 si valorau 737,6 milioane Leva, dar exporturile se reduce aproape la jumatate, dupa cresterea inregistrata de 4 ori in 2003 fata de 2002.

DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI

Conjunctura comerciala a Bulgariei in 2004 ramane favorabila si in prima jumatate a anului 2005. in 2004, valorea medie a indicatorului climatului commercial este cu 9,9 puncte deasupra valorii pe termen lung in perioada 1994-2004 si cu 2,5 puncte peste cea din 2003.

Tendinta pozitiva a dezvoltarii acestui indicator continua si in perioada ianuarie - mai 2005. Caracteristicile mediului de afaceri in comertul cu amanuntul in 2004 sunt apropiate celor din anul anterior. Optimismul legat de aprecierile si asteptarile situatiei comerciale in comertul cu amanuntul se intend si in perioada primul trimestru al anului 2005.

Incasarile nete din vanzarea bunurilor si serviciilor realizate in 2004 au atins 42 153 milioane de Leva iar cresterea lor reala (in preturile anului 2003) este cu 12,6 % in comparative cu 2003. Cresterea ratei comertului cu amanuntul cu mancare, bauturi si tigari este cu 7,1% iar pentru comertul cu produse farmaceutice, cosmetice si articole de toaleta , 5,7%.

RAPORT AL PIETEI DE PANIFICATIE

Volumul si valoarea pietei produselor de panificatie:

Paine:

Volumul productiei - 855,262 tone/an

-sortimente de paine normala: 769 891 tone/an

-sortimente de paine speciala: 85 271 tone/an

Valoarea productiei - 513 002 000 Euro/an

- sortimente de paine normala: 384 945 600 Euro/an

- sortimente de paine speciala: 128 056 500 Euro/an

Alte articole de panificatie:

- productie: 127 280 tone/an

- valoare: 381 840 000 Euro/an

Produse de cofetarie:

- productie: 70 625 tone/an

- valoare: 423 756 000 Euro/an

Pretul mediu al painii:

- paine normala: 0,62 Euro/kg

- paine speciala: preturi mai mari

Tendinte ale pretului:

- se asteapta o crestere a pretului in anii urmatori (aproximativ 70%- 80% din preturile medii din tarile Uniunii Europene)

Tendintele consumului:

- consumul pe cap de locuitor este in scadere. Este rezultatul partial al dietelor in randul tinerei generatii

Consumul de paine pe cap de locuitor:

- in 2004: 110,2 kg/an

- in 2005: 108 kg /an (prognozare)

Consumul de alte articole de panificatie pe cap de locuitor:

- 2004 +2005 - 16,4 kg

Consumul de produse de cofetarie pe cap de locuitor:

- 2004 : 9,1 kg/an

- 2005 : 9,3 kg/an (prognozare)

Structura a sectorului de panificatie:

Numar de companii in acest sector:

- aproximativ 4000 de companii

- fabrici de paine: 68

Numar de angajati:

-total: 12000

- fabrici de paine: 7000

Top 5 al sortimentelor de paine:

paine din faina de grau " Stara Zagora" si " Dodrudja" (aproximativ 90%)

paine din grau integral

paine din grau mixt

bagheta S

paine pentru sandwich

Conditii de munca:

Salariul mediu in cadrul unei brutarii:

250-350 Euro/luna

Numar de ore pe saptamana, fara numarul de ore peste program:

40 ore

Tendinte majore ale pietei:

Dezvoltarea si inovarea unor produse:

- introducerea de noi sortimente de paine si produse de panificatie;

- utilizarea de noi utilaje;

- utilizarea unui material mai bun pentru impachetat;

- obtinerea unei mai mari productii de paine cu seminte;

- market share stabil la un nivel inalt pentru paine de sandwich. Cresterea productiei de paine de secara;

- cat mai multa paine congelata in ambalaje mici;

Comportamentul consumatorului

Consumul principal de paine proaspata din faina de grau.

Painea din fabricile de paine este cea mai cumparata in supermagazine si lanturi comerciale.

Sectorul cu amanuntul/ distributia:

- supermaketuri si magazine alimentare: 60%

- brutarii: 25%

- magazine speciale: 10%

- lanturi de magazine (Metro, Billa): 5%

-cea mai consumata paine provine din fabricile de paine la preturi de "craft bakeries".

-cresterea ofertei de paine pre-ambalata

-mai multa paine vanduta in lanturi de magazine.

ORGANIZATIA BRUTARILOR DIN BULGARIA

Organizatia brutarilor din Bulgaria este o organizatie non-profit de voluntariat. Obiectivul principal al sau este de a reprezenta si proteja interesele membrilor sai si de a contribui la punerea in valoare a calificarii profesionale in acest sector al economiei bulgare. Organizatia mentine relatii de afaceri cu fundatii similare din Germania, Austria, Franta, Italia, Olanda, Spania, Portugalia si alte tari.

Aceasta acopera 75% din productia de paine, 40% din produsele de panificatie si 40% din produsele de cofetarie din tara.

Cresterea numarului de produse de alimentatie prezente pe piata este rezultatul influentelor vestice in sfera consumatorilor si in cea a sectoarelor de astfel de produse. Produsele companiilor multinationale si ale marcilor din vest au devenit din ce in ce mai mult vizibile. Consumatorii au devenit din ce in ce mai sofisticati, cu cereri mai mari pentru produsele care ofera bemeficii sanatoase si confort. Stilul de viata ocupat, alert al tinerilor, si nu numai explica crestrea cererii de produse consummate rapid: cereale, snack meals, mancare precongelata.

Vanzarile produselor ca pizza congelata, supe deshidratate, mancare uscata, paste si taitei, au inregistrat o mare crestere in acest sector.

Anul 2004 a fost cel mai bun an al vanzarii produselor ambulate, in preturi curente, ajungand la o crestere de aproximativ 4% fata de ultimii 3 ani, castigand peste 3,1 miliarde de Leva. In ciuda faptului ca valoarea curenta creste puternic, piata evolueaza indeajuns cat sa compenseze inflatia anuala. Piata este in procesul de tranzitie, de transformare si arata o multime de oportunitati de imbogatire atat in sectoare noi , cat si in subsectoarele dezvoltate mai putin.

Se asteapta ca trendul "ambalarii" sa afecteze cea mai mare zona a sectorului produselor de alimentatie - painea neambalata, dar de data aceasta motivul este legislatia si nu fortele absolute ale pietei. Recente schimbari in legislatie solicita ca toata painea obtinuta prin mechanism industrial sa fie ambalata de la inceputul anului 2005.

CONCURENTA PE PIATA PRODUSELOR DE PANIFICATIE

PRINCIPALII CONCURENTI

Compania "JVL Bulgaria Holding" dispune de o moderna brutarie spre centrul orasului Sofia, echipata cu o linie a firmei "Bonguard" si o linie de productie de paine unica fara faina - Bonus. Capacitatea totala a productiei este de 60000 de paini in 24 de ore.

Tehnologia moderna detinuta de companie impreuna cu inaltul professionalism al angajatilor din organizatie garanteaza calitatea ridicata si succesul.

Brutaria este specializata in productia si realizarea unei paini sanatoase. Produsele realizate sunt destinate oamenilor care tin la sanatatea lor. Compania produce si cateva sortimente de paine speciala, conform unor retete originale europene si din materii prime brute speciale - " Kievrye", " Bavarski", "Borodinskii".

Produsele sunt prezente atat in magazinele locale, cat si in hipermagazinele marilor companii de comert existente in Bulgaria, respectiv Sofia.

Allatini este o companie greaca curand sosita in Bulgaria, care impreuna cu Unibel, o parte din Bella, companie ce realizeaza produse alimentare, au format un joint-venture. Atfel Allatini isi muta o mare parte din operatiuni in Bulgaria, unde debuteaza pe piata produselor alimentare cu produse de panificatie inghetate. Aceasta va exporta in Romania, Macedonia, Turcia si Grecia.

Analiza planului de marketing

PRODUSELE PROMOVATE

In urma hotararii legislatiei bulgare, incepand cu anul 2005, ca painea sa fie ambalata, se doreste promovarea si vanzarea produselor Vel Pitar : panificatie ambalata - French Toast (classic, secara, cu seminte ) ,Panissimo si Vita Rustica, urmand ca dupa evaluarea vanzarilor sa se ia hotararea comercializarii si celorlalte produse marca Vel Pitar.

Caracteristici:

French Toast Clasic - produs cu gust deosebit, cu textura supla si fina, este caracterizat de simplitatea formei feliilor ce invita la creativitate astfel incat oricine din familie, de la copii la bunici, poate deveni maestru in arta pregatirii unui sandwich grozav!

French Toast Secara - cu un continut de fibre vegetale de 6 ori mai mare decat painea obisnuita, bogat in substante minerale si aducand un aport energetic redus - rezultat al amestecului de faina neagra, graham si secara -, produsul nu poate sa lipsesca de pe masa celor ce respecta obiceiurile nutritionale corecte.

French Toast Seminte - produs ce respecta tendintele nutritionale moderne, creat dintr-un amestec de fainuri cu adaos de seminte de floarea soarelui, dovlesc si susan. Combina bogatia in fibre vegetale cu aportul energetic ridicat, fiind destinat celor cu un stil de viata dinamic.

Obiceiuri de consum recomandate

Gama French Toast raspunde exigentelor celor mai diferite gusturi. Putand fi folosite intr-o infinitate de combinatii si in ocazii dintre cele mai diferite - la scoala, la serviciu sau la iarba verde -, produsele gamei French Toast transforma pe oricine intr-un expert al prepararii sandwich-urilor gustoase.

Panissimo este o gama de paini speciale, feliate si ambalate, cu ingrediente atent selectionate - pana la 4 tipuri de fainuri si o multitudine de mixuri din cereale si seminte.
Produsele din gama Panissimo sunt un aliment sanatos deoarece:

au un aport caloric scazut (Panissimo Silueta, Panissimo Paine Bios)

contin mixuri de cereale potrivite alimentatiei persoanelor dinamice, ce depun un efort deosebit fizic sau intelectual

sunt potrivite pentru anumite diete (Panissimo Paine dieta si Panissimo Paine hipoglucidica)

contin faina de gluten si germeni de grau, adaosuri ce stimuleaza tranzitul intestinal si regleaza arderile (Panissimo Graham proteinizat, Panissimo de secara)

au un gust si un aspect traditional, atragator (Panissimo Paine neagra, Panissimo Paine cu cartofi)

Coapta dupa retete traditionale, Vita Rustica iese din cuptor cu o coaja mai groasa, si cu un miez indestulator al carui gust te indeamna la bucate.

Vita Rustica Origine e ca ziua dulce si usoara de toamna, de pe la inceputul culesului recoltelor, cand pe campuri apunea soarele in veselia oamenilor harnici.

Vita Rustica Fibre, cu gust zglobiu-primavaratec, precum firea oamenilor, e din tarate si germeni de grau, si se simte forta naturii ce renaste.

Vita Rustica Floarea-Soarelui, aurie si infierbantata precum o zi de vara, e painea oamenilor de isprava, facuta din seminte de susan si de floarea-soarelui.

Vita Rustica Multicereale

PIETE STRATEGICE IN ROMANIA

Vel Pitar detine circa 10% din piata interna de profil. Compania opereaza un numar de 11 fabrici de panificatie, 7 mori si peste 174 de magazine localizate in 10 orase( Cluj, Iasi, Tg.Jiu, Brasov, Tecuci, Rm.Valcea, Pitesti, Bucuresti, Giurgiu). Compania are o gama de peste 500 de produse pentru piata interna si circa 3.000 de puncte de vanzare. Principalele produse sub marca Vel Pitar sunt paine si specialitati de panificatie, produse de patiserie, biscuiti, paste, napolitane.

Se observa asezarea magazinelor in orasele mari ale Romaniei, tocmai pentru populatia densa, pentru aprecierea justa a calitatii inalte a produselor Vel Pitar, pentru acceptarea noului in sectorul produselor de panificatie.

OBIECTIVE DE MARKETING

v      mentinerea si imbunatatirea imaginii Vel Pitar ca prima companie romaneasca producatoare din industria de panificatie pe piata bulgara

v      cresterea cotei de piata printr-o suprematie calitativa si prin adaptarea productiei in functie de cerintele pietei

v      cresterea notorietatii prin identificarea si valorificarea unor canale de marketing eficiente

v      cresterea profitului cu 5% (minim) in urmatorii 2 ani fata de anul plasarii Vel Pitar pe piata bulgara.

INDICATORI DE MASURARE A OBIECTIVELOR

v      Obiectivul calitativ - imbunatatirea imaginii. Scopul obiectivului consta in schimbarea favorabila a perceptiei consumatorilor potentiali. Se umareste castigarea unor nonconsumatori relative.

v      Cota de piata exprimata ca pondere a companiei in totalul pietei produselor de panificatie, din punct de vedere al raportului valorii volumului vanzarilor companiei in totalul pietei.

v      Notorietatea reprezinta gradul de informare a consumatorilor cu privire la noile produse Vel Pitar, gradul de popularitate a marcii (45% din segmental de piata tinta)

v      Obiectivul financiar se obtine din cresterea numarului consumatorilor vizati si probabilitatii cumpararii acestora si din increderea obtinuta pe parcurs in produsele Vel Pitar.

STRATEGIE DE MARKETING UTILIZATA

Se va folosi o strategie de marketing de atac, ofensiva, cu scopul obtinerii unor noi consumatori. Se va pleca de la gasirea unor puncte de distributie, de desfacere, pe o piata straina (Bulgaria), urmarindu-se o politica de promovare caracteristica pietei externe - TV, Radio, outdoor - , iar in privinta politici de pret se poate spune ca nu vor fi mari modificari , datorita existentei unei oarecare egalitati intre pretul painii din Romania si cel din Bulgaria.

MIXUL DE MARKETING

POLITICA DE PRODUS

- se urmareste pozitionarea aceleiasi game de produse Vel Pitar, produse generice, pe o piata noua, Bulgaria, caracteristicile calitative si cantitive, ale ambalajului ramanand neschimbate. Produsele lansate vor fi French Toast (toate sortimentele - Clasic, Secara, cu seminte), Panissimo (toate sortimentele) si Vita Rustica (toate sortimentele).

- testarea produselor se face mai intai prin prezenta la cateva expoziitii agro-alimentare, in urma carora se va observa cererea mai accentuata a unor anumite sortimente, sau incheierea unor contracte pe termen scurt cu institutii de alimentatie publica (cantine, restaurante, fast food-uri), care in schimbul unui mic comision vor introduce in circuitul alimentar produse Vel Pitar.

- din punct de vedere al lansarii produselor , noi pentru piata bulgara, se poate recurge si la demonstratii practice publice, sau mese rotunde la care vor fi invitati potentiali consumatori ce fac parte din targetul tinta, continutul dezbaterilor fiind transmis prin mijloacele de comunicare in masa.

- se va face o adaptare obligatorie (ceruta de legislatia si reglementarile Bulgariei in temeiul normelor de igiena si securitate) si anume ambalarea produselor in pungi sigilate.

POLITICA DE PRET

- se va realiza o corelare (echilibrare) intre pretul de productie si pretul existent pe piata produselor de panificatie in Bulgaria.

- din punct de vedere al pretului in mediul concurential, piata produselor de panificatie din Bulgaria- Sofia este una polista, in care numarul ofertantilor este mai mic decat numarul cumparatorilor, si astfel producatorul stabileste pretul pe care il impune sau propune cumparatorului.

- strategia de pret utilizata este cea de penetrare pe piata, deoarece cererea produsului prezinta o sensiblitate accentuate in functie de pret, tinandu-se cont ca Bulgaria este o tara saraca; deoarece exista o competitie acerba pe piata, Vel Pitar angajandu-se cu investitii la care nu poate renunta inainte de a recuperarea lor, fie si partiala.

POLITICA DE PLASARE (distributie)

- din punct de vedere al distrbutiei se are in vedere cumpararea de autoutilitare care sa asigure aprovizionarea magazinului Vel Pitar, ce se intentioneaza a fi deschis in Sofia, dar si a marilor supermarketuri existente in Bulgaria, apoi urmand a se lua hotararea infiintarii unei fabrici de paine, cu materii prime si retete romanesti, cele din urma sunt rezultatul analizelor volumului incasarilor din primul an de la lansare.

- consider ca ar fi de bun augur aprovizonarea din punctual de lucru Giurgiu, acesta fiind cel mai apropiat de magazinul Vel Pitar Sofia, dar mai ales cel mai alaturat Bulgariei.

- vor fi folosite canale fara intermediar (producator - consumator) si canale scurte (prezenta marilor firme de comert cu amanuntul)

POLITICA DE PROMOVARE

- se apeleaza la agentiile de publicitate locale, la agentiile de research si development locale, pentru obtinerea unei campanii publicitare eficiente, care sa cunoasca destul de bine piata careia se adreseaza Vel Pitar.

- prezenta pliantelor, brosurilor, printurilor, bannere-lor este relevanta

- un mesaj sonor , in limba bulgara ( ce ascunde vocea cunoscutului brutar povestind de bunatatea painii Vel Pitar) la radiourile locale nationale si private: HORIZONT pe 103 MHz FM, HRISTO BOTEV pe 92.8 MHz FM, 99 pe 106 MHz, EXPRESS pe 105 MHz, VITOSHA pe 97.6 MHz (in lb. bulgara).

- un mesaj sonor-vizual la posturile locale de televiziune: Channel 1, Efir 2.

- participare la expozitii agro-alimentare.

- consumatorii se indreapta catre produse moderne, usor de folosit si de pastrat. Comunicarea merge dincolo de prezentarea beneficiilor functionale ale produsului, incercand sa genereze simpatie sis a transmita vitalitatea momentelor associate cu consumul produselor Vel Pitar.

- se urmareste promovarea numelui de marca French Toast si a semnaturii de calitate "K- touch - produs neatens"

- cel mai mare producator de panificatie din Romania "activeaza" imaginea bucatarului traditional, aducandu-l intr-un cadru mai apropiat de familie, expunand experienta si expertiza in industria de profil, alaturi de grija permanenta pentru produse si pentru sanatatea intregii familii.

BIBLIOGRAFIE

https://www.the-infoshop.com/study/eo26556_packaged_food.html

www.pangaea.net/country/bulgaria.htm

www.freedomhouse.org/nit98/bulgaria.pdf

WWW AIBI ONLINE ORG

www.velpitar.ro

www.investbulgaria.com

www.sofia.com

ziarul financiar, 22 martie 2005

https://news.dnevnik.bg/?y=2005&m=10&d=12

www.sfin.ro/articol_36/painea_ romaneasca_fuzioneaza_in_ring.html

bonus-bg.com/Window_enstart.htm