Proiect marketing

Cap.1. Prezentarea societatii SC. Sigstrat S.A.

Adresa:Strada Unirii, nr.4545, Localitatea Sighetu Marmatiei

Telefon: 026452311117

Descriere activitate: -activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN ) 2020 - Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnire, placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase etc.. SC Sigstrat S.A. este o societate comerciala pe actiuni cu, cu un capital social ce depaseste 1.500.000 lei, având un numar mediu de salariati, de aproximativ 700 de angajati. Societatea a evoluat destul de vizibil ]n ultimii ani pe piata judetului Maramures, devenind un reper important atât la nivel regional, cât si la nivel national. Eforturile managementului companiei au vizat dezvoltarea pe multiple planuri a ramurei din care face parte.

Societatea a fost înfiintata în anul 1992, ca urmare a diviziunii produse pe platforma industriala a Combinatului de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei. Societatea este amplasata in zona industriala a orasului.

În aceasta societate, au fost cooptate trei sectii de productie a caror profil tehnologic este asemanator, si anume:

-sectia placaj;

-sectia mulate;

-sectia brichetare.

Sectiile sunt supuse unui regim de întretinere si dezvoltare continua efectuându-se constant lucrari de modernizare necesare procesului de fabricatie.

Obiectul de activitate:

• producerea de furnire, placaje, produse .emulate din lemn( ...), scaune;

• comercializarea produselor din fabricatie proprie;

• operatiuni de import - export în specificul activitatii;

• prestari servicii în domeniul activitatii de baza;

• întretinerea, repararea cu piese de schimb în profilul activitati de baza.

Profilul unitatii se suprapune cu obiectul de activitate stabilit în statutul societatii.

Societatea utilizeaza ca materie prima în principal material lemons.

În sectia placaj are loc prelucrarea bustenilor rezultând furnire, placaje care se vând ca atare si semifabricate.

Sectia are în dotare echipament tehnologic specific prelucrarii materialului lemons în produsele mai sus amintite.

Materia prima a sectiei mulate este produsa în totalitate de sectia placaj, adica produse semifinite. Sectia este dotata cu utilaje specific activitatii, necesare executarii operatiunilor de prelucrare a fiecarui produs, de la croirea materialului si pâna la finisarea lor. Din deseurile de lemn rezultate din procesele de productie a liniilor de placaj, si mulate se obtin brichete la sectia brichetate.

Sursa: Bilantul Societatii S.C. Sigstrat S.A., perioada 2005-2007

Sursa: Contul de profit si pierdere SC Sigstrat S.A., perioada 2005-2007

I.            Excedent brut din exploatare

Excedent brut din exploatare = Valoarea adaugata bruta + Subventii din exploatare (cont 74) - Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (cont 63) - Cheltuieli cu personalul.

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Productia exercitiului = Productia vânduta (cont 70 - cont 707)+/- Productia stocata (cont 711)+ Venituri din productia de imobilizari (cont 72)

Marja comerciala = Diferenta între veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 ) si costul de achizitie aferent marfurilor vândute (cont 607- exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).

Marja excedentului brut = Raportul dintre excedentul brut din exploatare si Cifra de afaceri x100

Sursa : Contul de profit si pierdere a S.C. Sigstrat S.A., perioada 2005-2007

Sursa: Contul de profit si pierdere a S.C. Sigstrat S.A. , pentru anii 2005-2007

Excedentul brut din exploatare reprezinta resursa rezultata din exploatare si este folosita pentru mentinerea si dezvolatrea potentialului productiv al ntreprinderii si remunerarea capitalurilor utilizate si a statului

Indicele xcedentului brut din exploatare scade în 2005 fata de 2004 cu 52,93% la valoarea de 943016 lei, în 2006 creste cu 126,62% fata de 2005 la valoarea de 2137132 lei, iar în anul 2007 fata de 2006 a scazut cu 27,36% la valoarea de 1552505 lei.

Marja excedentului brut a societatii S.C.Sigstrat S.A creste în 2006 la 13,43% fata anul 2005, care aveao marja de 9,51%, iar în anul 2007 scade si ajunge la 8,63% fata de anul 2006.

II.         Cifra de afaceri

-Sursa : Contul de profit si pierdere al S.C. Sigstrat S.A.pentru anii 2005-2007

Cifra de afaceri a firmei S.C. Sigstrat S.A. creste în 2005 fata de 2004 cu 40,43%, de la 7063283 lei la 9918623 616f520g lei. În 2006 cifra de afaceri continua sa creasca cu 60,43% fata de anul 2005 la valoarea de 15912181 lei , iar în 2007 creste cu 13,02% fata de 2006 si ajunge la valoarea de 17983434 lei.

III.       Evolutia cheltuielilor societatii 

Sursa : Contul de profit si pierdere al firmei S.C. Sigstrat S.A. anii 2005 - 2007

n anul 2005 cheltuielile totale au crescut cu 30,33% fata de anul 2004 iar în 2006 cu 47,80% fata de cheltuielile aferente anului 2005, iar în anul 2007 au scazut si au ajuns la valoarea de , fata de anul 2006.

Evolutia profitului

-Sursa : Contul de profit si pierdere al firmei S.C. Sigstrat S.A., pentru anii 2005-2007

Profitul net creste spectaculos în 2006 fata de anul 2005 cu 973,57% în timp ce în anul 2005 a avut loc o scadere de 82,65%fata de 2004. În anul 2007 are loc din nou o scadere a profitului net, fata de anul 2006 cu 61,75%.

Evolutia impozitului pe profit

Sursa : Contul de profit si pierdere a S.C. Sigstrat S.A. pentru anii 2005-2007

În anul 2005 S.C. Sigstrat S.A. a platit un impozit cu 104,25% mai mare decât cel platit în anul 2004 iar în 2006 impozitul pe profit platit a fost cu 106,42% mai mare decât cel platit în 2005. În 2007, societatea a platit un impozit pe profit cu 68,88 % mai mic decât cel platit în anul precedent.

IV.      Indicatori de profitabilitate si rentabilitate

Sursa : Contul de profit si pierdere + Bilant S.C. Sigstrat S.A. anii 2005 -2007

Explicatii:

Rata profitului brut (marja bruta) = Profit brut/CA

Rentabilitatea economica = Profit brut/Active totale x100

Rentabilitatea financiara= Profit net/Capitaluri proprii x100

Rentabilitatea activelor = Profit net/Total active x100

Profit brut din vânzari= Marja comerciala

Marja bruta din vanzari = Profit brut din vanzari/Cifra de afaceri x100

Viteza de rotatie a stocurilor = Costul vânzarilor / Stocul mediu

Numar de zile de stocare = (Stoc mediu / Costul vânzarilor)X365

Costul bunurilor vândute si al serviciilor prestate = Cheltuielile activitatii de baza +

Cheltuielile activitatilor auxiliare + Cheltuielile indirecte de productie

Rata profitului brut creste în anul 2006 fata de 2005, dar în anul 2007, aceasta va scadea fata de 2006.

În 2006 fata de 2005, marja bruta a profitului creste de la 0,02% la 0,26%, dar în 2007 scade de la 0,26%(2006) pâna la 0,08%, ceea ce reprezinta o scadere destul de majora.

În anul 2005, ponderea profitului brut în totalul activelor este de 5,67% si creste vizibil în 2006 pâna la 24%, iar în 2007 va ajunge la 7,28%, scazând fata de 2006 cu 16,72%.

Rentabilitatea financiara a societatii S.C. Sigstrat S.A. este în anul 2006, 41,89% si creste fata de 2005 cu 35,6%. În schimb în anul 2007 ponderea profitului net în capitaluri proprii este de 13,95%, înregistrând asadar o scadere fata de anul 2006 de 27,94%.

Rentabilitatea activelor creste în anul 2006 la 19,11%, de la 2,43% cât a înregistrat în 2005. Însa în anul 2007, ponderea profitului net în totalul activelor scade cu 5,16% fata de 2006, ajungând la 13,95%.

Marja bruta din vânzari creste de la 0,02% în 2005, pâna la0,26% în 2006. Ponderea profitului brut din vânzari în cifra de afaceri scade însa in 2007 cu 0,18%, fata de 2006 si este de 0,08%.

Viteza de rotatie a stocurilor scade cu 0,35% rotatii/exercitiu financiar în anul 2006 (5,35%) fata de anul 2005 (5,70%), dar înregistreaza în schimb o crestere în 2007, fata de 2006, cu 1,42% rotatii/exercitiu financiar, ajungând la 6,77% rotatii/exercitiu financiar.

Numarul de zile de stocare creste de la 64,01 cât înregistreaza în 2005 la 68,28 (în anul 2006) si apoi scade la 53,90 zile în 2007 fata de 2006.

V.         Rata activelor imobilizate

Sursa: Bilant S.C. Sigstrat S.A. ,pentru anii 2005-2007

Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/Total active x100;

Ponderea activelor imobilizate în totalul activelor a fost de 35,14% în anul 2005 si a crescut foarte putin, anume pana la 35,97% în anul 2006. În 2007, rata activelor imobilizate a societatii S.C. Sigstrat S.A. a fost de 40,25% înregistrând o crestere de 4,28% fata de anul 2006.

Analiza comparativa

Excedent brut din exploatari

-Sursa : Tabel 11, Tabel 23, Tabel 35, Tabel 47

Cap.1. Prezentarea societatii SC. Sigstrat S.A.

Adresa:Strada Unirii, nr.40, Localitatea Sighetu Marmatiei

Telefon: 0262311117

Descriere activitate: -activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN ) 2020 - Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnire, placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase etc.. SC Sigstrat S.A. este o societate comerciala pe actiuni cu capital integral privat, cu un capital social ce depaseste 1.500.000 lei, având un numar mediu de salariati, de aproximativ 700 de angajati. Ocupa locul ? ? ?? Societatea a evoluat destul de viyibil in ultimii ani pe piata judetului Maramures, devenind un reper important atât la nivel regional, cât si la nivel national. Eforturile managementului companiei au vizat dezvoltarea pe multiple planuri a ramurei din care face parte.

Societatea a fost înfiintata în anul 1992, ca urmare a diviziunii produse pe platforma industriala a Combinatului de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei. Societatea este amplasata in zona industriala a orasului.

În aceasta societate, au fost cooptate trei sectii de productie a caror profil tehnologic este asemanator, si anume:

-sectia placaj;

-sectia ? ? ???????????;

-sectia brichetate.

Sectiile sunt supuse unui regim de întretinere si dezvoltare continua efectuându-se constant lucrari de modernizare necesare procesului de fabricatie.

Obiectul de activitate:

• producerea de furnire, placaje, produse .emulate din lemn( ...), scaune;

• comercializarea produselor din fabricatie proprie;

• operatiuni de import - export în specificul activitatii;

• prestari servicii în domeniul activitatii de baza;

• întretinerea, repararea cu piese de schimb în profilul activitati de baza.

Profilul unitatii se suprapune cu obiectul de activitate stabilit în statutul societatii.

Societatea utilizeaza ca materie prima în principal material lemons.

În sectia placaj are loc prelucrarea bustenilor rezultând furnire, placaje care se vând ca atare si semifabricate.

Sectia are în dotare echipament tehnologic specific prelucrarii materialului lemons în produsele mai sus amintite.

Materia prima a sectiei. Este produsa în totalitate de sectia placaj, adica produse semifinite. Sectia este dotata cu utilaje specific activitatii, necesare executarii operatiunilor de prelucrare a fiecarui produs, de la croirea materialului si pâna la finisarea lor. Din deseurile de lemn rezultate din procesele de productie a liniilor de placaj, si mulate se obtin brichete la sectia brichetate.

Sursa: Bilantul Societatii S.C. Sigstrat S.A., perioada 2005-2007

Sursa: Contul de profit si pierdere SC Sigstrat S.A., perioada 2005-2007

VI.      Excedent brut din exploatare 

Excedent brut din exploatare = Valoarea adaugata bruta + Subventii din exploatare (cont 74) - Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (cont 63) - Cheltuieli cu personalul.

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Productia exercitiului = Productia vânduta (cont 70 - cont 707)+/- Productia stocata (cont 711)+ Venituri din productia de imobilizari (cont 72)

Marja comerciala = Diferenta între veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 ) si costul de achizitie aferent marfurilor vândute (cont 607- exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).

Marja excedentului brut = Raportul dintre excedentul brut din exploatare si Cifra de afaceri x100

Sursa : Contul de profit si pierdere a S.C. Sigstrat S.A., perioada 2005-2007

Sursa: Contul de profit si pierdere a S.C. Sigstrat S.A. , pentru anii 2005-2007

Excedentul brut din exploatare reprezinta resursa rezultata din exploatare si este folosita pentru mentinerea si dezvolatrea potentialului productiv al ntreprinderii si remunerarea capitalurilor utilizate si a statului

Indicele xcedentului brut din exploatare scade în 2005 fata de 2004 cu 52,93% la valoarea de 943016 lei, în 2006 creste cu 126,62% fata de 2005 la valoarea de 2137132 lei, iar în anul 2007 fata de 2006 a scazut cu 27,36% la valoarea de 1552505 lei.

Marja excedentului brut a societatii S.C.Sigstrat S.A creste în 2006 la 13,43% fata anul 2005, care aveao marja de 9,51%, iar în anul 2007 scade si ajunge la 8,63% fata de anul 2006.

VII.            Cifra de afaceri

-Sursa : Contul de profit si pierdere al S.C. Sigstrat S.A.pentru anii 2005-2007

Cifra de afaceri a firmei S.C. Sigstrat S.A. creste în 2005 fata de 2004 cu 40,43%, de la 7063283 lei la 9918623 616f520g lei. În 2006 cifra de afaceri continua sa creasca cu 60,43% fata de anul 2005 la valoarea de 15912181 lei , iar în 2007 creste cu 13,02% fata de 2006 si ajunge la valoarea de 17983434 lei.

VIII.         Evolutia cheltuielilor societatii 

Sursa : Contul de profit si pierdere al firmei S.C. Sigstrat S.A. anii 2005 - 2007

n anul 2005 cheltuielile totale au crescut cu 30,33% fata de anul 2004 iar în 2006 cu 47,80% fata de cheltuielile aferente anului 2005, iar în anul 2007 au scazut si au ajuns la valoarea de , fata de anul 2006.

Evolutia profitului

-Sursa : Contul de profit si pierdere al firmei S.C. Sigstrat S.A., pentru anii 2005-2007

Profitul net creste spectaculos în 2006 fata de anul 2005 cu 973,57% în timp ce în anul 2005 a avut loc o scadere de 82,65%fata de 2004. În anul 2007 are loc din nou o scadere a profitului net, fata de anul 2006 cu 61,75%.

Evolutia impozitului pe profit

Sursa : Contul de profit si pierdere a S.C. Sigstrat S.A. pentru anii 2005-2007

În anul 2005 S.C. Sigstrat S.A. a platit un impozit cu 104,25% mai mare decât cel platit în anul 2004 iar în 2006 impozitul pe profit platit a fost cu 106,42% mai mare decât cel platit în 2005. În 2007, societatea a platit un impozit pe profit cu 68,88 % mai mic decât cel platit în anul precedent.

IX.      Indicatori de profitabilitate si rentabilitate

Sursa : Contul de profit si pierdere + Bilant S.C. Sigstrat S.A. anii 2005 -2007

Explicatii:

Rata profitului brut (marja bruta) = Profit brut/CA

Rentabilitatea economica = Profit brut/Active totale x100

Rentabilitatea financiara= Profit net/Capitaluri proprii x100

Rentabilitatea activelor = Profit net/Total active x100

Profit brut din vânzari= Marja comerciala

Marja bruta din vanzari = Profit brut din vanzari/Cifra de afaceri x100

Viteza de rotatie a stocurilor = Costul vânzarilor / Stocul mediu

Numar de zile de stocare = (Stoc mediu / Costul vânzarilor)X365

Costul bunurilor vândute si al serviciilor prestate = Cheltuielile activitatii de baza +

Cheltuielile activitatilor auxiliare + Cheltuielile indirecte de productie

Rata profitului brut creste în anul 2006 fata de 2005, dar în anul 2007, aceasta va scadea fata de 2006.

În 2006 fata de 2005, marja bruta a profitului creste de la 0,02% la 0,26%, dar în 2007 scade de la 0,26%(2006) pâna la 0,08%, ceea ce reprezinta o scadere destul de majora.

În anul 2005, ponderea profitului brut în totalul activelor este de 5,67% si creste vizibil în 2006 pâna la 24%, iar în 2007 va ajunge la 7,28%, scazând fata de 2006 cu 16,72%.

Rentabilitatea financiara a societatii S.C. Sigstrat S.A. este în anul 2006, 41,89% si creste fata de 2005 cu 35,6%. În schimb în anul 2007 ponderea profitului net în capitaluri proprii este de 13,95%, înregistrând asadar o scadere fata de anul 2006 de 27,94%.

Rentabilitatea activelor creste în anul 2006 la 19,11%, de la 2,43% cât a înregistrat în 2005. Însa în anul 2007, ponderea profitului net în totalul activelor scade cu 5,16% fata de 2006, ajungând la 13,95%.

Marja bruta din vânzari creste de la 0,02% în 2005, pâna la0,26% în 2006. Ponderea profitului brut din vânzari în cifra de afaceri scade însa in 2007 cu 0,18%, fata de 2006 si este de 0,08%.

Viteza de rotatie a stocurilor scade cu 0,35% rotatii/exercitiu financiar în anul 2006 (5,35%) fata de anul 2005 (5,70%), dar înregistreaza în schimb o crestere în 2007, fata de 2006, cu 1,42% rotatii/exercitiu financiar, ajungând la 6,77% rotatii/exercitiu financiar.

Numarul de zile de stocare creste de la 64,01 cât înregistreaza în 2005 la 68,28 (în anul 2006) si apoi scade la 53,90 zile în 2007 fata de 2006.

X.         Rata activelor imobilizate

Sursa: Bilant S.C. Sigstrat S.A. ,pentru anii 2005-2007

Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/Total active x100;

Ponderea activelor imobilizate în totalul activelor a fost de 35,14% în anul 2005 si a crescut foarte putin, anume pana la 35,97% în anul 2006. În 2007, rata activelor imobilizate a societatii S.C. Sigstrat S.A. a fost de 40,25% înregistrând o crestere de 4,28% fata de anul 2006.

Analiza comparativa

Excedent brut din exploatari 

-Sursa : Tabel 11, Tabel 23, Tabel 35, Tabel 47

Graficul Nr. 82. Excedentul brut din exploatare înregistrat de cele 4 societati analizate

pe parcursul exercitiilor financiare studiate

Excedentul brut din exploatare reprezinta resursa rezultata din exploatare si folosita pentru mentinerea si dezvolatrea potentialului productiv al intreprinderii si remunerarea capitalurilor utilizate si a statului.

Societatea care a înregistrat în toti cei patru ani analizati cea mai mare valoare a excedentului brut din exploatare este SC Azomures Tg. Mures SA, urmata de S.C. Antibiotice S.A. Iasi, SC. Carbochim Cluj SA. iar apoi SC. Oncos Impex S.R.L care înregistreaza cea mai mica valoare a excedentului brut din exploatare.

Indicele de crestere a EBE cu baza în lant

-Sursa : Tabel 12, Tabel 24, Tabel 36, Tabel 48

Graficul Nr. 83. Evolutia excedentului brut din exploatare de-a lungul perioadei analizate

Din graficul alaturat (Grafic Nr. ) observam o tendinta de crestere a excedentului brut din exploatare în anul 2004 fata de amul 2003, cea mai mare crestere o înregistreaza societatea SC. Oncos Impex S.R.L, de care înregistreaza pe (aproape) întreg parcursul perioadei analizate cea mai mica valoare a excedentului brut din exploatare. Urmeaza societatea SC. Carbochim Cluj SA.cu o crestere de 19.79% fata de anul 2003, SC Azomures Tg. Mures SA ( , iar apoi S.C. Antibiotice S.A. Iasi cu 0,89% fata de anul precedent.

În anul 2005, dupa aplicarea cotei unice de impozitare, valoarea excedentului brut din exploatare al societatii S.C. Antibiotice S.A. Iasi creste cu 78,91% fata de anul 2004, o crestere cu 78,02% fata de cresterea înregistrata în 2004, în timp ce SC. Oncos Impex S.R.L înregistreaza o crestere de 73,57%, cu 42,43% mai mare decât cea înregistrata în 2004.

SC Azomures Tg. Mures SA.înregistreaza o crestere de doar 2.48%, iar excedentul brut din exploatare al societatii SC. Carbochim Cluj SA scade cu 24.52% în 2005 fata de cel înregistrat în anul 2004.

În anul 2006, constatam în general o tendinta de scadere a excedentului brut din exploatare fata de anul 2005. Astfel, SC. Oncos Impex S.R.L înregistreaza o scadere de 54,87%, SC Azomures Tg. Mures SA de 9.98%, iar S.C. Antibiotice S.A. Iasi de 1,58%.

SC. Carbochim Cluj SA înregistreaza în anul 2006 o crestere a excedentului brut din exploatare de 8.43% fata de anul 2005.

Marja excedentului brut din exploatare

-Sursa : Tabel 11, Tabel 23, Tabel 35, Tabel 47

Marja excedentului brut aferenta societatii SC. Oncos Impex S.R.L creste în 2004 la 22,39% fata de 20,04%, valoare inregistrata în 2003, înregistrând o cresterte de 2,35%, iar cea a societatii SC Azomures Tg. Mures SA creste la 82,94% fata de 77.83% valoarea inregistrata în anul 2003, o crestere de 5,11%, mai mare decît cea inregistrata de societatea Oncos

Ponderea cea mai mare a excedentului brut din exploatare în cifra de afaceri o are societatea SC Azomures Tg. Mures SA, urmata de SC. Carbochim Cluj SA. si S.C. Antibiotice S.A. Iasi si SC. Oncos Impex S.R.L.

SC Azomures Tg. Mures SA înregistreaza o marja a excedentului brut din exploatare în anul 2004 de 82.94% cu 5,11% mai mare decât cea aferenta anului 2003 de 77.83% iar SC. Carbochim Cluj SA. 64.46% în 2004 si 67.91% în 2003.

În anul 2005, marja a excedentului brut din exploatare a firmei SC Azomures Tg. Mures SA scade cu 2,7 fata de anul 2004 ajungând la 80.24%. Scade si marja a excedentului brut din exploatare a firmei SC. Carbochim Cluj SA.la 58.41% în timp ce ponderea excedentului brut din exploatare în cifra de afaceri aferenta societatilor S.C. Antibiotice S.A. Iasi si SC. Oncos Impex S.R.L creste la 80.24% si respectiv la 28,31%, iar în anil 2006 scad la 22,597% si respectiv la 9,29%.

Cifra de afaceri

-Sursa : Tabel 13, Tabel 25, Tabel 37, Tabel 49

Graficul Nr. 85. Cifra de afaceri aferenta societatilor analizate pe parcursul exercitiilor financiare studiate.

Cifra de afaceri masoara performanta economica a firmelor si este folosita drept criteriu pentru clasificarea acestora dupa importanta lor economica.

În cadrul studiului nostru, societatea cu cea mai mare cifra de afaceri, cele mai bune rezultate la nivel microeconomic, cu cele mai mari încasari din activitatea proprie într-o perioada de timp, încasari efectuate la pretul pietei, sunt obtinute de SC Azomures Tg. Mures SA, urmata de S.C. Antibiotice S.A. Iasi, SC. Oncos Impex S.R.L si SC. Carbochim Cluj SA. Acest clasament se mentine pe tot parcursul intervalului de timp analizat.

Indicele evolutiei CA cu baza în lant

-Sursa : Tabel 13, Tabel 25, Tabel 37, Tabel 49

Cifra de afaceri prezinta o tendinta de crestere în cazul celor patru societati analizate în anul 2004 fata de anul 2003. Cea mai mare crestere a înregistrat-o SC. Carbochim Cluj SA., societatea cu cea mai mica cifra de afaceri din cadrul societatilor studiate, o crestere de 26.19%în 2004 . Este urmata de SC. Oncos Impex S.R.L, S.C. Antibiotice S.A. Iasi si SC Azomures Tg. Mures SA cu cresteri de 17.39%, 11,96% si respectiv 6.39%.

Precum se observa în graficul nr 86, cifra de afaceri a societatilor SC. Oncos Impex S.R.L si S.C. Antibiotice S.A. Iasi continua sa creasca considerabil si în 2005 si 2006 în timp ce, cifra de afaceri aferenta societatii SC. Carbochim Cluj SA.scade în 2005 cu 16.70% fata de 2004 iar în 2006 creste usor.

Evolutia cheltuielilor societatii 

Cheltuielile societatilor 

-Sursa : Tabel 14, Tabel 26, Tabel 38, Tabel 50

Graficul Nr. 87. Cheltuielile societatilor de-a lungul perioadei analizate

Din cadrul societatilor analizate, SC Azomures Tg. Mures SA are cele mai mati cheltuieli totale ce se majoreaza de la un an la altul si este urmata de S.C. Antibiotice S.A. Iasi. Urmeaza SC. Oncos Impex S.R.L si SC. Carbochim Cluj SA.a carei cheltuieli scad în 2005 si 2006 la 33,133,722 Roni si respectiv 32,602,829 Roni.

În ultimii doi ani 2005 si 2006, majoritatea societatilor romanesti îsi intensifica procesului de modernizare si retehnologizare, inclusiv prin investitii bazate pe creditare. Aceste proiecte ample de investitii au majorat cheltuielile societatilor comerciale.

Indicele evolutiei cheltuielilor societatii

-Sursa : Tabel 14, Tabel 26, Tabel 38, Tabel 50

Graficul Nr.88. Evolutia cheltuielilor societatilor analizate

În anul 2004, cele patru societati studiate au înregistrat cheltuieli mai mari decat cele aferente anului 2003. Astfel, cea mai mare majorare a cheltuielilor totale a fost observata la SC Azomures Tg. Mures SA, o crestere de 25.04%, urmata de S.C. Antibiotice S.A. Iasi, SC. Carbochim Cluj SA. si SC. Oncos Impex S.R.L.

Cheltulilile totale ale societatii SC. Oncos Impex S.R.L, cresc de la un an la altul într-un ritm crescator însa o buna parte din aceste cheltuieli sunt realizate în urma unor proiecte de investitii. Cheltuielile societatii SC. Carbochim Cluj SA scad de la un an la altul în 2005 cu 8.38% iar în 2006 cu 1.60%.

Cheltuielile de productie ale agentilor economici au înregistrat un ritm de crestere apropiat de cel al cifrei de afaceri în anul 2005 (13,4% fata de 14,1%). Dintre acestea cresterile cele mai mari s-au înregistrat la cheltuielile de personal, respectiv cu 17,5%.

Evolutia profitului

Profitul net înregistrat de societate de-a lungul perioadei analizate

-Sursa : Tabel 15, Tabel 27, Tabel 39, Tabel 51

Graficul Nr.89. Profitul net înregistrat de societati de-a lungul perioadei analizate

SC Azomures Tg. Mures SA înregistreaza cel mai mare profit în anul 2003, din cadrul societatilor analizate, urmata de S.C. Antibiotice S.A. Iasi, SC. Carbochim Cluj SA. si SC. Oncos Impex S.R.L. În 2004 acest clasament se mentine, iar în 2005, precum se observa si în graficul nr. 89. S.C. Antibiotice S.A. Iasi obtine cel mai mare profit, urmat de SC Azomures Tg. Mures SA, iar în 2006, SC Azomures Tg. Mures SA înregistreaza o pierdere de -2,422,658 Roni.

Evolutia profitului net de-a lungul perioadei analizate

-Sursa : Tabel 15, Tabel 27, Tabel 39, Tabel 51

Graficul Nr.90. Evolutia profitului net al societatilor

de-a lungul perioadei analizate

În anul 2005 a avut loc o crestere a profitului societatilor comerciale pe ansamblul economiei de +9,3% concomitent cu diminuarea cu 3% a pierderilor.

Profitul net creste de la un an la altul în cazul societatilor SC. Oncos Impex S.R.L si S.C. Antibiotice S.A. Iasi, în timp ce în cazul SC Azomures Tg. Mures SA profitul net scade de la un an la altul într-un ritm ascendent.

Profitul brut înregistrat de societate de-a lungul perioadei analizate

-Sursa : Tabel 15, Tabel 27, Tabel 39, Tabel 51

Valoarea cea mai mare a profitului brut a fost înregistrata de SC Azomures Tg. Mures SA în anul 2003 de 46,698,286 Roni urmata de S.C. Antibiotice S.A. Iasi 16.077.551 Roni, SC. Carbochim Cluj SA. 2,047,035 Roni iar cea mai mica valoare SC. Oncos Impex S.R.L de 226,056 Roni.

Profitul brut al societatilor SC. Oncos Impex S.R.L si S.C. Antibiotice S.A. Iasi au un trend ascendent de crestere de-a lungul perioadei analizate, aceasta crestere este mai mare în anii 2005 si 2006.

SC Azomures Tg. Mures SA si SC. Carbochim Cluj SA. îsi sporesc profitul brut pâna în 2005 urmînd ca începand cu exercitiul financiar aferent anului 2005, sa înregistreze scaderi ale profitului brut iar în caz ul societatii Azomures chiar pierdere în anul 2006 de -2,336,446 Roni.

Dar aceasta reducere este inferioara celei înregistrate în cazul cifrei de afaceri, ceea ce înseamna, prin raportare la cifra de afaceri, ca starea de profitabilite s-a îmbunatatit.

Evolutia profitului brut de-a lungul perioadei analizate

-Sursa : Tabel 15, Tabel 27, Tabel 39, Tabel 51

Pe parcursul exercitiilor financiare studiate, profitul brut creste, în cazul societatilor S.C. Antibiotice S.A. Iasi, SC. Carbochim Cluj SA. si SC. Oncos Impex S.R.L fata de valoarea înregistrata în 2003.

În cazul SC Azomures Tg. Mures SA, cheltuielile totale ale societatii cresc într-un ritm superior cresterii cifrei de afacei, prin urmare, profitul brut urmeaza un trend descendent, scade într-un ritm crescator în cei trei ani raportati la anul de baza.

Evolutia impozitului pe profit

Impozitul pe profit platit de societate de-a lungul perioadei analizate

-Sursa : Tabel 16, Tabel 28, Tabel 40, Tabel 52

Precum era de asteptat, aplicarea cotei unice de impozitare a avut ca prima consecinta reducerea presiunii si sarcinii fiscale.

Valoarea impozitului platit de trei din cele patru societati analizate scade semnificativ în anul 2005.

Impozitul platit de societatea SC. Oncos Impex S.R.L prezinta un trend ascendent de la un an la altul.

Evolutia impozitului pe profit de-a lungul perioadei analizate

-Sursa : Tabel 16, Tabel 28, Tabel 40, Tabel 52

În anul 2004, SC. Oncos Impex S.R.L a platit un impozit cu 153.60% mai mare decât cel platit în anul 2003, si continua sa plateasca un impozit cu 234,05% mai mare in 2005 respectiv 30.26% în 2006.

Din graficul nr.93. în putem observa scaderea sarcinii fiscale, care se mentine doar în cazul societatii SC Azomures Tg. Mures SA, ajungand în 2006 la o scadere de 97.54% impozit platit fata de anul 2005.

Modificarea în timp a ratelor efective de impozitare

Cota standard de impozitare

-Sursa : Tabel 17, Tabel 29, Tabel 41, Tabel 53

6.2 Cota efectiva de impozitare

-Sursa : Tabel 17, Tabel 29, Tabel 41, Tabel 53

Rata realizata

*- lipsa de informatii

-Sursa : www.cnp.ro/-Comisia - nationala de prognoza

Din informatiile culese mai sus, putem constata îmbunatatirea ratelor efective de impozitare, prin reducerea decalajului dintre rata legala si rata efectiva. Pentru prima data în istorie în 2005, rata de impozitare realizata a fost peste rata legala.

Decalajul dintre rata efectiva si rata legala de impozitare

-Sursa : Tabel 17, Tabel 29, Tabel 41, Tabel 53

Din graficul alaturat putem observa o reducere generala a decalajului dintre rata standard si rata efectiva de impozitare începând cu anul 2005.

În 2005 s-a constatat , în medie pe economie, un decalaj între rata legala, standard, si rata efectiva de doar 0,4%

În studiul Comisiei Nationale de Prognoza, intitulat "Cota unica a imbunatatit competitivitatea firmelor" se precizeaza ca "introducerea cotei unice a condus la o îmbunatatire a ratelor efective de impozitare. Pentru exemplificare s-au folosit trei rate, respectiv rata standard, prevazuta de lege, rata efectiva calculata din bilanturile contabile pe baza impozitului datorat, si rata realizata, calculata pe baza impozitului colectat la bugetul general consolidat. Conform bilanturilor contabile ale agentilor economici, în anul 2005, ca urmare a introducerii cotei reduse de impozit pe profit, decalajul dintre rata legala si rata efectiva, s-a îmbunatatit ajungand la doar 0,4%. Totodata, sugestiv pentru efectul cotei unice, înca din primul an de aplicare, este ca reducerea fiscalitatii a îmbunatatit starea financiara a societatilor. Acestea au putut astfel sa-si achite într-o proportie mai mare obligatiile si chiar o parte din restantele din anii anteriori. Ca urmare, pentru prima data în istorie, rata de impozitare realizata a fost peste rata legala, ilustrând faptul ca societatile comerciale au dorit si au avut disponibilitati pentru a-si achita pe lânga "obligatiile curente si pe cele restante."

Indicatori de profitabilitate si rentabilitate

Rata profitului brut (marja bruta)

-Sursa : Tabel 18, Tabel 30, Tabel 42, Tabel 54

Rata profitului brut aferenta societatilor S.C. Antibiotice S.A. Iasi si SC. Oncos Impex S.R.L creste în 2005 fata de 2004, în timp ce ponderea profitului brut în cifra de afaceri a societatilor SC Azomures Tg. Mures SA si SC. Carbochim Cluj SA. Scade în 2005.

Studiul precizat anterior realizat de Comisiei Nationale de Prognoza scoate în evidenta al doilea efect major al aplicarii cotei unice de impozitare de 16% si anume "îmbunatatirea profitabilitatii", privita atât prin prisma marimii profitului, cât , mai ales, pe baza ratei profitabilitatii. Astfel, în 2005 profitul realizat în economie ar fi fost cu 9,3% mai mare ca cel din anul 2004, provenind din sectorul IMM-urilor, unde cresterea profitului a fost chiar cu 23% mai mare decât cel realizat în anul anterior. Dar microîntreprinderile, carora li s-a dublat impozitul pe venit începind cu anul 2005, au înregistrat o scadere a profitului cu doar 19%, specialistii Comisiei punând acest fenomen pe seama reducerii cifrei de afaceri, specificând însa ca "aceasta reducere este inferioara celei înregistrate în cazul cifrei de afaceri, ceea ce înseamna, prin raportare la cifra de afaceri, ca starea de profitabilite s-a îmbunatatit." Studiul chiar precizeaza ca în anul 2005, ponderea profitului obtinut de catre microîntreprinderi în cifra de afaceri a fost de 31% fata de doar 24,5% în anul 2004.

Rentabilitatea economica

-Sursa : Tabel 18, Tabel 30, Tabel 42, Tabel 54

Am analizat rentabilitatea econimica prin compararea acesteia cu rata dobânzii pentru împrumuturile pe termen lung contractabile pe piata financiara.

Rata rentabilitatii înregistrata de cele patru societati analizate este mai mica decât rata medie a dobânzii pentru împrumuturile pe termen lung (19%-21% pentru 2003, 16,4% pentru2005,si 8,75% pentru 2006), întreprinderile nu au fost prin urmare interesate sa se împrumute pentru a se dezvolta, deoarece remuneratia capitalurilor împrumutate nu ar fi acoperita de rentabilitatea relativ scazuta.

În 2005 rentabilitatea economica a societatilor S.C. Antibiotice S.A. Iasi si SC. Oncos Impex S.R.L creste, astfel încât în 2006, rentabilitatea economica a societatii S.C. Antibiotice S.A. Iasi sa depaseasca rata medie a dobânzii practicata de societatile de creditare.

Rentabilitatea financiara

-Sursa : Tabel 18, Tabel 30, Tabel 42, Tabel 54

Totodata, sugestiv pentru efectul cotei unice, înca din primul an de aplicare, este ca reducerea fiscalitatii a îmbunatatit starea financiara a societatilor. Acestea au putut astfel sa-si achite într-o proportie mai mare obligatiile si chiar o parte din restantele din anii anteriori. Ca urmare, pentru prima data în istorie rata de impozitare realizata a fost peste rata legala, ilustrând faptul ca societatile comerciale au dorit si au avut disponibilitati pentru a-si achita pe lânga obligatiile curente si pe cele restante.

Rentabilitatea financiara a societatilor SC. Oncos Impex S.R.L si S.C. Antibiotice S.A. Iasi a crescut în 2005 si 2006 considerabil. Rentabilitatea financiara a societatilor SC Azomures Tg. Mures SA si SC. Carbochim Cluj SA. Scade de la un an la altul pe tot parcursul perioadei analizate.

Rentabilitatea activelor

-Srsa : Tabel 18, Tabel 30, Tabel 42, Tabel 54

Rentabilitatea activelor masoara gradul de eficacitate al utilizarii activelor disponibile.

Din graficul alaturat putem observa ca S.C. Antibiotice S.A. Iasi înregistreaza ce mai mare rata a rentabilitatii activelor dintre cele patru societati analizate. Aceasta înseamna ca Antibiotice S.A are cea mai mare capacitate comerciala, dintre cele patru societati analizate, de a produce profit cu mijloacele active disponibile.

Marja bruta din vânzari

-Sursa : Tabel 18, Tabel 30, Tabel 42, Tabel 54

Marja bruta din vânzari aferenta societatilor SC. Carbochim Cluj SA. si SC Azomures Tg. Mures SA inregistreaza o scadere de la un an la altul pe parcursul perioadei analizate.

O scadere a procentului marjei brute din vânzari poate scoate în evidenta faptul ca societatile nu sunt capabile sa îsi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vânzare optim.

Viteza de rotatie a stocurilor

-Sursa : Tabel 18, Tabel 30, Tabel 42, Tabel 54

Numar de zile de stocare

-Sursa : Tabel 18, Tabel 30, Tabel 42, Tabel 54

În ceea ce priveste numarul zilelor de stocare, s-au semnalat dificultati în desfacerea productiei concretizata în acumularea de stocuri, ceea ce a redus profitul potential.

Numarul mediu al zilelor de stocare al societatilor SC. Oncos Impex S.R.L si S.C.Antibiotice S.A. Iasi creste în ultimii trei ani studiati în timp ce numarul mediu al zilelor de stocare al societatilor SC. Carbochim Cluj SA. si SC Azomures Tg. Mures SA scade.

Pe ansamblul economiei, stocurile, atât de materii prime cât si cele de produse finite, s-au majorat cu 16,3%. Aceasta crestere se datoreaza majorarii stocurilor în constructii, cu 36,6% si în comert cu 25,6%.

Indicatori de îndatorare

Gradul de îndatorare

-Sursa : Tabel 19, Tabel 31, Tabel 43, Tabel 55

Îmbunatatirea viabilitatii firmelor românesti este ilustrata si de îmbunatatirea gradului de îndatorare a agentilor economici, chiar daca acesta continua sa se situeze la un nivel înca ridicat.

Gradul de îndatorare al societatilor analizate se mentine aproape constant în ultimii doi.

Mentinerea gradului de îndatorare în conditiile cresterii fondurilor ramase la dispozitia societatilor, prin reducerea impozitului pe profit, a facut posibil sa creasca

cheltuielile cu investitiile.

Un alt efect pozitiv al relaxarii fiscale induse de cota unica ar fi si scaderea arieratelor, scazând la sfârsitul anului 2005 la 18,8% din PIB de la 20%, cât se înregistrase în anul 2004.

Mentinerea gradului de îndatorare de la un an la altul, desi la un nivel înca ridicat, este totusi un fenomen pozitiv, în condisiile în care, desi s-au angajat multe cheltuieli de investitii ca o necesitate a modernizarii, totusi firmele nu s-au îndatorat, ci au angajat fondurile proprii.

.

Ponderea datoriilir în CA

-Sursa : Tabel 19, Tabel 31, Tabel 43, Tabel 55

Graficul Nr.104. Ponderea datoriilir în cifra de afaceri

Ponderea datoriilor în cifra de afaceri ale societatilor S.C. Antibiotice S.A. Iasi, SC Azomures Tg. Mures SA si SC. Carbochim Cluj SA. scade de la un an la altul în perioada analizata în timp ce în cazul societatii SC. Oncos Impex S.R.L, ponderea datoriilor în cifra de afaceri creste de la un an la altul în perioada analizata.

Gradul de îndatorare pe termen lung

-Sursa : Tabel 19, Tabel 31, Tabel 43, Tabel 55

Un alt fenomen pozitiv legat de gradul de îndatorare se refera la

ponderea platilor restante în cifra de afaceri, care este în reducere în anul 2005 fata de

anul 2004.

Pe termen scurt a avut loc o crestere a îndatorarii globale a societatilor analizate în ultimii doi ani studiati.

Rata activelor imobilizate

-Sursa : Tabel 20, Tabel 32, Tabel 44, Tabel 56

Rata activelor imobilizate creste în 2004, în cazul celor patru societati studiate, pentru ca mai apoi ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea în mod permanent în totalul activului, sa scada în 2005. Gradul de investire a capitalului în întreprinderile studiate creste în 2006.

Un aspect pozitiv, datorita modificarilor fiscale care au avut loc la începutul anului 2005, pe lânga mentinerea ratei profitabilitatii a avut loc si o scadere a arieratelor (Imprumuturi restante, a caror scadenta nu a fost respectata)

Arieratele apar datorita nerespectarii conditiilor contractuale intre unitatile economice.

Acumularea de arierate in volum mare poate produce un blocaj economico-financiar general.. La finele anului 2005 arieratele au ajuns la 18,8% ca pondere în PIB, fata de 20% cât a fost estimat de Comisia Nationala de Prognoza, constatându-se un grad înalt de predictibilitate a estimarilor.

CONCLUZII

Probleme structurale, institutionale si de conduita fiscala ale Romîniei în 2004:

Mare presiune fiscala;

O transparenta mica a sistemului de impozitare;

Aplicarea unui sistem de taxare progresiv, care nu stimuleata munca;

Nivelul înalt al economiei subterane, ascunse;

În concluzie, singura solutie viabila a fost introducerea unei taxe unice de impozitare a carei menire a fost relaxarea fiscala.

În România impozitarea veniturilor persoanelor juridice este reglementata de Ordonanta de Urgenta nr.138 din 29 decembrie 2004.

Cota unica de impozitare de 16% a fost pusa în aplicare în ianuarie 2005.

Beneficiile introducerii taxei unice de impozitare au fost:

Simplificarea si eficientizarea sistemului de impozitare a veniturilor;

Reducerea birocratiei;

Cresterea transparentei sistemului de impozitare;

Relaxarea fiscala;

Asteptarile înaintea introducerii taxei unice de impozitare:

Impactul asteptat a fost în principal, schimbarea comportamentului economic al mediului de afaceri prin:

q             Marirea bazei impozabile;

q             O mai buna îndeplinire voluntara a platilor obligatorii la bugetul statului;

q             Scaderea arieratelor;

Vicepremierul Gheorghe Pogea a declatat: "Unul dintre scopurile introducerii cotei unice a fost acela de a încuraja munca, investitiile, asigurarea unui mediu de afaceri atractiv si stabil si prin aceasta de a permite crearea de noi locuri de munca. Astfel s-a simplificat procedura administrativa, a crescut numarul de salariati, au fost scoase din umbra peste 200.000 locuri de munca si a fost scoasa la suprafata o buna parte din economia ascunsa. De asemenea, încasarile la buget au fost în 2005 mai mici decât în 2004 doar cu 5,3 la suta, iar, începând cu ianuarie 2006, chiar în crestere." Câteva din efectele cotei unice de impozitare sunt încurajarea investitiilor, a facilitat crearea de noi locuri de munca si a crescut cu aproximativ 13 la suta veniturile salariatilor .

În aceasta lucrare, am studiat patru societati comerciale: S.C. Antibiotice S.A. Iasi, SC Azomures Tg. Mures SA, SC. Carbochim Cluj SA. si SC. Oncos Impex S.R.L din patru sectoare economice diferite.

În analiza societatilor am folosit indicatori de rentabilitate si profitabilitate economica, excedentul brut din exploatare, indicatori de îndatorare si am ajuns la urmatoarele concluzii:

• am observat îmbunatatirea ratelor efective de impozitare, prin reducerea decalajului dintre rata legala si rata efectiva; pentru prima data în istorie în 2005, rata de impozitare realizata a fost peste rata legala;

• îmbunatatirea ratei profitabilitatii, deci si intensificarea procesului de modernizare si retehnologizare, inclusiv prin investisii bazate pe creditare au majorat cheltuielile societatilor comerciale;

cresterea profitului societatilor comerciale concomitent cu diminuarea pierderilor;

întarirea disciplinei financiare si reducerea arieratelor prin adoptarea unor masuri legislative în scopul cresterii capacitatii administrative a autoritatii fiscale si cresterii gradului de colectare a creanselor fiscale;

mentinerea gradului de îndatorare în conditiile cresterii fondurilor ramase la dispozitia societatilor, prin reducerea impozitului pe profit în anul 2005, ceea ce a facut posibil sa creasca cheltuielile cu investitiile;

Reducerea fiscalitatii a îmbunatatit starea financiara a societatilor. Acestea au putut astfel sa-si achite într-o proportie mai mare obligatiile si chiar o parte din restantele din anii anteriori. Ca urmare, pentru prima data în istorie rata de impozitare realizata a fost peste rata legala, ilustrând faptul ca societatile comerciale au dorit si au avut disponibilitati pentru a-si achita pe lânga obligatiile curente si pe cele restante.

• îmbunatatirea profitabilitatii, privita atât prin prisma marimii profitului cât mai ales pe baza ratei profitabilitatii.

Aceste rezultate sunt cu atât mai semnificative cu cât în anul 2005 contextul intern si international în care si-au desfasurat activitatea întreprinderile românesti, nu a fost favorabil, inducând costuri suplimentare care nu au putut fi în totalitate compensate prin productivitate si eficienta.

În anul 2005 s-a observat o scadere a arieratelor. În sustinerea scaderii arieratelor a fost luat în calcul impactul legislativ, administrativ si nu în ultimul rând modificarea pozitiei financiare a agentilor economici, ca urmare a reducerii cotei de impozit pe profit.

Astfel, pe lânga relaxarea fiscala, implementarea unor masuri de ordin legislativ si administrativ, au facut posibila reducerea arieratelor, printre acestea:

. considerarea evaziunii fiscale drept infractiune economico - financiara si pedepsirea ei ca atare;

. asigurarea transparentei în mediul de afaceri prin publicarea listei contribuabililor mici, mijlocii si mari, care înregistreaza obligatii restante;

. cresterea capacitatii de administrare fiscala, prin eliminarea practicilor de scutire si reesalonare a datoriilor;

. continuarea actiunilor de executare silita, declansarea procedurii de insolvabilitate.

Aceste masuri implementate în anul 2005 într-un ritm accelerat a facut posibil ca arieratele sa se reduca, si sa nu mai constituie o presiune constanta asupra cererii agregate, inflatiei si contului curent.

Îmbunatatirea viabilitatii firmelor românesti este ilustrata si de îmbunatatirea gradului de îndatorare a agentilor economici, chiar daca acesta continua sa se situeze la un nivel înca ridicat.

Gradul de îndatorare, exprimat prin ponderea datoriilor în cifra de afaceri a crescut în medie în anul 2005 fata de anul 2004 în trei din cele patru cazuri studiate.

În 2005 s-a constatat , în medie pe econoomie, un decalaj între rata legala, standard, si rata efectiva de doar 0,4%. si în cele patru cazuri studiate de noi se observa o reducere a decalajului începând cu anul 2005.

Cota unica de impozitare, desi atât de contestata, s-a dovedit într-un final a fi eficiena si în România, în ciuda faptului ca nu a fost deloc gânditã înainte, fiind pur si simplu o decizie politicã si nu una fundamentatã economic. Inconsecventa politicilor în domeniu financiar, creaza o nesiguranta în mediul economic romînesc.