Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Reclama

Marketing




Reclama

Desi publicul romān este obisnuit sa desemneze aceasta activitate prin cuvāntul "publicitate" (dupa termenul francez preluat ca atare), este de preferat ca, macar īn limbajul specialistilor, sa fie utilizate distinctiile din terminologia si bibliografia americana, mult mai clara īn plan conceptual si g 959c27j eneral, adoptata de lumea practicienilor din relatiile publice, īn plus, sinonimia dintre reclama si publicitate ne permite folosirea primului cuvānt, deja īncetatenit īn limba si desemnānd exclusiv aceasta activitate, pentru advertising si utilizarea celui de-al doilea, īntr-un sens mai specializat, pentru a desemna publicity.




Reclama reprezinta "mesajul pentru a carui difuzare firme, organi­zatii non-profit sau persoane individuale platesc diferitelor institutii de presa, identificāndu-se astfel cu acel mesaj si sperānd sa informeze sau sa convinga un anumit public" (S.W. Dunn, 1986, p. 9). īn multe cazuri, reclama este asociata cu vānzarea de marfuri sau servicii; totusi, ea nu se limiteaza la scopuri exclusiv mercantile: adeseori, serviciile de personal sau cele juridice plaseaza mesaje platite, pentru a transmite unor categorii de public anumite probleme de interes comun.

Cel care cumpara spatiu sau timp cu scopul de a plasa anumite mesaje are controlul, tocmai pentru ca plateste, asupra continuturilor si a formei de difuzare. El produce, cu ajutorul specialistilor din firma proprie, sau comanda unei firme specializate mesaje complexe, la realizarea carora contribuie psihologi, sociologi, specialisti īn tehnici de persuasiune, designeri, oameni de arta etc. Reclama īsi propune sa domine si chiar sa manipuleze publicul, prin crearea sau accentuarea unor dorinte, īn masura sa īl determine sa achizitioneze produsele sau serviciile oferite de cel care a comandat mesajul respectiv. Din contra, relatiile publice sunt concepute ca un efort de comunicare, menit sa genereze, prin prezentarea corecta a unei organizatii (prin informare), īncrederea publicului.

Lista deosebirilor nu se opreste aici: reclama este adeseori consi­derata doar o tehnica subsidiara marketingului, īn timp ce relatiile publice reprezinta un domeniu de sine statator; prima activitate are ca scop "vānzarea de bunuri si servicii", iar cealalta - "ameliorarea comunicarii dintre organizatie si public si īntarirea īncrederii acestuia īn organizatie" ; prima depinde aproape exclusiv de mijloacele de comunicare de masa (pe suportul carora īsi plaseaza mesajele), a doua se bazeaza si pe alte modalitati de comunicare; prima se adreseaza numai audientei externe, a doua vizeaza si publicul intern; prima "este o forma specializata de comunicare", īn timp ce ultima "este o activitate complexa de management al comunicarii", care genereaza strategii subtile de dezvoltare institutionala (D.L. Wilcox et alii, 1992, pp. 14-15). Toate aceste cauze ar trebui sa conduca la perceperea reclamei ca o activitate radical deosebita de relatiile publice; totusi, cele doua tipuri de activitate au si unele zone de contact.



Īn activitatea de relatii publice, anunturile platite sunt utilizate pentru a atrage atentia unui anumit segment de public, diferit de cel vizat de serviciile de marketing. Frecvent, reprezentantii biroului de relatii publice al unor ONG-uri cumpara spatii īn ziare sau timpi de emisie la radio ori la televiziune pentru a face publice mesaje prin care le multu­mesc donatorilor ce au contribuit la realizarea unui anumit obiectiv. Alteori, mari firme fac acelasi lucru, nu pentru a prezenta produse, ci pentru a plasa mesaje cu īncarcatura etica; este cazul firmei Toshiba, care a dat anunturi īn majoritatea ziarelor din SUA pentru a-si "exprima regretul" ca una dintre filialele sale īncalcase acordurile comerciale dintre SUA si Japonia, sau al firmei Mobil Oil, ce a publicat, timp de peste 20 de ani, anunturi īn valoare de 4 milioane de dolari pe an, pentru a arata ca respecta regulile guvernamentale de protectie a mediului si ca dezvolta programe proprii de cercetare īn acest domeniu.

Organizatiile folosesc anunturile platite īndeosebi atunci cānd nu sunt multumite de felul īn care presa prezinta activitatea lor, cānd simt ca publicul nu le īntelege politica, cānd vor sa-si defineasca mai bine identitatea publica sau sa se alature īn chip vizibil unei cauze de interes comun. Anuntul platit le ofera controlul asupra mesajului, iar acest avantaj poate fi, īn anumite situatii, mai important decāt costurile implicate īn cumpararea spatiului sau a timpului respectiv.

Īn sfera a ceea ce ar reprezenta public relation advertising ar intra, conform opiniei lui J.D. Johnson, diferite forme de reclame corporative, cum ar fi: concept advertising, goodwill advertising, image advertising, issue advertising, responsability advertising (apudT. Hunt, J.E. Grunig, 1994, p. 327). Acest tip de "reclame ale corporatiilor" este din ce īn ce mai utilizat, iar valoarea investitiilor īn aceste anunturi creste īn SUA cu 5-6 procente anual; dupa unii specialisti, "īn curānd reclama pentru idei va fi mai importanta decāt reclama pentru produse" (J.E. Grunig, T. Hunt, 1984, p. 518).



loading...








Document Info


Accesari: 2174
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )