ANGINA PECTORALA
Electrocardiograma
Face parte din probele standard “dar interpretarea trebuie sa tina cont de starea electrica de baza a cordului, anterioara crizei anginoase. Angina pectorala poate sa apara la un bolnav cu hipertrofie ventriculara stanga, modificari ale fazei terminale ST-T, cardiomiopatie, tulburari de ritm sau chiar sechele de infarct miocardic. Cele mai frecvente modificari ECK observate in angina pectorala sau ale repolarizarii cu subdenivelare ST (rar supradenivelare) si unda T negativa. Uneori apar si devieri axiale sau intarzierea conducerii ventriculare stangi si btai ectopice. Ceste anomalii sunt prezente numai in timpul crizeianginoas dureroase, la terminare electrocardiograma revenind la aspectul normal.
Sistemul de conducere cardiaca normal.
Sistemul de conducere cardiaca anormal
Conducerea impulsurilor cardiace normala impreuna cu imaginea ECG
Pacienta in varzta de 71 de ani diagnosticata cu angina pectora instabila, infarct miocardic, diabet zaharat si insuficinta cardiaca NYHA III.
Sindromul de angina instabila include urmatoarele aspecte:
modificarea ST-T de tip ischemic;
debut de angina pectorala de tip moderat sau sever;
accentuarea unei angine pectorale stabile;
aparitia anginei nocturne de decubit sau nocturna;
anginade decubit prelungita (peste 15 min) si care nu cedeaza la nitroglicerina;
absenta modificarilor enzimatice si elctrocardicrafice de necroza ischemica.
Endografia
Permite evaluarea globala si regionalaa peretilor ventriculului stang, a fractiei de ejectie si starea valvelor cardiace.
Procedeele izotopice
Sunt folosite curent pentru diagnosticul bolilor coronariene, incluzand scintigrafia cardiaca ci eritrocite marcat cu tectitiu sau scintigrafia miocardica de perfuzie cu thallium-201. informatiile suplimentare se obtin cu studiile izotopice de evort, in special la cazurile cu modificari ECG permanente.
Teste de efort
Sub controlul electrocardiografic pot evidentia ischemia, mai ales daca apar si modificari clinice, dar implica un coeficient de risc. Ischemia indusa de exercitiu determina o denivelare cu mai mult de 2 mm a segmentului ST, scaderea tensiuniiarteriale, tahicardica, si chiar aparitia galopului protodiastolic.
Arteriografia coronariana
Se recomanda la pacientii la care exista argumente pentru indicarea uni interventii chirurgicale. Metoda se recomanda numai in cazurile la care metodele neinvazive sugereaza posibilitatea efectuarii unui by.pass coronarian.
Aterosceroza
Este de departe cel mai frecvent proces patologic cauzator de angina pectorala, dar exista si cauri neateroscerotice.
Intre acestea se inscriu: bolile de caloge, aortita, ambolii coronariene, disectia de aorta, bolile congeniotale, boli de tesut conjunctiv.
|
