HIPOTERMIA PERIOPERATORIE ACCIDENTALA

HIPOTERMIA PERIOPERATORIE ACCIDENTALĂ

DEFINIŢIE: Hipotermia consta în scaderea temperaturii centrale a corpului pacientului sub 36°C).

CLASIFICARE

oara 36-34°C

34-28°C

28-17° C

<17°C

Hipotermia perioperatorie poate fi indusa, în scop terapeutic, sau accidentala.

FIZIOPATOLOGIE sI CONSECINŢE

Câteva din urmarile hipotermiei perioperatorii:

• Risc crescut pentru angina pectorala, infarct miocardic, tahicardie ventriculara si stop cardiac, prin cresterea concentratiei plasmatice a noradrenalinei cu 100-700 %, hipertensiune arteriala consecutiva; frisonul creste necesarul de oxigen cu 30-40% si determina scaderea saturatiei în oxigen a sângelui periferic.
• Hipocoagulabilitate, cresterea pierderilor sanguine perioperatorii si cresterea necesarului tranfuzional, prin alterarea functiei trombocitare (inhibarea eliberarii Thromboxan A₂ si dezechilibrul diverselor proteine de suprafata -GMP-140, complexul glicoproteinei Ib-IX) si alterarea cailor intrinseca si extrinseca ale coagularii.
• Disconfortul pacientului: senzatia de frig si cresterea sensibilitatii la durere.
• Prelungirea duratei de actiune a relaxantelor musculare, rezultând dificultati în reversarea blocului neuromuscular la sfârsitul interventiei.
• Prelungirea sederii în camera de trezire.
• Cresterea incidentei infectiilor perioperatorii.
• Prelungirea sederii în spital.

PRODUCŢIA DE ENERGIE

Caldura este un parametru care tine de energia cinetica a moleculelor unui obiect. Unitatea sa de masura este Joule (J).

Energia cinetica a moleculelor poate fi estimata indirect prin temperatura.

Capacitate calorica reprezinta posibilitatea unui obiect de a înmagazina caldura; se masoara în cal /g /^oC. De exemplu, 1 calorie reprezinta cantitatea de energie necesara    încalzirii a 1 g apa cu 1° C.

C)

1° C = pierdere cca. 60 kcal, pentru 70 kg

Productia de caldura este proportionala cu generarea energiei prin metabolism. Cantitatea de energie eliberata printr-o reactie chimica este egala cu diferenta dintre energiile stocate în substratele si produsii acelei reactii.

Substratele cele mai comune ale reactiilor ce au loc în organism sunt glucidele si lipidele, iar produsii rezultati sunt dioxidul de carbon si apa.

În stare de repaus, energia eliberata (metabolism bazal) serveste functionarii în principal a organelor vitale (creier, inima, ficat, rinichi, musculatura respiratorie). Aceasta cantitate de energie poate creste, î, timpul efortului fizic, de pâna la 10 ori.

COMPARTIMENTELE TERMICE

Din punctul de vedere al temperatirii, organismul uman poate fi împartit în 2 compartimente:

• central, compus din cap si trunchi; include organele interne. Are temperatura constanta.
• periferic, compus din membre si pielea trunchiului. Are temperatura mai scazuta cu 2-4 ^oC, în functie de cea a mediului ambiant.

În interiorul compartimentului central, caldura se reparizeaza rapid si relativ uniform, iar în cel periferic -mai lent, prin convectie (datorita fluxul sanguin) si conductie (în functie de coeficientul de difuziune al caldurii).

TERMOREGLAREA

Este functia care mentinea constanta temperatura corpului, în ciuda variatiilor temperaturii exterioare sau ale productiei interne de caldura.

Implica un centru de comanda, situat în hipotalamus, si receptorii termici, situati în mai multe locuri: sistemul nervos central (hipotalamus, alte arii cerebrale, maduva spinarii), piele si organele toracice si abdominale.

Temperatura centrala sufera variatii circadiene destul de restrânse ( 0,2^oC). În cazul unei temperaturi ambiante crescute sau al unei productii excesive de caldura, intervin mecanismele termolizei (vasodilatatia, transpiratia). Plasarea corpului într-un mediu rece va activa mecanismele termogenezei (vasoconstrictie, frison), urmarind pastrarea si producerea caldurii în corp.

Definirea hipotermiei sufera variatii interindividuale destul de serioase.

Termoreglarea este imperfecta la vârstele extreme.

ANESTEZIA sI TERMOREGLAREA

Aproape toti pacientii supusi anesteziei generale sufera de hipotermie, rezultând în scaderea temperaturii centrale cu 1-3 ^oC,

Hipotermia din cursul anesteziei cunoaste 3 faze:

Convectia depinde de diferenta de temperatura si intensitatea miscarii aerului În general, aerul în miscare îndeparteaza aerul cald din vecinatatea pielii, iar diferenta de temperatura va creste (wind chill factor).

Evaporarea: când pielea este integra, pierderea are loc mai ales la nivelul cailor aeriene; pe timpul operatiilor, mari cantitati de apa (si caldura) se pierd la nivelul plagilor chirurgicale.

limitarea eficientei frisonului

ANESTEZIA COMBINATĂ -GENERALĂ & NEVRAXIALĂ

Anestezia combinata va determina exacerbarea pierderilor de caldura, prin combinarea elementelor celor 2 tipuri de anestezii.

GRUPE DE RISC

Copiii

compartiment central mai mare comparativ cu cel periferic, rezultând o redistribuire mai putin pronuntata

aparotomie toracotomie

vezicala

arteriala pulmonara

timpanica

Metode incorecte:

• orala
• nazala
• rectala

Pre-încalzirea pacientului

30 min de patura cu aer cald compenseaza pierderea de caldura din primele ore de anestezie faza

Buna organizare

diminuarea hipocoagulabilitatii a pierderilor sanguine perioperatorii si necesarului tranfuzional

Frank SM et al., JAMA 1997, 277 1127-1134

Winkler M et al., Anesth Analg 2000, 91 978-984

Schmied H et al., Lancet 1996, 347 289-292

Persson K et al., Eur J Anaesthesiol 2001, 18 679-687

Johansson T, Acta Anesthesiol Scand 1999, 43 1005-1010

Kurz A et al.. J Clin Anesth 1995. 7 359-366

Heier T et al.. Anesthesiology 1991. 74 815-819

Leslie K et al.. Anesth Analg 1995, 80 1007-1014

Lenhardt R et al., Anesthesiology 1997, 87 1318-1323

Kurz A et al., N Engl J Med 1996, 334 1209-1215

Michelson AD et al, Thrombosis and Haemostasis 1994, 71 633-40

Rohrer M et al, Crit Care Med 1992, 20 1402-1405

Caldwell JE et al, Anesthesiology 2000, 92 84-93

Kurz A et al., N Engl J Med 1996, 334 1209-1215

Sessler D.I., Perioperative Heat Balance, Anesthesiology 2000, 92 578-596

Horn E.-P., Perioperative Hypothermie AINS 2002 37 409-428

Joris et al., 1994 Anesthesiology, 80 268-277

Sessler DI, Mild perioperative hypothermia, N Engl J Med 1997 336 1730-1737

Sessler DI et al, Perioperative Thermal Insulation, 1991 Anesthesiology 74 875-879