Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Hepatita virala Delta

medicina




Hepatita virala Delta

 Infectia delta (ID) conform datelor stiintifice este raspīndita neuniform si se afla īn dependenta de frecventa purtatorilor de HBsAg.

 Tabloul clinic

Dupa cum s-a stabilit īn ultimii ani, hepatita virala delta (HVD) poate sa decurga sub forma de coinfectie (are loc infectarea īn aceleasi moment cu virusul B si D) si suprainfectie (infectarea cu virusul D al purtatorilor de HBsAg ori al bolnavilor cronici de HVB). Ambele variante decurg acut ori cronic, mai frecvent sub forma icterica, mai rar atipica (frecventa ultimelor forme se afla curs de studiere). Comparativ cu HVB (fara de ID), HVD decurge mai grav, mai frecvent se īntīlneste NHA, este mai sporita letalitatea, mai des duce la crearea formelor cronice de hepatita si a 818e416i cirozei hepatice.




 

Perioada de incubatie la coinfectia acuta delta (CAD) are o durata 1,5 - 6 luni si nu se deosebeste de HVB. Aceasta forma a fost depistata la 11,3% din 387 persoane cu HBs - antigenemie controlate la markerii ID.

Durata perioadei preicterice la CAD se prelungeste 6,4 zile si este asemanatoare cu cea de la HVB (6,2 zile). Pentru aceasta perioada sīnt caracteristice temperatura ridicata, sindroamele dispepsic, astenovegetativ, artralgic ori īmbinarea lor. O mare importanta īn diagnosticul precoce al CAD are determinarea ficatului marit chiar de la debutul maladiei, uneori si a splinei, depistarea urinei īntunecate cu vreo 2-3 zile īnaintea aparitiei icterului, uneori si a scaunului de o culoare surie. Īn perioada icterica se poate mentine temperatura subfebrila ori mai ridicata cu o durata de 7-12 zile, semnele de intoxicatie si icterul sīnt īn crestere, se intensifica durerile īn regiunea rebordului costal drept.

Una din particularitatile CAD este decurgerea biundulara a maladiei cu o acutizare clinico-enzimologica la o treime din cazuri. Aceasta acutizare mai frecvent . apare la a 20-30 zi da la debutul icterului si se caracterizeaza prin intensificarea din nou a slabiciunilor generale, ce decurg cu vertijuri, cefalee, inapetenta, greturi, dureri īn rebordul costal drept, marirea ficatului īn volum, a bilirubinei, activitatii transaminazelor, al altor fermenti si izofermenti. Mai rar pot fi acutizari enzimatice fara a fi īnsotite de semne clinice.

La bolnavii cu CAD īn perioada icterica mai frecvent decīt la cei numai cu HVB acuta au fost observate inapetenta, greturi, voma, dureri īn regiunea epigastrala si a rebordului costal drept la palpatie, cefalee, vertij, dereglarea somnului si diverse hemoragii.

 

Perioada de incubatie la suprainfectia acuta delta (SAD) poate varia 1-2 luni (se precizeaza). Aceasta forma de maladie a fost depistata la 18,7% din 378 persoane cu HBs - antigenemie controlate la markerii ID.

Durata perioadei preicterice la suprainfectia acuta delta (SAD) a fost 4,4 zile, ceva mai scurta decīt la HV8 (6,2 zile), īnsa īn varianta SAD la purtatorii HBsAg ea alcatuia 3,4 zile. Pentru aceasta perioada de asemenea ca si la CAD au fost mai caracteristice febra, sindromul astenovegetativ, artralgic ori īmbinarea lor. Chiar de la debutul bolii se determina ficatul marit, mai des dureros, uneori dur, īn varianta SAD la bolnavii de HVB cronica de regula, se determina si splenomegalia. La sfārsitul perioadei preicterice se intuneca urina, iar scaunul poate capata o culoare surie. Spre deosebire de CAD si HVB acuta pot fi observate diverse semne a sindromului edemoascitic.

Īn perioada icterica a SAD simptomele de intoxicatie se afla īn crestere, temperatura se mentine ridicata timp de 3-5 zile, sindromul dispepsic si astenovegetativ se intensifica, hepatosplenomegalia se determina practic aproape la toti bolnavii, la unii īnsa se determina ascita mai mult ori mai putin pronuntata. Uneori splenomegalia este mai evidenta decīt hepatomegalia, ce nu este caracteristic pentru HVB.



Una din particularitatile evidente ale SAD eate decurgerea multiundulara a maladiei cu o acutizare clinico-enzimologica repetata īnsotita de intensificarea icterului, a intoxicatiei generale, ridicarea temperaturii, aparitia sindromului edemo-ascitic si a hepatosplenomegaliei.

La bolnavii cu SAD īn periosda icterica mai frecvent decīt la cei cu numai HVB acuta. au avut loc greturi, voma, dureri īn abdomen la palpatie, temperatura ridicata, artralgie, cefalee, vertijuri, balonarea abdomenului, diverse hemoragii. Splenomegalia si ascita au tost observate numai la bolnavii cu SAD.

 Diagnosticul

de HVD se confirma, luīnd īn consideratie particularitatile clinice mentionate mai sus, datele epidemiologice si de laborator.

 Īn ancheta epidemiologica este necesar de precizat datele despre efectuarea īn uitimile 2-6 luni, uneori si mal mult, pīna la debutul HVD, a diferitor proceduri medicale, diverse injectii, analize de sīnge din deget, din vena; diverse interventii chirurgicale, inclusiv si stomatologice; transfugii de sīnge, plasma, alte derivate ale lor.E necesar sa fie precizat daca pacientul īn cauza aste donator de sīnge sau plasma, daca lui nu i-au transplantat piele, renichi, alte organe, nu i s-a aplicat acupunctura, tatuaje, alte manipulatii īn cabinetele cosmetologice, īn frizerii etc., daca n-a avut contaminare la serviciu cu preparate sanguine, cum se foloseste īn viata cotidiana de aparatul de barbierit, de periuta de dinti, de foarfece, daca pacientul n-a avut contacte intime cu bolnavii de icter, de maladii cronice a ficatului, cu purtatorii de HBsAg; daca n-a fost bolnav de HVB, nu este purtator de HBsAg.

Īn perioada preicterica la HVD se va mari evident activitatea fermentilor sangvini, inclusiv si ALAT, care poate fi determinat īn conditiile de policlinica. Totodata īn sīnge poate fi depistat HBsAg. Īn perioada icterica afara de majorarea evidenta a activitatii fermentilor se mareste si indicele bilirubine. Sunt importante īn diagnosticul HVD metodele serologice, īn caz de CAD īn sīnge se determina, prezenta la HBsAg, rar DAg, anti-HBc IgM si anti-delta IgM, apoi īn crestere anti-delta IgG. La forma SAD, la purtatorii HBsAg īn sīnge se depisteaza HBsAg, rar DAg, anti-delta IgM, apoi īn crestere anti-delta-IgG.

Īn forma SAD la bolnavii cu HVB cronica in sīnge se evidentiaza HBsAg, rar DAg anti-delta IgM, apoi īn crestere anti-delta IgG. E posibila determinarea īn diverse titre la anti-HBc IgM si anti-HBc IgG. Numai stabilirea markerilor virusului delta ne v-a da posibilitatea de a preciza forma de HVD. Īn procesul diagnosticarii HVB uneori este necesara diferentierea ei de gripa, virozele respiratorii, gastrita, leptospiroza, mononucleoza infectioasa, cholelitiaza, de alte hepatite virale si nevirale, atīt acute, cīt si cronice.












Document Info


Accesari: 2635
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )