IMPLICATIILE SI EFECTELE SCHIZOFRENIEI

CUPRINS:

Argument 4

CAPITOLUL I: Situatia schizifreniei in Romania.6

I.1.Delimitari conceptuale :definire,istoric,caracteristici,abordare medicala6

I.2.Fenomenul schizofrenie in cifre,evolutie si prognostic.Date statistice.16

I.3.Tratamentul schizofreniei :Abordare medicala19

I.4.Infractionalitatea in schizofrenie.Postura de infractor a bolnavului cu schizofrenie22

CAPITOLUL II:Aspecte psihosociale ale bolii..24

II.1.Prioritatile si nevoile schizofrenului24

II.2.Contactul cu bolnavul schizofren si fictiunile despre aceasta boala28

II.3.Atitudinea familiei fata de diagnosticul schizofrenie si comunicarea acestuia,bolnavului..31

CAPITOLUL III:Dezvaluirea diagnosticului.Reactia si raspunsul comunitar.35

III.1.Atitudinea culturala fata de boala35

III.2.Stigma si discriminarea bolnavului schizofren36

III.3. Reabilitarea si reinsertia sociala a bolnavului schizofren..40

CAPITOLUL IV :Prezentarea rezultatelor cercetarii..

IV.1.Stabilirea problemei sociale.

IV.2. Stabilirea obiectivelor

IV.3.Cadrul teoretic.

IV.4.Stabilirea ipotezelor

IV.5.Operationalizarea conceptelor.

IV.6.Prezentarea esantioanelor..

IV.7. Metoda de cercetare.

IV.8. Prelucrarea si interpretarea datelor..

IV.9.Concluziile cercetarii

IN LOC DE CONCLUZIE .

BOBLIOGRAFIE

ANEXA.

ARGUMENT

La baza acestei lucrari se afla cea dinta experienta proprie,avuta in contextul statutului de viitor asistent social, in cadrul primului contact cu beneficiari ai serviciului de asistenta sociala.Persoanele cu dizabilutati psihice,reprezinta prima categorie de indivizi defavorizati in societate alaturi de care am inceput primele ore de practica.Inca de la inceput am inteles caracterul ambiguu al schizofreniei,motiv pentru care astazi, a realiza o lucrare avand ca subiect implicatiile si efectele acestei afectiuni psihice,reprezinta o adevarata provocare.

Ce implica si ce efecte are schizofrenia in viata individului,care sunt cauzele si ce se poate face in cazul declansarii bolii, sunt intrebari ale caror raspunsuri imi propun sa le etalez in paginile ce urmeaza.Totodata, dincolo de aspectele medicale,voi incerca sa evidentiez ce implica schizofrenia din punct de vedere social,finalizand proiectul cu o cercetare care va aduce in lumina atitudinea comunitatii fata de bolnavul psihic in general si fata de bolnavul cu schizofrenie in special.

Avand in vedere Legea 487/2002, legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice, pentru asigurarea sanatatii mintale, a asistentei medicale si ingrijirea unei persoane cu tulburari psihice, se implica alaturi de medic, psihiatru, psiholog, asistent medical specializat,ergoterapeut, personal paramedical, si asistentul social :' prin echipa terapeutica se intelege totalitatea profesionistilor in domeniul sanatatii mintale implicati in asigurarea sanatatii mintale, a asistentei medicale si in ingrijirea unei persoane cu tulburari psihice, cum sunt: medic, psihiatru, psiholog, asistent medical specializat, asistent social, ergoterapeut si personal paramedical'.
Un alt argument al lucrarii este convingerea ca, desi se crede in mod curent ca avand schizofrenie nu se mai poate duce o viata normala,realitatea dovedeste in multe dintre cazuri posibilitatea reinsertiei sociale a bolnavului cu conditia ca acesta sa beneficieze in primul rand de asistenta specializata iar apoi de intelegerea,toleranta,sprijinul comunitatii.Este adevarat ca pana azi nu s-a descoperit un tratament care sa vindece aceasta boala,insa la fel de adevarata este si posibilitatea recuperarii bolnavului intr-o masura mai mica sau mai mare,motiv pentru care bolnavul cu schizofrenie trebuie ajutat sa nu devina un individ marginalizat si exclus social.Poate ca unul dintre cele mai cunoscute personaje ale tuturor timpurilor este matematicianul John Forbes Nash, Jr. intamplator sau nu afectat in decursul vietii de schizofrenie.Este exemplul relevant al faptului ca aceasta categorie de indivizi nu trebuie desconsiderata. Nascut pe 13 iunie 1928, John Forbes Nash, Jr. ajunge la Princeton in toamna anului 1948, unde va scrie prima sa lucrare, una dintre marile lucrari clasice ale economiei moderne in timpul celui de-al doilea semestru. Acesta a fost doar inceputul unei activitati de cercetare care avea sa-i aduca peste ani, mai precis pe 12 octombrie 1994, cand decizia juriului de decernare a Premiului a fost anuntata, Premiului Nobel pentru Economie Intre timp insa geniul matematic al lui Nash fusese profund afectat de schizofrenie, ale carei consecinte devastatoare au durat trei decenii. In tot acest interval, boala a intrerupt orice activitate coerenta de creatie si cercetare. Situatia a fost atat de delicata incat juriul de decernare a Premiului Nobel a reflectat serios daca o astfel de nominalizare nu ar ruina prestigiul distinctiei. Neasteptata recuperare a lui Nash, dupa un atat de indelungat interval, a survenit exact la timp pentru a-i ingadui sa vada nu doar recunoasterea ideilor sale stiintifice, dar si sa aprecieze impactul peste ani pe care unele dintre contributiile sale le-au avut asupra cercetarii de specialitate in diverse domenii. John Forbes Nash, Jr. a renascut la inceputul anilor optzeci nu doar pentru o noua viata, ci si pentru a vedea incununate de maxima recunoastere eforturile lui in cercetare din anii cincizeci.

Una dintre contributiile sale cele mai importante a fost descoperirea punctului de echilibru pentru jocurile strategice, idee care si azi detine un rol important in stiintele sociale si in biologie.

Singurul geometru care a luat vreodata Premiul Nobel pentru Economie, pentru o contributie de urias impact, pe care a gandit-o la varsta de 21 de ani in domeniul care astazi se numeste teoria jocurilor, este un om afectat in viata sa,de schizofrenie.

CAP.I. SITUATIA SCHIZOFRENIEI IN LUME SI IN ROMANIA

1.1.Delimitari conceptuale

Definirea Schizforeniei:

De-a lungul istoriei psihiatriei, schizofrenia a reprezentat afectiunea mintala de maxim interes, a carei definire clara, corecta, concisa si concreta a intampinat dificultati datorita faptului , ca in ultimii 100 de ani au fost elaborate in diverse tari si de dirversi psihiatrii, conceptii divergente asupra acestei boli. Desi exista si astazi deosebiri de opinii, termenul ' schizofrenie ' este unanim aceptat iar afectiunea este bine definita in

ultimele decenii. Astfel, Rodica Jeican, in cartea sa '  Schizofrenia ' , reda la pagina 15

o definitie a bolii, dupa H. Ey : ' Schizofrenia este un asamblu de tulburari in care domina discordanta, incoerenta ideoverbala, ambivalenta, autismul, ideile delirante, halucinatiile slab sistematizate, profunde tulburari afective in sensul detasarii, instrainarii de sentimente, tulburari care tind a evolua spre deficit si disociatie a personalitatii '

Doina Usaci in 'Psihopatologie si Pshiatrie ' afirma : 'schizofrenia este o boala psihica caracterizata printr-o simptomatologie variata, in care predomina fenomenul de disociatie'.(Doina Usaci, 2005 , p.201)

Daca facem abstractie de literatura de specialitate, in dictionarul explicativ al limbii romane(Dex'98), schizofrenia este definita ca fiind ' boala mintala cronica, caracterizata prin slabirea si destramarea progresiva a functiilor psihice si prin pierderea contactului cu realitatea '.

Rezumind aceste definitii,putem deduce cu usurinta, faptul ca schizofrenia este o boala psihica ce afecteaza:

1.4.Infractionalitatea in schizofrenie :Postura de infractor a schizofrenului

O posturǎ frecvent intalnitǎ a schizofrenului, este aceea de infractor, datoritǎ comportamentului patologic determinat de boalǎ , cea mai gravǎ infractiune fiind omuciderea.Intr-un studiu realizat in Germania de Böker si Häfner(1977) (M. Gelder, D. Gath si R. Mayou,Tratat de psihiatrie Oxford. Editia a 2-a. Bucuresti) riscul de omucidere a fost gǎsit moderat crescut la schizofreni, comparativ cu populatia generalǎ.Valdiserri si colaboratorii(1986), considerǎ cǎ o parte din schizofreni sǎvarsesc infractiuni repetate, dar nu foarte insemnate, in timp ce Planasky si Jonson(1977) considerǎ cǎ unii dintre ei sǎvarsesc infractiuni prin violentǎ.(R.Jeican, p.33)Cele mai adesea cauze determinante in fenomenul infractional in randul schizofrenilor sint reprezentate de aspectele psihopatologice specifice bolii : ideile delirante, momentele de impulsiune agresiva, halucinatiile.Bineinteles cǎ omuciderea nu este singura infractiune sǎvarsitǎ, altele putand fi furturile importante, exhumǎrile sau chiar trecerile de frontierǎ.Din aceste motive bolnavul beneficiaza de o paletǎ de mǎsuri medico-juridice speciale, numite si mǎsuri de sigurantǎ cu cacarter medico-legal, avand ca scop protejarea societǎtii de traume generate de o persoanǎ lipsitǎ total sau partial de discernǎmant.In cazul sǎvarsirii infractiunilor, se impune expertiza medico-legalǎ psihiatricǎ.Pentru cǎ schizofrenul este bolnav psihic, neavand discernǎmant in momentele sǎvarsirii faptei, el nu poate executa o pedeapsǎ, nefiind responsabil din punct de vedere juridic.Intrucat bolnavul prezintǎ deci pe langǎ afectiunea sa si un grad de pericol social, in scopul prevenirii repetǎrii infractiunilor dar si in scop terapeutic se impune un comportament particular al societǎtii, obligatoriu intr-o institutie medicalǎ de specialitate, sub un tratament permanent supravegheat.Odatǎ inchisi, ei au o libertate de miscare foarte limitatǎ, neavand voie sǎ plece si fiind nevoiti sǎ respecte regulile interne.In cazul in care pacientii manifestǎ un compartament problematic, li se poate fiind practic anualtǎ.Intr-una din lucrǎrile sale, Rodica Jeican relateazǎ : ' Am avut in tratament un schizofren care sǎvarsise recent o crimǎ.Si-a omorat tatǎl aplicandu-i o loviturǎ de topor in cap.Era indiferent fatǎ de acest eveniment dramatic.Nu avea halucinatii sau idei delirante.Intrebat despre cauza ce l-a determinat sǎ-si omoare tatǎl. Fie nu rǎspundea, fie spunea scurt : 'numa asa. ', fǎrǎ alte comentarii '. 'Un alt caz pe care l-am examinat, a fost un schizofren care isi omorase sotia, tǎind-o bucǎti, pe care le-a impachetat in saci de plastic.Faptul se petrecuse cu 4-5 ani in urmǎ.Un coleg psihiatru mi-a relatat ulterior cǎ , dupǎ comiterea faptei, bolnavul stǎtea linistit in fata casei si fuma.O darǎ de sange se scurgea pe langǎ usa de intrare.Un vecin care tocmai venea pentru a imprumuta ceva, vǎzand sangele l-a intrebat : 'de unde-i sangele care se scurge din casǎ ? Ai tǎiat vre-un miel ? 'Bolnavul rǎspunse sec, rece : 'Ba pe ea am taiat-o !Acuma gata ! Nu ma mai poate otravi.Du-te sa o vezi ca am bagat-o in saci ! 'A continuat sa stea la locul faptei, sa fumeze tot timpul si cand a venit politia.Avea un delir de otravire iar fapta a fost savarsita in contextul acestuia '.

CAP.II ASPECTE PSIHO-SOCIALE ALE BOLII

2.1.Prioritatile si nevoile schizofrenicului :

La baza eticii asistentei sociale, indentificarea prioritatilor si nevoilor beneficiarilor, reprezinta prim faza in intregul proces de interventie a asistentului social.Acesti doi factori, participa de asemenea la exprimarea conceptului de calitate a vietii, concept tot mai discutabil in ultima vreme, avand implicatii largi in numeroase domenii, printre care si domeniul asistentei sociale.Particularizand, cazul beneficiarului schizofren, conceptul de calitate a vietii este legat de miscarea de dezinstitutionalizare si de evaluare a efectelor ei.Interventiile psiho-sociale joaca un rol cheie in programele terapeutice complexe, care se adreseaza schizofreniei, fiind o componenta esentiala a tratamentului.Dezvoltarea unor politici comunitare si a unor terhnici de interventie psihosociala, a largit sfera de interes in tratamentul schizofreniei.Astfel, deciziile de orientate terapeutica si sociala trebuie sa fie adaptate in primul rand nevoilor bolnavului si pe cat posibil preferintelor acestuia.Inaite de introducerea neurolepticelor in terapie , tratamentul pacientilor cu schizofrenie se limita la spitalizarea pe termen lung, avand ca unic obiectiv si rezultat, protejarea societatii de ' nebunul periculos ', dar si adapostirea acestuia din urma , de un anturaj cel mai adesea ostil, rejectant , sau in cel mai bun caz, neputincios in fata bolii psihice.Obiectivele actuale, nu trebuie sa se rezume doar la tratarea simptomelor de boala, ci ele trebuie sa vizeze atingerea unui nivel cat mai crescut de independenta, integrare sociala si calitate a vietii.Este important deci, sa nu se porneasca de la ideea ca majoritatea pacientilor schizofreni nu este capabila sa-si exprime necesitatile si dorintele ci din potriva trebuie avut in vedere ca scopul aplicarii uni model de calitate a vietii in asistenta bolnavului psihic, este tocmai acela de a incuraja pacientul la dezoltarea unui comportament de alegere.

Printre prioritatile si nevoile schizofrenului se numara :

A)Bunastarea fizica :inculde interventia asupra sanatatii, tonusului, mobilitatii.

B)Bunastarea materiala: presupune veniturile, calitatea locuintei , alimentatia, posibilatile de trasport

C)Bunastarea sociala : se refera la raporturile personale cu famialia, cu prietenii si alte persoane apropiate, precum si implicarea in viata sociala prin activitati, participari la evenimente sau acceptarea unei sustineri din partea societatii.

D)Productivitatea : se refera la competenta si posibilitatile de prestare a unei activitati , la alegere sau sub supraveghere, in scopul obtinerii unui grad de autonomie, astfel incat beneficiarul sa poata avea un servici, sa fie capabil sa se autogospodareasca, sa desfasoare activitati placute sau hobby-uri sau sa participe la o forma de invatamant.

E)Starea de bine afectiva :reflecta dispozitia si sentimentele pozitive , respectul fata de propria persoana, lispa stres-ului si sentimentul de realizare, si incredere in fortele proprii.

Asadar, referitor la acest nou domeniu de interes, al calitatii vietii si implicit la prioritatile si nevoile schizofrenicului, se poate face o referire directa la urmatoarele aspecte care trebuie sa caracterizeze astazi, asistenta sociala practicata in psihiatrie :

CAPITOLUL IV

Prezentarea rezultatelor cercetarii

CUPRINS

IV.1 Stabilirea problemei sociale

IV.2 Stabilirea obiectivelor

IV.3 Cadrul teoretic

IV.4 Stabilirea ipotezelor

IV.5 Operationalizarea conceptelor

IV.6 Prezentarea esantioanelor

IV.7 Metoda de cercetare

IV.8 Prelucrarea si interpretarea datelor

IV.9Concluziile cercetarii

Peter Tyrer a spus A intelege cercetarea stiintifica,inseamna sa fii mai bine informat.Informat in mod selectiv si tintit.Un bun lucrator in domeniul sanatatii mintale (si aceasta include mult mai mult decat medicii psihiatri) trebuie nu numai sa cunoasca rezultatele cercetarilor stiintifice,ci si sa poata sa inteleaga potentialul si limitele cercetarii".

Asadar,cercetarea nu are granite culturale,de clasa ori statut.Ea este critica si iconoclasta. Majoritatea programelor de invatamant din domeniul psihosocial,recunosc necesitatea includerii notiunilor de cercetare,nu pentru ca studentii trebuie sa devina cercetatori,ci pentru simplul fapt ca intelegerea cercetarii si a principiilor ei sunt de mare ajutor in practica meseriei.Istoria medicinei spre exemplu, este plina de exemple de greseli provenite din aderenta oarba fata de afirmatii dogmatice in cadrul anumitor cercetari insa cele mai multe din progresele majore au fost facute prin urmarirea logica si perseverenta bazata pe observatia neingradita de prejidecati.

Pornind de la conceptual de prejudecata,imi propun ca in cercetarea mea sa aduc un plus de cunoastere,de constientizare si de raspunsuri in privinta implicatiilor si efectelor schizofreniei,din punctual de vedere al atitudinii comunitatii fata de bolnavul cu schizofrenie.Daca in prima parte a proiectului principalele subiecte au fost schizofrenia si bolnavul cu schizofrenie, in a doua parte ,cea a cercetarii,intentionez sa imi indrept atentia spre comunitate pentru a evidentia atitudinea oamenilor fata de bolnavul psihic,cu schizofrenie,avand in vedere si implicarea prejudecatilor.

Scopul cercetarii este asadar,descrierea si explicarea atitudinilor si comportamentelor indivizilor fata de bolnavul cu schizofrenie.

IV.1 Stabilirea problemei sociale

Una dintre problemele sociale fundametale ale bolnavului cu schizofrenie este cu siguranta marginalizarea comunitara si excluderea sociala ,ca rezultat al atitudinilor si comportamentelor oamenilor fata de acesta.

Excluziunea sociala este un concept care merge in prelungirea celui de marginelizare iar din punctul de vedere al socializarii ,este definit in termeni de incapacitate /esec al sistemului statutului bunastarii sau statutului familiei si comunitatii care promoveaza integrarea sociala si interpersonala.Se poate spune ca excluziunea sociala este un concept mai cuprinzator decat saracia,ce include nu numai lipsa mijloacelor materiale ci si imposibilitatea de a fi inclus in diferite retele sociale.Sentimentul bolnavului cu schizofrenie ca apartine sau nu societatii , depinde in mare masura de acest sistem. Integrarea interpersonala presupune apartenenta la o familie,un grup de prieteni ,de vecini,la retele interpersonale.Apartenta bolnavului psihic la cestea ,reprezinta adesea un esec,atitudinea comunitatii fiind unul din factorii ce determina aceasta persoana sa fie si mai vulnerabila si incapabila de a se integra in societate.Bolnavul cu schizofrenie devine deci,un individ exclus social,marginalizat, iar excluziunea acestuia constituie punctul de plecare al cercetarii mele.

IV.2 Stabilirea obiectivelor

Am stabilit ca obiective :

IV.3 Cadrul teoretic

Fenomenul excluziunii sociale este un fenomen ce reprezinta un punct major de interes in activitatea asistentei sociale.Diverse categorii de indivizi defavorizati ajung sa fie caracterizate cu ajutorul termenului de excluziune sociala.Bolnavul cu schizofrenie face parte din una dintre aceste categorii.Excluziunea sociala a bolnavului cu schizofrenie,din punctul de vedere al cercetarii mele,trebuie urmarita si analizata prin prisma a ceea ce se numeste atitudine,atitudinea comunitatii fata de bolnavul cu schizofrenie.

Dupa All -Port-1971, o atitudine este o stare mintala si nervoasa de pregatire cristalizata pe baza experientei care exercita o influenta directionala sau dinamica asupra raspunsurilor individului fata de toate obiectele cu care este in relatie.Atitudinea este o anumita pozitie ,reactie specifica din partea unui individ sau grup.

Alexandru Rosca,sustine ca atitudinea ete o predispozitie mintala dobandita,mai mult sau mai putin durabila,de a reactiona intr-un mod caracteristic (favorabil sau nu )fata de persoane,obiecte,situatii,idei sau idealuri cu care individual vine in contact; in timp ce Septimiu Chelcea afirma ca atitudinea este pozitia unei persoane sau a unui grup ,de acceptare sau de respingere cu o intensitate mai mare sau mai mica,a obiectelor fenomenelor,persoanelor,grupurilor.

Atitudinea fata de ceilalti poate fi:-atitudine de evitare

-atitudine de acceptare

-atitudine de respingere

In urma cercetarii mele,imi propun sa identific din cele trei tipuri ,atitudinile sau atitudinea specifica indivizilor , vis-à-vis de bolnavul cu schizofrenie precum si modul de manifestare.

Revenind asupra fenomenului de excluziune sociala,pentru o explicare teoretica am ales

Teoria Sistemica.Prin urmare,din perspectiva teoriei sistemice,persoanele depind de sisteme sociale pentru a duce o viata satisfacatoare.Bolnavului cu schizofrenie ii pot fi de folos sistemele informale (naturale) familia prietenii,vecinii, precum si sistemele formale: grupurile comunitare etc.Neavand acces la acestea,ca resurse disponibile pentru a face fata problemelor,echilibrul vietii bolnavului cu schizofrenie este afectat,devenind un marginalizat si un exclus social.Exista o legatura intre atitudinea acestor sisteme (formale,informale) si faptul ca bolnavul cu schizofrenie devine un marginalizat si un exclus social? Teoria sistemica explica :diferitele parti ale unui intreg intra in relatie si creeaza o interdependenta.Atat familia ,prietenii,vecinii cat si individul bolnav cu schizofrenie sunt parti ale aceluiasi intreg,impreuna alcatuiesc sistemul social,influentandu-se reciproc.In concluzie, conform teoriei sistemice,comunitatea si bolnavul cu schizofrenie ca parti ale sistemului social intra in relatie,creand o interdependenta.

IV.4 Stabilirea ipotezelor

• Cea mai frecventa atitudine a oamenilor fata de bolnavul psihic este cea de respingere
• Prejudecatile influenteaza atitudinea indivizilor fata de bolnavul cu schizofrenie
• Nu exista diferente semnificative intre atitudinea barbatilor si cea a femeilor fata de bolnavul psihic

IV.5 Operationalizarea conceptelor

Cercetarea urmareste identificarea atitudinilor indivizilor fata de bolnavul cu schizofrenie.Ca si tipologii atitudinale am stabilit :

• Atitudinea de evitare

IV.6 Prezentarea esantioanelor

La cercetare au participat in total 50 de subiecti,dintre care 28 de femei adica 56% si 22 de barbati adica 44%.Distributia subiectilor in functie de sex este reprezentata in graficul urmator:

Statistics

sexul subiectilor

De asemenea,distributia in functie de varsta ,este urmatoarea:23 subiecti cu varsta cuprinsa intre 18-25 de ani (46%);18 subiecti cu varsta cuprinsa intre 25-45 de ani adica 36% si 9 subiecti cu varsta mai mare de 45 de ani ceea ce inseamna 18 %.Reprezentarea grafica este urmatoarea:

Varsta subiectilor

In acelasi timp,31 din subiecti au studii superioare adica 62%,13 subiecti au studii medii,26% iar 6 -12 % dintre subiecti au declarat ca au absolvit alte forme de invatamant.Reprezentarea grafica a acestei distributii este:

Statistic

Studiile subiectilor

IV.7 Metoda de cercetare

Pentru realizarea cercetarii a fost utilizata metoda chestionarului.Au fost aplicate doua chestionare (situate in anexa proiectului),unul pentru verificarea ipotezei numarul unu iar celalalt pentru verificarea ipotezei numarul doi.Primul chestionar distinge trei dimensiuni ale conceptului de atitudine:

respingere,evitare si acceptare.Fiecarei dimensiuni ii corespund 6 itemi, in total 19 itemi.Intensitatea fiecarui item este apreciata pe o scala de patru trepte.Distributia intrebarilor pentru fiecare dimensiune este urmatoarea:

-Atitudinea de respingere intrebarile 1,2,3,10,11,12.

-Atitudinea de evitare intrebarile 4,5,6,13,14,17

-Atitudinea de acceptare intrebarile 7,8,9,15,16,18.

Scorul maxim ce poate fi obtinut pentru fiecare dimensiune este de 24 iar cel minim de 6.

Al doilea chestionar vizeaza conceptual de prejudecata,specific ipotezei numarul doi,avand ca dimensiuni schizofrenia si bolnavul cu schizofrenie.Intrebarile distribuite prejudecatilor despre schizofrenie sunt 1,2,6,8,9,iar prejudecatile despre bolnavul cu schizofrenie sunt reflectate de intrebarile 3,4,5,7,10.Ca variante de raspuns am optat pentru DA sau NU,intensitatea fiecarui item fiind apreciata astfel : fiecare raspuns afirmativ este cotat cu 5 puncte si fiecare raspuns negativ, cu 0 puncte.Scorul maxim ce poate fi obtinut atat pentru prejudecatile despre schizofrenie cat si pentru prejudecatile despre bolnavul schizofren este de 25 iar scorul minim este 0.

IV.8 Prelucrarea si interpretarea datelor

Plecand de la ipotezele enuntate, am urmarit sa constat in ce masura acestea se confirma sau nu.In cele ce urmeaza vor fi prezentate pe rand rezultatele chetionarelor aplicate pentru identificarea atitudinii oamenilor fata de bolnavul cu schizofrenie, iar apoi al celor care urmareau conceptul de prejudecata.

Unul dintre obiectivele cercetarii era de a constata care este distributia subiectilor pe dimensiunile corespunzatoare conceptului atitudine.Rezultatele analizei chestionarelor din acest punct de vedere sunt urmatoarele:

Atitudinea de respingere:

Itemii prezenti in tabel,reprezinta intrebarile specifice atitudinii de respingere fata de bolnavul cu schizofrenie,apreciati pe scala 4,3,2,1 (unde 4 reprezinta masura maxima in care respondentii au fost de accord cu afirmatiile din chestionar).Pentru fiecare item am adunat 50 de raspunsuri de la cei 50 de chestionati,in total 300 de raspunsuri.Dintre acestea,140 au fost apreciate cu 4 puncte (adica 46,67% );82 cu 3 puncte ( 27,33%);42 cu 2 puncte (14%) iar 36 cu 1 punct (12% ), avand un total de 100%.Asa cum am mentionat deja,fiecare respondent putea obtine un scor maxim de 24 de puncte,iar in total pe aceasta dimensiune se puteau cumula 1200 de puncte.Calculand datele din tabel,se constata ca subiectii au cumulat un total de 926 de puncte ceea ce inseamna ca pe dimensiunea respingere se obtine un procent de 77,17%.

Atitudinea de evitare:

Tabelul de mai sus contine datele referitoare la itemii specifici atitudinii de evitare.Ca si la cealalta dimensiune,aprecierea s-a facut pe scala 4,3,2,1 unde de asemenea 4 a reprezentat masura maxima de apreciere a valorii de adevar a itemilor,din punctul de vedere al fiecarui respondent.Totodata pentru fiecare intrebare am adunat 50 de raspunsuri de la cei 50 de subiecti,in total 300 de raspunsuri.Dintre cele 300 de raspunsuri,89 au fost apreciate cu 4 puncte,adica29,67%;137 cu 3 puncte ceea ce inseamna 45,67% ,58 au fost apreciate cu 2 puncte -19,33% iar 16 cu 1 punct adica 5,33%, deci un total de 100%. Din cele 24 de puncte care se puteau obtine individual si 1200 de puncte cumulate,respondentii au adunat pentru atitudinea de evitare 915 puncte,insemnand ca procentul specific acestei dimensiuni este de 76,25%

Atitudinea de acceptare:

Urmatorul tabel se refera la itemii stabiliti pentru atitudinea de acceptare,de asemenea aprecierea fiind facuta pe aceeasi scala de 4,3,2,1, unde 4 are aceeasi valoare maxima de apreciere.De la cei 50 de respondenti am adunat 50 de raspunsuri pentru acesti itemi,obtinand acelas total de 300 de raspunsuri din care 33 au fost apreciate cu 4 puncte-11%,60 de raspunsuri au fost apreciate cu 3 puncte,adica 20%, 115 raspunsuri cu 2 puncte ceea ce inseamna 38,33% iar 92 cu 1 punct,adica 30,67%, un total de 100%.

Pentru aceasta dimensiune,ca si la celelalte de altfel, scorul maxim ce putea fi obtinut individual era de 24 de puncte iar in total 1200 de puncte.Analizand datele din tabel,

se constata ca important de precizat este scorul minim care se putea obtine,individual 6 puncte,iar in total 300 intrucat subiectii au obtinut un total de 634 de puncte,insemnand un procent de doar 52,83% pe aceasta dimensiune.

O analiza asemanatoare s-a facut si pentru dimensiunile prevazute de chestionarul realizat pentru conceptul de prejudecata,obtinandu-se urmatoarele rezultate:

Prejudecati despre schizofrenie:

Itemii din tabel, sunt itemii care reflecta prejudecatile respondentilor referitoare la schizofrenie.Subiectii au avut ca variante de raspuns DA sau NU.Pentru fiecare item,am adunat 50 de raspunsuri de la cei 50 de subiecti,in total 250 de raspunsuri,dintre acestea

106 au fost cotate cu 5 puncte adica 42,4% iar 144 de raspunsuri au fost cotate cu 0 puncte adica 57,6%,un total de 100%.Pe aceasta dimensiune,subiectii puteau obtine un punctaj maxim individual de 25 de puncte si 0 puncte minim,iar scorul cumulat al acestora putea fi maxim de 1250.Analizand tabelul se constata ca respondentii au acumulat un numar de 530 de puncte obtinandu-se un procent de 42,4% pentru prejudecatile despre schizofrenie.

Prejudecati despre bolnavul cu schizofrenie:

Tabelul de mai sus contine itemii care apartin prejudecatilor despre bolnavul cu schizofrenie.Variantele de raspuns fiind ca si la prima dimensiune DA sau Nu punctate cu 5 si respectiv 0 puncte.Din nou,de la fiecare respondent am adunat 50 de raspunsuri pentru fiecare item,in total 250 de raspunsuri.Dintre acestea, 154 au corespuns variantei de raspuns Da fiind cotate cu 5 puncte in procent de 61,6% iar 96 de raspunsuri au corespuns variantei Nu,cotate cu 0 puncte in procent de 38,4%.,obtinandu-se totalul de 100% al raspunsurilor.Si pe aceasta dimensiune subiectii puteau obtine un punctaj maxim individual de 25 de puncte si 0 puncte minim,iar scorul cumulat al acestora putea fi maxim de 1250.Datele din tabel releva faptul ca in total s-au obtinut 770 de puncte,ceea ce inseamna un procent de 61,6% pentru prejudecatile referitoare la bolnavul cu schizofrenie.

IV.9Concluziile cercetarii

Aflandu-ma la finalul cercetarii,este firesc sa evidentiez concluziile la care am ajuns;este totusi dificil sa le creionez concret.Am realizat o cercetare despre atitudini si prejudecati iar simplul fapt de a mentiona aceste concepte poate ca e suficient pentru a defini dificultatea concretului.Vorbind despre atitudinile si prejudecatile oamenilor,aducem in discutie sentimentele,convingerile,credintele,valorile morale pe care indivizii le au si care sunt greu de explicat in cuvinte.Dincolo de cifre,de confirmarea sau de infirmarea unor ipoteze,exista totusi ceva concret: prezenta bolnavului cu schizofrenie.Am avut ocazia in timpul cercetarii sa constat ignoranta,mila,indiferenta,necunoastere,compasiune,critica,in randul oamenilor,fata de bolnavul cu schizofrenie-un nevinovat in fata bolii,dar un invinuit de societate.O alta concluzie la care am ajuns,este aceea ca schizofrenia este un subiect despre care se vorbeste greu,se cunosc putine,dar totusi are puterea de a determina o parte din factorii ce influenteaza negativ echilibrul vietii bolnavului cu schizofrenie :atitudinile si prejudecatile.

Am presupus ca nu exista diferente intre felul in care percep femeile si felul in care percep barbatii, bolnavul cu schizofrenie.Rezultatele au demonstrat contrariul.Aceasta infirmare lasa loc multor interpretari dar cred ca relevante sunt sensibilitatea si latura materna a femeilor.

ANEXA

CHESTIONAR

vizind atitidinea comunitatii fata de bolnavul cu schizofrenie

Va rugam sa raspundeti la itemii de mai jos,apreciind valoarea de adevar a afirmatiilor,pe scala 1,2,3,4, unde 1 reprezinta valoarea minima,iar 4 valoarea maxima. Raspunsurile sunt confidentiale.Va multumim pentru cooperare

1.Cand cineva sufera de schizofrenie,nu mai este in stare sa faca nimic

2.Bolnavul cu schizofrenie trebuie inchis/ izolat in spitalele de psihiatrie

3.Bolnavul psihic este un pericol pentru societate

4.Mi-ar fi indiferenta prezenta unui bolnav schizofren in comunitatea unde traiesc

5.Daca vad un 'nebun' pe strada il ocolesc

6.In cazul in care un bolnav de schizofrenie mi-ar cere ajutor,l-as ignora

7.Nu ar fi peste puterile mele sa ma pun in locul unui bolnav cu schizofrenie si sa vad lucrurile din punctul lui de vedere

8.Bolnavul cu schizofrenie,nu este doar 'un nebun 'si atat

9Bolnavul cu schizofrenie merita sa fie inteles

10.Oamenii care vad partile bune ale unui bolnav cu schizofrenie,sunt naivi,orbi.

11.Daca schizofrenia afecteaza viata unui om,inchei orice contact cu el.

12.Oamenii ii critica pe bolnavii psihici,pe buna dreptate

13.Prefer sa nu ma gandesc la soarta unui bolnav psihic

14.Consider ca este greu si sa accepti si sa respingi un bolnav psihic

15.Nu as privi cu suspiciune daca as avea in fata un bolnav cu schizofrenie

16.Consider ca nu toti bolnavii psihici sunt la fel

17.Daca o cunostinta s-ar imbolnavi de schizofrenie,as vizita-o mai rar

18.Bolnavii psihici nu sunt o rusine pentru societate

CHESTIONAR

vizind prejudecatile oamenilor)

Alegeti varianta de raspuns cu care sunteti dumneavoastra de acord.Raspunsurile sunt confidentiale.