Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR CU DIAGNOSTICUL: SARCINA ECTOPICA

medicina






MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CU DIAGNOSTICUL

S A R C I N Ă E C T O P I C Ă



Profil ASISTENT MEDICAL GENERALIST


COORDONATOR

ASISTENT PRINCIPAL ABSOLVENT:




PROMOŢIA 2002







MOTIVAŢIA LUCRĂRII




Am ales sa efectuez aceasta lucrare deoarece am observat numarul mare de sarcini extrauterine la femei de vârsta fertila.

Am fost impresionata de dorinta lor de a avea un copil.

Am ajutat si eu, prin mica mea contributie la îngrijire, tratament si educatie sanitara.

Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o întelegere si cunoastere a fiintei umane si a modului în care se pot initia si întretine relatii interpersonale cooperante bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire si cel îngrijit.



















Organele genitale ale femeii îndeplinesc functiunea de reproducere si sunt urmatoarele

Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale feminine ovulele. Acestea sunt conduse în tubele uterine, unde se produce fertilizarea. Tubele sunt doua conducte prin care oul fertilizat este condus în uter, organul principal al gestatiei. În uter se dezvolta oul fecundat pâna la nastere. Dupa uter umeaza vagina, organul prin care fatul este expulzat la nastere, dar care totodata este si organul copulatiei. La intrarea vaginei se gasesc o serie de formtiuni, care împreuna formeaza vulva.

Tubele uterine, uterul si vagina constituie caile genitale. Acestea împreuna cu ovarele alcatuiesc organele genitale interne. Formatiunile vulvei se mai numesc si organe genitale externe.

Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale primare. În ovare se produc ovulele. În afara de acest rol, ovarele mai îndeplinesc un important rol de glande endocrine, prin secretia hormonilor sexuali. Ovarele împreuna cu tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului.

Forma. Ovarul a fost comparat cu o migdala verde el are forma unui ovoid putin turtit. Este dispus cu axul mare vertical si i se descriu doua fete (mediala si laterala), doua margini (libera si mezovariana), doua extremitati (tubarasi uterina).

Culoarea, aspectul, consistenta si dimensiunile ovarelor se modifica în raport cu vârsta si perioadele fiziologice ale femeii.

Culoare. Ovarul este albicios la nou nascuta, roz palid la fetita, la femeia adulta are o culoare rosiatica ce se accentueaza în timpul menstruatiei. Dupa menopauza devine albicios cenusiu.

Aspectul ovarului este neted si regulat pâna la pubertate. De la aceasta epoca capata un aspect neregulat, suprafata sa fiind presarata cu numeroase depresiuni, cicatrici, unele lineare altele neregulate. Cicatricile rezulta din involutia corpilor galbeni.

Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica, dar ferma astfel ca el este palpabil la examenul ginecologic. Dupa menopauza capata o consistenta dura, fibroasa.

Numarul ovarelor. În mod normal sunt doua. Pot exista ovare supranumerate, dupa cum poate lipsi un ovar.

Dimensiunile ovarului cresc cu vârsta pâna la maturitate. La femeia adulta, are aproximativ urmatoarele dimensiuni 4 cm lungime, 3 cm latime, 1 cm grosime. Dupa menopauza el se atrofiaza progresiv.

Greutatea ovarului la femeia adulta este de aproximativ 6 g.

În perioada preovulatorie, ovarul care va elimina ovulul îsi mareste volumul, devenind de doua sau chiar de trei ori mai mare ca înainte.

Situatie. Ovarul se gaseste în cavumul retrouterin, adica în compartimentul cavitatii pelviene aflat înapoia ligamentelor largi. El este alipit de peretele lateral al axcavatiei, sub bifurcatia arterei iliace comune.

Mijloacele de fixare. Ovarul e suspendat de ligamentul larg. El e fixat relativ - prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru ligamente: 1.ligamentul suspensor; 2.ligamentul propriu al ovarului; 3.ligamentul tuboovarian si 4.mezovarianul.

1.Ligamentul suspensor. Este o formatiune fibro-musculara, alaturi de care coboara si pediculul vasculo-nervos superior al ovarului. Ligamentul pleaca din fosa iliaca, coboara prin vasele iliace externe si strâmtoarea exterioara a pelvisului, patrunde în unghiul supero-lateral al ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara a ovarului si pe mezovarium.

2.Ligamentul propriu al ovarului numit si ligamentul utero-ovarian - este un cordon fibro-muscular situat în aripioara posterioara a ligamentului larg. Se întinde între extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului.

3.Ligamentul tuboovarian leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre aceste doua organe. Este format tot din fibre conjuctive si musculare netede.

4.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului larg, prin care ovarul este suspendat de acesta. Este o formatiune scurta, prin care vasele si nervii abordeaza ovarul.


RAPORTURI

1. Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si raspunde fosei ovariene.

2. Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge. Aceasta fata vine în raport cu ansele ileonului, apoi cu colonul sigmoidian în stânga, cu cecul si apendicele vermiform în dreapta.

3. Marginea mezovariana este legata prin mezovar de foita posterioara a ligamentului larg. Pe aici elementele vasculo-nervoase abordeaza ovarul - pe aceasta margine se gaseste deci hilul ovarului.

4. Marginea libera sau posterioara vine în raport cu ansele intestinului subtire.

5. Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian.

6. Extremitatea uterina sau inferioara e mai ascutita; pe ea se prinde ligamentul propriu al ovarului.


STRUCTURA OVARULUI



Ovarele sunt organele principale ale aparatului genital al femeii.

Pe sectiune ovarul apare constituit în felul urmator: la suprafata este acoperit de un epiteliu, sub care se gaseste un învelis conjuctiv. Sub aceste învelisuri se gasesc cele doua zone caracteristice ale ovarului: una centrala, medulara si alta periferica, corticala.

1.Epiteliul este simplu, cubic sau turtit si se opreste brusc la nivelul hilului; de aici se continua cu mezoteliul mezovarului. Linia de separatie dintre epiteliu si mezoteliu e foarte neta (linia lui Farre). Dedesuptul epiteliului se gaseste o patura subtire, albicioasa, rezistenta, formata din fire conjuctive - albugineea ovarului, care se continua fara delimitare neta cu stroma corticalei.

2.Sustanta medulara are o culoare rosiatica si e caracterizata printr-o structura intens vascularizata.

Este formata din tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede provenite din parametru.

Între aceste elemente se gasesc numeroase vase sanguine si limfatice. Se mai afla si fibre nervoase, precum si mici grupuri de celule nervoase simpatice dispuse în regiunea hilului. În vecinatatea mezovarului se gaseste o rudimentara retea ovariana.

3.Substanta corticala are o culoare galbena-cenusie si contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie sau involutie.

Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut conjunctiv, extrem de bogat în celule, unele cu caractere embrionare si care are semnificatia de stroma.

Stroma corticalei contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie. Forma initiala o constituie foliculii primordiali, care au aspectul unor corpusculi sferoidali plini. Urmeaza o lunga gama de forme evolutive: foliculii primari, asemanatori însa ceva mai tari decât cei primordiali; foliculii secundari plini si care devin apoi cavitari si foliculii tertiari maturi de Graaf.

Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie de transformari succesive pe care le sufera ovogoniile (celulele sexuale) si celulele foliculare (celule stelite), pâna la eliminarea unui ovul prin fenomenul ovulatiei.

Dupa ovulatie, evolutia folocului ovarian este încheiata. În cavitatea foliculara se va organiza o noua structura numita corpul galben.

Atât foliculul ovarian cavitar cât si corpul galben au si o importanta functie endocrina. În timp ce foliculul ovarian cavitar are o dubla functie: la nivelul sau se desfasoara procesele ovogenezei, dar unele structuri ale sale elaboreaza si hormoniisexuali feminini sau estrogenii, corpul galben are numai functie endocrina: el produce progesteronul.

Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni sunt procese ritmice, periodice, care în mod normal se desfasoara într-un interval de 28 de zile si constituie în totalitatea lor ciclul ovarian.

Raportate la un ciclu menstrual, succesiunea este urmatoarea: dezvoltarea si maturarea folicului ovarian se petrece între zilele 1-a si a 13-a; ovulatia se produce în ziua a 14-a; constituirea si evolutia corpului galben au loc între zilele 15-25; iar între zilele 26-28 se produce degenerarea corpului galben, care va fi înlocuit cu un tesut cicatricial - corpul albicans.

Fenomenele care caracterizeaza ciclul ovarian se gasesc sub control hipotalamo-hipofizar. La nivelul hipotalamusului sunt elaborati factorii eliberatori. Acestia sunt transportati la hipofiza anterioara si aici regleaza producerea hormonilor gonadotropi. Nucleii neutro-secretori ai hipotalamusului sunt influentati de concentratia sanguina a hormonilor ovarieni, dar se gasesc si sub influenta nervoasa centrala.

Folicului matur, tertiar, sau foliculul ovarian veziculos constituie stadiul de dezvoltare completa a folicului secundar cavitar. Peretele folicului veziculos este format din 4 straturi concentrice care de la interior spre exterior sunt: 1)membrana granuloasa, formata din celule foliculare dispuse pe 2-3 rânduri; 2)membrana bazala foliculara; 3)tunica interna si 4)tunica externa. Foliculul cuprinde în interiorul sau lichid folicular. Celulele foliculare din imediata apropiere a ovocitului devin prismatice, înalte, se dispun radiar si constituie coroana radiata.

Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate si dureaza pâna la climacteriu. Aceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH, LH, sau ICSH si LTH), controlati prin factorii eliberatori hipotalamici. Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul.

Estrogenii sunt elaborati de tunica interna a tecii foliculilor.

Progesteronul este secretat de corpul galben. Progesteronul are urmatoarele actiuni: 1)regleaza ciclul menstrual; 2)pregateste mucoasa uterina pentru nidarea oului si are rol important în mentinerea sarcinii; 3)determina modificari ciclice ale epiteliului vaginal; 4)cantitatile mari de progesteron inhiba producerea LH-ului antehipofizar, împiedicând ovulatia.

Ovarul mai secreta în mod continuu si cantitati mici de hormoni androgeni, necesari pentru echilibrul hormonal.


TUBELE UTERINE


Tubele sau trompele uterine sunt doua conducte musculo-membraboase care se întind de la coarnele uterine pâna la ovare.

Tubele au un rol important în captarea ovulului, apoi în vehicularea acestuia si a spermiilor. În treimea sa laterala se petrece fecundatia. Ea ofera apoi conditii favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia spre cavitatea uterina.

Forma - portiunile tubei. Tuba are o lungime de 10-12 cm; ea prezinta 4 segmente: 1.infundibilul; 2.portiunea ampulara; 3.istmul si 4.portiunea uterina.

1.Infundibilul compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau fimbrii care masoara în medie 10-15 mm.

2.Portiunea ampulara sau ampula tubei e segmentul cel mai lung al ei. Masoara 7-9 cm si reprezinta aproape doua treimi din lungimea totala a tubei.

3.Istmul patrunde în cornul uterului, între ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului. Masoara 3-4 cm lungime si are 3-4 mm diametru.

4.Portiunea uterina strabate peretele uterului. Este scurta (1 cm) si îngusta (1 mm). O teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin.

Orificiile tubare sunt doua: ostiul abdominal se gaseste în centrul infundubilului; ostiul uterin are 1 mm diametru si se deschide în unghiul superior al cavitatii uterine.

În raport cu traiectul pe care-l urmeaza i se descriu tubei doua segmente:

1)Portiunea transversala se întinde de la uter pâna la extremitatea inferioara a ovarului. Ea este formata de catre istmul tubei si e situata în marginea superioara a ligamentului larg.

2)Portiunea ansiforma e formata de catre ampula tubulara si înconjoara ovarul în felul urmator: porneste de la extremitatea lui inferioara, urca pe marginea mezovarica, îi ocoleste extremitatea superioara si descinde pe marginea lui libera.

Situatie. Mijloace de fixare. Tubele uterine sunt în continuare cu uterul. Ele sunt situate în marginea superioara a ligamentelor largi în mezosalpinge. Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a ligamentelor largi. Tuba e mai fixa în portiunea mediala decât în portiunea lateral& 242q1623c #259;.

Conformatie interioara. La interior, tuba e strabatuta de un canal îngust de 1-2 mm în portiunea uterina; el se largeste pâna la 5 mm la nivelul ampulei.


STRUCTURA

Peretele tubei este format din trei tunici: seroasa, musculara si mucoasa.

a)Tunica seroasa - provine din ligamentul larg. Înveleste suprafata exterioara a tubei inclusiv a infundibilului.

Sub peritoneu se gaseste patura subseroasa, un strat subtire de tesut conjunctiv lax în care calatoresc principalele ramificatii vasculare si nervoase.

b)Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de fibre musculare netede. Pe sectiune transversala se deosebesc trei paturi musculare: exterioara, longitudinala; mijlocie, circulara; interioara, longitudinala. În realitate cele trei paturi se continua între ele realizând un sistem unitar.

c)Tunica mucoasa e formata din lamina proprie (corion) si dintr-un epiteliu unistratificat cilindric. Acest epiteliu e constituit din celule ciliate si celule secretorii. Celulele secretorii elaboreaza un produs de aspect mucos, care împreuna cu lichidul absorbit din cavitatea peritoneala, formeaza secretia sau lichidul tubar care serveste la nutritia zigotului si a blastocistului.


VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA OVARULUI sI A

TUBEI UTERINE


Artere. Artera primara a ovarului este artera ovariana, iar a tubei artera uterina.

1)Artera ovariana ia nastere din aorta abdominala, coboara în bazin în ligamentul suspensor al ovarului si patrunde în ligamentul larg. Aici se împarte în doua ramuri: tubara si ovariana.

2)Artera uterina este o ramura a arterei iliace interne. La nivelul unghiului uterului se divide si ea în doua ramuri terminale: tubara si ovariana.

Ramurile omonime se anastomozeaza în plin canal si formeaza doua arcade: arcada paraovariana situata în mezovar si arcada subtubara în mezosalpinge.

Din arcada paraovariana se desprind 10-12 artere spiralate.

Din arcada subtubara pleaca ramuri paralele, perpendiculare la tuba, având un caracter terminal.

Dispoziticul arterial al tubei este deosebit de bogat la nivelul portiunii istmice.

Venele urmeaza în general dispozitia arterelor. Venele ovarului plecate din retele capilare, formeaza o retea în portiunea medulara: de aici prin vene flexuoase cu aspect varicos, ajung în hilul organului. Dupa ce primesc o serie de vene provenite de la uter, venele ovarului primesc reteaua venoasa subtubara, apoi urca alaturi de artera ovariana spre abdomen. În fosa iliaca se unesc într-un trunchi unic, vena ovariana care se varsa în stânga în vena renala, iar în dreapta direct în vena cava inferioara.

Venele tubei merg paralel cu arterele formând o retea subtubara. Medial aceasta retea comunica cu venele uterului, iar lateral se uneste cu venele ovarului.

De la nivelul tubei, limfaticele coboara în mezosapinge si apoi, la marginea anterioara a ovarului, se întâlnesc cu vasele limfatice ale acestuia si cu cele ale corpului uterin.

Nervii sunt de natura organo-vegetativa, pentru ovar, provin în cea mai mare parte din plexul ovarian si în cea mai mica masura din plexul uterin. La nivelul ovarului firisoarele terminale sunt: vasomotorii, pentru vasele sanguine; motorii, pentru fasciculele musculare; senzitive, pentru foliculi.

În medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar alcatui un ganglion difuz simpatic.

Nervii tubei provin din plexul ovarian si di plexul uterin; ei urmeaza traiectul vaselor.


UTERUL

Uterul este un organ musculos, cavitar, în care se dezvolta oul; la sfârsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui. Este un organ median nepereche.


CONFORMAŢIA EXTERIOARĂ

Forma. Uterul are forma unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior, având baza orientata în sus si vârful trunchiat în jos. În partea sa mijlocie, uterul prezinta o îngustare aproape circulara numita istm, care-l împarte în doua portiuni: una superioara, mai voluminoasa, numita corp, si alta inferioara numita col.

a)Istmul uterului este reprezentat printr-un sant semicircular, vizibil numai pe fata anterioara si pe fetele laterale.

b)Corpul uterului are un aspect conoid, turtit antero-posterior, caruia îi descriem: doua fete; doua margini; fundul; si doua unghiuri tubare.

Fata vezicala sau fata anterioara este plana sau usor bombata. Fata intestinala sau fata posterioara este mult mai bombata decât cea vezicala; pe ea se gaseste uneori o creasta verticala. Marginile, dreapta si stânge sunt usor concave la nupilare si convexe la multipare. Fundul este rectiliniu la fetite si la adolescente; convex bombat în sus la femeia adulta. Unghiurile sau coarnele uterine se continua cu tubele.

Colul uterin are forma cilindrica, usor bombat la mijloc. Extremitatea superioara a vaginei se insera pe col.insrtia vaginei pe colul uterin, îl împarte pe acesta în doua parti: portiunea supravaginala este aproape cilindrica; portiunea vaginala are forma tronconica. La virgine si la nulipare colul uterin este mai subtire, are suprafata neteda si rgulata, iar la palpare prezinta o consistenta ferma dar elastica. La multipare colul devine tot mai voluminos, cilindric, iar suprafata e neregulata.

Ostiul uterin numit orificiul extern al colului are forme diferite la vagine, nulipare sau multipare. La virgine are un aspect rotunjit, punctiform de forma unei depresiuni transversale, lata de 4-6 mm. La multipare ostiul uterin apare ca o despicatura transversala lata de 10-15 mm, care împarte colul în doua buze, una anterioara si alta posterioara, unite prin doua comisuri laterale.

Dimensiunile uterului la femeia adulta, nulipara sunt urmatoarele: lungimea de 6 cm; latimea la nivelul fundului, de 4 cm; grosimea de 2 cm.

La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm: lungimea de 7 cm; latimea de 5 cm; grosimea de 3 cm.

Consistenta uterului este ferma, dar elastica, usor de perceput la examenul ginecologic.

Greutatea uterului este în medie de 50-70 gr, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) decât la multipare (60-70 gr).

Numar. În mod obisnuit uterul este un organ nepereche, unic si median.


SITUAŢIA sI DIRECŢIA UTERULUI

Uterul se gaseste situat în centrul cavitatii pelviene: înapoia vezicii urinare, înaintea rectului, deasupra vaginei; fundul sau se afla sub planul strâmtorii superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste decât în sarcina sau în unele procese tumorale.

Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe marginile lui laterale se continua cu ligamente largi.

Raportul dintre corpul si colul uterului. Ele formeaza un unghi cu vârful la nivelul istmului numit unghiul de flexiune. În czurile normale unghiul este deschis înainte spre simfiza pubiana si masoara aproximativ 140o-170o; se spune ca uterul se afla în anteflexiune.

Raportul dintre colul uterin si vagina. Axele lor longitudinale formeaza între ele unghiul de versiune si masoara aproximativ 90o-110o - anteversiune.

Raportul dintre uter si excavatia pelviana. Este curb, cu concavitatea orientata anterior.

Variatii fiziologice. Uterul e un organ mobil. Corpul se poate misca în raport cu colul la nivelul istmului, ca într-o articulatie.

Variatiile patologice sunt acelea în care modificarile directiei sau pozitiei uterului sunt definitive.


STATICA sI MIJLOACELE DE FIXARE A UTERULUI

Uterul are o mobilitate destul de mare, el revine mereu la situatia lui obisnuita, normala, deândata ce factorii care au intervenit în deplasarea lui si-au încetat actiunea.

Acest echilibru dinamic al uterului este asigurat printr-o serie de mijloace: mijloace de suspensie - îl suspenda pe peretii excavatiei pelviene - si mijloace de sustinere - îl sprijinesc de jos în sus.

Mijloacele de suspensie sunt: peritoneul cu ligamentele largi si ligamentele rotunde.

1)Peritoneul acopera cea mai mare parte a uterului. Plecat de pe fata posterioara a vezicii, se reflecta la nivelul istmului, pe fata interioara a corpului uterin, formând excavatia vezicouterina. În continuare, înveleste fundul uterului, fata intestinala a corpului, fata posterioara a portiunii supravaginale a colului si coboara pe peretele posterior al vaginei. La acest nivel se reflecta din nou si trece pe fata anterioara a ampulei rectale, formând o adânca depresiune, numita excavatia rectouterina sau fundul de sac Douglas, punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale.

1)Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, întinse între marginile uterului si peretii laterali ai excavatiei pelviene.

Fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara, care continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoare uterului. Amândoua ligamentele împreuna cu uterul formeaza o despartitoare transversala, care împarte cavitatea pelviana într-un cavum preuterin anterior, si altul retrouterin posterior.

Ligamentului larg i se descriu doua portiuni: o portiune superioara, subtire si o portiune inferioara, mai groasa. Ligamentul larg prezinta o forma patrulatera, cu doua fete si patru margini.

Fata anterioara vine în raport cu vezica si ansele intestinale.

Fata posterioara este mai întinsa decât cea anterioara. Ea participa la formarea peretelui anterior al cavumului retrouterin.

Marginea mediala raspunde insertiei ligamentului larg pe marginea corpului uterin.

Marginea laterala are doua portiuni: o portiune superioara libera si portiunea inferioara care raspunde mezometrului, ultima se insera pe peretele lateral al excavatiei pelviene.

Marginea superioara, în care se gaseste tuba uterina, este libera.

Marginea inferioara sau baza ligamentului larg este groasa si repauzeaza pe planseul pelvian.

3)Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular pereche, care pleaca de la unghiul tubar al uterului, strabate ligamentul larg, încruciseaza vasele iliace externe si patrunde în canalul inghinal, iese din el prin orificiul subcutat si se termina în tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari.

Lungimea lui este de aproximativ 12-15 cm, iar grosimea de 4-7 mm. Ligamentele rotunde sunt folosite foarte adesea de chirurgi pentru redresarea uterului din unele pozitii vicioase.

Structura. Ligamentul rotund este format dintr-un ax conjunctivo-elastic, care e înconjurat de numeroase fibre musculare - netede si striate. Cele netede provin din miometru, iar cele striate din muschii oblicul intern si transvers.

MIJLOACELE DE SUSŢINERE ale uterului sunt reprezentate prin aderentele la organele învecinate, prin lamele sacrorectogenitopubiene si conexiunile cu perineul.

1)Aderentele la vezica si la rect. Portiunea supravagina a colului si istmului uterin adera la vezica urinara printr-o patura de tesut conjunctiv pulvisubperitoneal, situat sub fundul de sac vezicouterin. Aderenta la rect nu se face direct ci prin mijlocirea lamelor sacrorectogenitopubiene.

2)Aderentele la lamele sacrorectogenitopubiene. Aceste lame sunt condensari ale tesutului conjunctiv pelvisubperitoneal, organizate pe traiectul vaselor hipogastrice. Au o directie sagitala, întinse de la sacru pâna la oase pubiene. Partea posterioara a lamelor leaga portiunea crvico-istmica de rect si mai ales de fata anterioara a sacrului, formând ligamente uterosacrate. În costitutia acestor ligamente intra si fibre musculare netede care constituie muschiul rectouterin.

Partea anterioara a lamelor sacrorectogenitopubiene leaga portiunea cervicoistica de baza vezicii si de oasele pubiene - foemeaza ligamente pubouterine.

3)Perineul constituie cel mai important si mai valoros mijloc de sustinere al uterului, cu toate ca nici muschii, nici fasciile lui nu vin în contact direct cu uterul. Transmiterea fortelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin intermediul vaginei.


RAPOTURILE UTERULUI

Fata vezicala (anterioara), acoaperita de peritoneu vine în raport cu fata posterioara a vezicii urinare.

Fata intestinala este acoperita de peritoneu si vine în raport cu fata anterioara a ampulei rectale.

Marginile laterale - dreapta si stânga - dau insertie ligamentelor largi si vin în raport cu vasele uterine.

Fundul uterului, acoperit de peritoneu, vine în raport cu ansele intestinului subtire si cu colonul sigmoidian.

Raporturile colului. Insertia vaginei pe col îl împarte pe acesta într-o portiune supravaginala si una intravaginala.

Portiunea supravaginala se gaseste cuprinsa în tesutul conjunctiv pelvisubperitoneal. Are urmatoarele raporturi:

Fata anterioara cu vezica;

Fata posterioara este acoperita de peritoneul excavatiei rectouterine, prin intermediul caruia vine în raport cu ampula rectala.

Marginile laterale au raporturi extrem de importante cu ureterul si artera uterina.

Portiunea intravaginala proemina în interiorul vaginei. Prin insertia acesteia pe col se formeaza bolta circulara, fornixul vaginei sau domul vaginal.


CONFORMAŢIA INTERIOARĂ

În interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita în sens antero-posterior, care ocupa atât corpul cât si colul uterin.

Cavitatea uterului este divizata printr-o strabgulare situata la nivelul istmului în doua compartimente: cavitatea corpului si canalul cervical.

1)Cavitatea uterina pe sectiune frontala prin uter are forma triunghiulara, cu baza spre fundul organului si vârful spre canalul cervical.

Cavitatea uterina este cuprinsa între doi pereti - anterior si posterior - plani, netezi, aplicati unul pe celalalt. Fiecare perete prezinta un rafeu median.

Dintre cele trei margini, una e superioara si doua laterale. Toate trei marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii lanulipare si convexe spre exterior la multipare.

Cele trei unghiuri sunt marcate prin trei orificii. Orificiile superioare foarte înguste corespund deschiderii tubelor. Orificiul interior conduce în canalul cervical.

2)Canalul cervical sau canalul colului are aspect fuziform. Extremitatile sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui canal: orificiul intern conduce în cavitatea uterina; orificiul extern se deschide în vagina.

Canalul cervical e limitat de doi pereti - unul anterior si altul posterior.

Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza de-o parte si de alta o serie de plice oblice.

Cele doua reliefuri formate de plicile palmate nu se suprapun ci se juxtapun.


STRUCTURA UTERULUI

Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa, musculara si mucoasa.

1)Tunica seroasa sau perimetrul, este formata de foita peritoneala care îmbraca uterul. Învelitoarea peritoneala este dublata pe fata ei rotunda de o patura subtire de tesut conjunctiv - stratul subseros. Este format din manunchiuri de fibre musculare netede separate, dar în acelasi timp solidarizate între ele prin tesut conjunctiv; contine si numeroase vase sanguine.

Arhitectura miometrului arata o dispozitie foarte complexa. Miometrul e format din trei straturi:

Stratul extern contine fibre longitudinale si circulare.

Stratul mijlociu este constituit din fibre anastomozate si se numeste stratul plexiform.

Stratul intern este constituit din fibre longitudinale si circulare. Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului.

2)Tunica mucoasa sau endometrul, adera strâns la miometru, fara interpunerea unei submucoase.

Mucoasa cavitatii uterine este neteda, are o culoare roz-rosiatica, e foarte aderenta la miometru si friabila. Epiteliul simplu, cubo-prismatic, presarat cu celule ciliate, este inzestrat cu numeroase glande uterine de tip tubular simplu.

Ele reprezinta simple invaginatii ale epiteliului endometrial de acoperire si formare din acelasi tip de celule cu acesta. Sub influenta hormonilor ovarieni - foliculina, progesteron - mucoasa uterina se pregateste lunar în vederea nidarii zigotului. În lipsa nidatiei, stratul superficial sau functional al endometrului împreuna cu o cantitate de sângelui, se elimina sub forma menstruatiei. Din stratul profund sau bazal, in care se gasesc fundurule glandelor uterine, se face regenerarea endometrului. Dupa aceasta începe un nou ciclu.

Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a corpului.

Mucoasa canalului cervical este încretita si rezistenta. Epiteliul este simplu, format din celule ramificate, cu numeroase celule mucipare. Mucoasa canalului cervical este slab dependenta hormonal.

Glandele colului secreta un mucus gros, usor alcalin, care ocupa canalul cervical si proemina prin orificiul uterin sub forma unui "dop mucos" sau glera cervicala. El protejeaza cavitatea uterina împotriva infectiilor ascendente din vagina si faciliteaza ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate.

Mucoasa potiunii vaginale - este de tip pavimentos, stratificata, necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glicogen.

La nivelul ostiului uterin, mucoasa glandulara endocervicala este net, brusc separata de mucoasa pavimentoasa necheratinizata excolului. Zona de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu are o largime de 1-10 mm si e numita jonctiunea cervico-vaginala.


VASCULARIZAŢIA sI INERVAŢIA UTERULUI

Arterele. Irigatia arteriala a uterului este asigurata în primul rând de catre artera uterina; în mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund.

Artera uterina e groasa. Ea naste din artera iliaca interna, de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala, la nivelul fosei ovariene.

Venele pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai întâi în niste canale speciale, situate în stratul plexiform al miometrului.

Din plexurile uterine sângele este condus pe doua cai: în jos spre venele uterine care se varsa în iliaca interna; în sus prin venele tubei si ale ovarului în vena ovariana, care se deschide în dreapta în cava inferioara, iar în stânga în renala.

Din plexurile uterine pleaca si venele ligamentului rotund, care se varsa în vena epigastrica inferioara.

Limfaticele provin din trei retele: mucoasa, musculara si seroasa.

Limfaticele corpului se aduna aproape toate înspre unghiurile uterului. Aici iau nastere câteva vase limfatice care se unesc cu cele ale ovarului si ale tibei.

Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii superioare a vaginei.

Inervatia uterului este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.

Caile aferente sau senzitive ale uterului formeaza doua cai:

1)Calea principala cuprinde fibre senzitive care pornesc la nivelul corpului uterin;

2)Calea accesorie foloseste nervii splanhnici pelvieni si prin nervii sacrati ajunge în segmentele II-IV sacrate.

Caile aferente sau motoare. Originea fibrelor simpatice se gaseste în cornul lateral al maduvei toracale, între segmentele VI-XII.


II. SARCINA EXTRAUTERINĂ (SARCINA ECTOPICĂ



DEFINIŢIE



Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului în afara cavitatii uterine.

Sarcina ectopica defineste o notiune mai larga, cu referire la nidatia în afara endometrului, incluzând si localizarile uterine la col sau în grosimea miometrului.

În limbajul curent însa, sarcina extrauterina, ectopica, heterotopica sau eccyesia capata acelasi înteles. Mai mult decât atât, lovalizarea frecventa în trompa, suprapune de multe ori notiunea de sarcina tubara celei extrauterine.


FRECVENŢA


Incidenta este variabila în general, 0,5-1 din totalul nasterilor, observându-se o crestere în ultimii 20 ani. Publicatii recente semnaleaza incidenta sarcinii extrauterine raportata la numarul nasterilor 1 84 (Crark si Jones, 1975, SUA), 1 80 (Bronstein, 1977, Franta), 1 24 - 133 (Mat. Steaua si Polizu, 1970), 1 28 (Jamaica, 1977).

Teoretic nidatia ectopica poate sa aiba loc de la menarha pâna la menopauza, cu frecventa maxima în domeniul al treilea de viata (40 , Durfee; 61,25b între 26-35, Maria Mihailescu si colab.), aparând cu precadere la femeile infertile, cu conditii economico-sociale precare, cu sarcina extrauterina în antecedente, procese inflamatorii anexiale, plastiitubare sau purtatoare de sterilet.

Statistic se constata o frecventa mai mare a sarcinii ectopice la rasa neagra.


VARIAŢII ANATOMICE


Clasic se descriu localizarile extrauterine: abdominala, ovariana, tubara, intramurala si cervicala.

Localizarea tubara poate fi pavilionara, ampulara (cea mai frecventa) si interstitiala.

Durfee (1977) împarte localizarile ectopice în mai multe categorii:

murmur vezicular prezent pe ambele arii    pulmonare, R ritmica.

APARAT C. VASCULAR cord în limite normale;

zgomote cardiace ritmice;

A.V.

soc apexian în spatiul V intercostal stâng;

T.A. = 120/70 mm Hg.;

T = 360C.

APARAT DIGESTIV apetit pastrat;

tranzit intestinal prezent;

ficat si splina în limite normale.

Toaleta: spalat pe dinti, toaleta partiala,

Toaleta vulvo-perineala cu apa si sapun,

-Schimbarea lenjeriei de corp cu tricou curat, chiloti curati , sosete , halat.

Se termometrizeaza pacienta: D 36,2 0C,

Toaleta vaginala cu betadina,

-Sondaj vezical Foley în circuit închis,

-Pacienta este condusa în sala de operatii.

-Preanestezie cu Mialgin 50 mg, Atropina 0,5 mg, linie venoasa cu branula,

-Anestezie generala I.O.T.

-Operatie: Sarcina extrauterina ambula pavilionara,

-Diureza intra operatorie - 500 ml, urina clara.

-Trezire pe masa de operatie,

-Pacienta este condusa în salonul de post-operatie imediat, cu supraveghere atenta a: tensiunii arteriale, pulsului, respiratiei, temperaturii si diurezei,

-Se mai supravegheaza drenajul si pansamentul

-Administrarea de O2 pe sonda endonazala.

-Mentinarea liniei venoase,

-Perfuzie cu glucoza 10%, si cu ser fiziologic,

-Administrare de Cerucal f.I. în perfuzie venoasa pentru sedarea greturilor, varsatorilor postanestezice

-TA 100/60 mm Hg, P

-Administra-

rea medicatiei: Penicilina 2 milioane, Gentamicina 1f,

-Supraveghe-

rea TA, P, R,

-Pacienta linis

tita, treaza, colaboreaza, sta în repaus la pat,

-Diureza 500 ml de urina clara,

-Administra-

rea de Prozin, Propranolol - 3 ml.i.m. si ser fiaiologic.

-Repausul la pat continua, la fel si perfuzia,

-Întalnirea cu cei dragi (familia),

-Administra-

rea analgetice Profenid f.I.,

-Mobilizarea din decubit dorsal în decubit lateral drept,

-TA 100/60 mmHg, P

-Toleranta digestiva buna

-Pansament curat.

-Repausul la pat continua înpreuna cu perfuzia,

-Drenaj abdominal 50 ml serosanghi-

nolent.











-Hidratare orala cu ceai în cantitati mici cu paiul,

-Repausul la pat continua,

-TA 100/60 mmHg,

-P

-Diureza 250 ml de urina clara.

-Mobilizare, masaj al spatelui, în regiunea lom-bara, sacrala,

-Miscari ale membrelor in-ferioare,

-TA 100/60 mmHg,

-Sedarea dure-

rii cu Algocal min f.II. intra muscular,

-Continua per-fuzia cu glu-coza 10%,

-Administra-rea medicatiei: Prozin, Pro-pranolol, Ser fiziologic câte 3 ml.i.m.,

-Pansament curat,

-Drenaj abdo-minal functio-nal,

-Drenaj urinar functional,

-Termometri-zare: TS 37,30C,

-TA 100/60 mmHg, P

-Diureza 800 ml,

-Abdomen usor meteori-zat sensibil la palpare,

-Toleranta di-gestiva buna,

-Administra-rea de analge-tice: algocal-min f.I.i.m.,

-TA 100/60 mmHg, P

-Pacienta agita ta se plânge de dureri post operatorii,

-Se suprima perfuzia,

-Hidratare orala,

-Pregatirea pa-cientei pentru somnul de noapte,

-Toaleta parti-ala pe regiuni: fata, gât, axile,

-Schimbarea lenjeriei de corp murdare,

-Toaleta vul-vara cu soluti-e de rivanol calduta,

-Dezinfectia punctului de insertie al son-dei cu betadi-na,

-Administra-rea de feno-barbital 1 f.i.m.

-Somnul de noapte,

-Diureza 500 ml de urina clara,

-Somnul de noapte,

-Administra-rea de antibio-tice: Penicili-na 2 milioane, i.m., Gentami-cina f.I.i.m., Profenid f1.I.i. m.,

-Hidratare orala: TA 100/60 mmHg

-Diureza,

-Administrare de Prozin, Propanolol si Ser fiziologic, câte 3 ml.i.m.






EXAMENE DE LABORATOR





Data

Medic

Proba de laborator

Rezultat






Hemoglobina

Glucoza

Uree

Creatinina

TGO

TGP

PT

AP

Fibrinogen

A.P.T.T.

Hematocrit

PLT

WBC

Hematii

VSH

V.D.R.L.


Ex. sumar urina


9,7 g. %

101 mg./dl

26,6 mg./dl

7 mg./dl

19 U/L

31U/L



492 mg. %

40,i"

28,4 L




14 div.

Negativ


-Leu = neg.

-Ph. = 6

-pro = neg.

-glu = normal

-erit = 250/μl

















EXAMENE PARACLINICE





Data

Medic

Examen cerut

REZULTAT





M.R.F.



ECHO abdominal


- Pulmon normal;



- Corp uterin în pozitie intermediara cu contur regulat;

Trompa dreapta cu struc-tura neomogena de 6/7 cm. - lama de lichid în pelvis.



















PARAMETRII FIZIOLOGICI




Data

T.A.

R.

P.

Diureza

Temperatura

Observatii






0C

















0C

-dureri postoperatorii

-varsaturi postanestezice





2000 ml.

D 0C

S 0C

-abdomen meteorizat

-se suprima soda Foley






D 0C

S 0C

-tranzit de gaze reluat







-tranzit de gaze si mate-rii fecale reluat

-plaga curata







-stare generala buna

-abdomen suplu







-stare generala buna

-afebrila

















FOAIE DE EVOLUŢIE


Data

Evolutia








Ora 1300



Ora 1800



Ora 2200


Operatie ora 1030 - Salpingectomie dreapta sub anestezie generala I.O.T.

T.A. 100/60 mmHg; P 76/min; R '; T = 36 0C

Se mentine linia venoasa cu branula, Sonda Foley a démeure

Abdomen sensibil, usor meteorizat

Absenta tranzitului de gaze

Varsaturi postoperatorii si post - anestezice bilioase

T.A. = 100/50 mmHg; Puls = 76/min; F.R. = 18/min

Diureza: 250 ml - urina clara

T.A. 100/50 mmHg

Diureza: 800 ml - urina clara

Drenaj: 150 ml - sero-sanghinolent

stare generala satisfacatoare

T.A. 100/60 mmHg

Pansament curat

Diureza: 500 ml - urina clara



Ora 600


Ora 1000


Diureza pe 24 de ore 2000 ml

Stare generala buna

T.A. = 100/50 mmHg

Stare generala buna

Afebrila

Abdomen usor meteorizat

Drenaj parietocolic drept - mobilizat

Pierde sânge prin vagin în cantitate mica

Se suprima sonda Foley

Pansament curat M

Se recomanda hemoglobina de control

Tdimineata = 362 0C, Tseara = 364 0C


Stare generala buna

T.A. = 100/60 mmHg; Puls = 82'; R = 17'

Abdomen sensibil la palpare

Tranzit de gaze reluat

Se suprima tubul de dren

Plaga operatorie curata

Tdimineata 364 0C, Tseara 0C
















Data

Evolutia


Stare generala buna, afebrila

Abdomen suplu, mobil

Pansament curat

tranzit de gaze si materii fecale - prezent

T.A. = 110/70 mmHg; Puls = 80'; R = 18'


Stare generala buna, afebrila

Mictiuni fiziologice, scaun prezent

Abdomen suplu, plaga curata

T.A. = 100/60 mmHg; Puls = 86'; R = 19'


Stare generala buna, afebrila

Abdomen suplu, mictiuni fiziologice

Scaun prezent 1/zi

Plaga curata

T.A. = 110/60 mmHg; Puls = 82'; R = 19'















FOAIE DE TRATAMENT


Data

Tratament




POST - OPERATOR

Penicilina 4 milioane, 2 milioane la 12 ore i.m.

Gentamicina 2 f.: 1 f. la 8 ore i.m.

Fenobarbital f.I, la nevoie - seara

Profenid f.2, la nevoie i.m.

Algocalmin f.4, la nevoie i.m.

Propranolol 1 f.

Prozin 3 ml la 6 ore, i.m.

p.v. - NaCl 9% - 500 ml

Glucoza 10% - 1500 ml

Cerucal 1 f.




Penicilina 4 milioane, 2 milioane la 12 ore i.m.

Gentamicina 2 f.: 1 f. la 8 ore i.m.

Profenid f.2 la nevoie i.m.

Algovalmin f.III la nevoie i.m.

Propranolol 1 f. la 6 ore i.m.

Prozin 3 ml la 6 ore i.m.

Diazepam tb. 1




Penicilina 4 milioane, 2 milioane la 12 ore

Gentamicina 80 mg

Algocalmin f.III la nevoie i.m.

Diazepam tb. 1




Penicilina 4 milioane, 2 milioane la 12 ore i.m.

Gentamicina 80 mg

Algocalmin f.III la nevoie i.m.

Diazepam tb. 1




Penicilina 4 milioane, 2 milioane la 12 ore i.m.

Gentamicina 80 mg

Algocalmin f.III la nevoie i.m.

Diazepam tb. 1




Algocalmin f.II la nevoie i.m.

Diazepam tb. 1




FOAIE DE ALIMENTAŢIE


Alimente permise: supe, ciorbe de legume, iaurt, lapte, brânza de vaci, carne de pui, vita, peste alb, compot de fructe, sucuri de fructe, oua moi.

Alimente interzise: condimente, mezeluri, afumaturi, fasole, mazare, varza, cafea.


Data

Medic

Succesiunea meselor

Regimul alimentar






B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina


ceai cu pâine prajita, unt, gem

lapte batut

supa de legume, pui cu paste fainoase

mamaliga cu brânza de vaci, ceai






B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina


pâine prajita cu un ou moale, ceai

compot de prune

supa cu galuste, fasole verde cu carne de vita

macaroane cu sos tomat, ceai




B.C.



Regim hidro - zaharat - 1500 ml





B.C.



Regim hidro - zaharat - 1500 ml

Compot de mere

B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina


iaurt 250 ml, biscuiti 1500 ml

compot de struguri ceai în

supa de legume 24 de ore

ceai, biscuiti








B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz


Cina


ou moale, ceai, pâine prajita

lapte dulce

supa crema de legume, piure de cartofi cu pui la gratar

lapte batut, biscuiti




Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina


ceai, pâine prajita, unt gem

compot de cirese

ciorba de vacuta, pilaf de pui

mamaliguta cu brânza de vaci si smântâna, ceai.


F I s Ă T E H N I C Ă


EXPLORAREA ECHOGRAFICĂ ÎN SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ


DEFINIŢIE: Metoda imagistica de explorare în vivo" a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor.

Imaginea echografica depinde de penetratia si rezolutia fascicolului de ultrasunete.

Echografia genitala foloseste sonda abdominala si sonda transvaginala.

Explorarea echografica a pelvisului se executa prin sectiuni longitudinale si transversale din centimetru în centimetru.

Trompele uterine în mod normal nu se vizualizeaza echografic, ele se pot vizualiza în cazuri patologice precum sarcina extrauterina tubara, hematosalpinxul, piosolpinxul.

Echografia evidentiaza si lama de lichid în Douglas în sarcina extrauterina.


INDICAŢIILE ECHOGRAFIEI SUNT:

suspiciunea de sarcina extrauterina;

suspiciunea de sarcina intrauterina;

diagnosticul diferential între patologia ovariana si fibronul uterin;

sarcina.


PREGĂTIREA PACIENTEI:


Pregatirea psihica - Pacienta trebuie sa stie ca este o metoda de examinare moderna, nedureroasa, neinvaziva.

Pregatirea fizica - Se explica pacientei sa bea o cana de apa sau ceai înainte cu 30 minute si sa nu goleasca vezica urinara.

Umplerea vezicala împinge ansele intestinale în sus relizând o veritabila cale de acces "fereastra catre pelvis


Tehnica - este efectuata de medic cu pacienta asezata în decubit dorsal cu genunchii flectati.

Metoda transvaginala - se efectueaza cu sonda transvaginala protejata cu un przervativ de unica folosinta.

Dupa terminarea examinarii pacienta este condusa la pat si nu necesita îngrijiri speciale.

Nu sunt semnalate incidente si accidente ale acestei tehnici.



CONCLUZIA GENERALĂ



Pacienta B.S. de 24 ani, sex feminin, se interneaza pe data de 16.01.2002 cu diagnosticul suspect: Sarcina ectopica dreapta.

Se investigheaza clinic, laborator, paraclinic si se constata ca:

Concluzii ale examenului de laborator

Se recolteaza:

Glucoza 101 mg/dl

Uree 26,6 mg/dl

Creatinina = 7 mg/dl

TGO = 19 U/L

TGP = 31 U/L

Fibrinogen = 492 mg %

APTT = 40,1'

HGB = 9,7 L

HCT = 28,4 L

PLT = 170.000

WBC = 9100

Hematii = 3.300.000

V.S.H. = 14 div

VDRL = negativ

soc apexian în spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara

TA 120/70 mmHg


APARAT DIGESTIV: abdomen suplu spontan si la palpare

apetit capricios

tranzit intestinal prezent

ficat si splina în limite normale.


APARAT UROGENITAL: loje renale libere

mictiuni fiziologice 4/zi, 1/noaptea


S.N.    echilibrata, orientata temporo-spatial


R.O.T. prezente bilateral


EXAMEN LOCAL


EXAMEN VALVE

col de multipara fara leziuni

pierde sânge negricios în cantitate mica


T.V. corp uterin usor marit de volum în pozitie intermediara, mobil

anexa stânga sensibila, marita de volum

anexa stânga nepalpabila

anexa dreapta sensibila la mobilizare


ÎN OBSERVAŢIE PENTRU SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ


CONCLUZII ALE EXAMENULUI DE LABORATOR:


-Toaleta ge-nerala: spa -lat pe dinti, torace, axile

toaleta inti-ma;

-Refacerea patului dupa somnul de noapte;

-Schimbarea lenjeriei de noapte cu cea de zi;

-Aerisirea sa lonului.

-Termome -trizarea;

-Recoltarea de analize;

-Micul dejun.

-Pregatirea pentru vizita medicala;

-Repaus la pat.

-Vizita medi cului la salo ane.

-Examenele paraclinice: MRF, Exa-menul cardi-ologic.

-Examen preanestezic în vederea interventiei chirurgicale de mâine;

-Programare pentru inter-ventia chirur gicala;

-Primeste informatii de la medic si AMG, despre opera tie, dieta si pregatiri igi-enice.

-Repaus la pat;

-Ingera 100 ml de mani-tol 10%, în 500 ml apa pentru prega tirea operato rie.

-Vizita fami liei,a mamei si a sotului.

-Somnul de dupa amiaza





















-Hidratare cu ceai;

-Asculta ra- dioul;

-Rasfoieste ziare, revis-te.

-Repaus la pat.

-Termome-trizarea paci entei;

-Toaleta vul

vara: raderea pilozitatilor.

-Hidratare cu ceai;

-Dus scurt cu spalarea abdomenului cu betadi-na;

-Schimbarea cu lenjerie curata calca-ta de acasa.

-Pregatirea pentru somnul de noapte;

-Aerisirea sa lonului;

-Se adminis-treaza 1 tb de Diaze- pam.

-Se stinge lumina în salon.

-Repaus noctur - somn.

-Somn.

-Somn.
















EXAMENE DE LABORATOR






Data

Medic

Proba de laborator

Rezultat





Hemoglobina

Leucocite

Hematocrit

Trombocite

VSH

Glicemie

Uree

V.D.R.L.

Grup sanguin Rh.


Examen urina


11 g %

6300 mmc

12 g %

290.000 mmc

8 div/lh

80 mg %

26 mg %

negativ

O I, Rh


Densitate - 1015

Ph. =

Albumina - absent

Sediment - rare leucocite,

- rare hematii.


















EXAMENE PARACLINICE






Data

Medic

Examen cerut

Rezultat





M.R.F.


Examen cardiologic


D 0C


S 0C










D 0C


S 0C










D 0C


S 0C




Ora 12

Ora 14

Ora 16

Ora 18

Ora 20

Ora 22

Ora 24





























300 ml


200 ml


500 ml



500 ml



-acuza dureri post-operatorii.

-diureza pe sonda Foley a démeure.












2000 ml

D = 36,6    0C


S = 36,8    0C


-se suprima Sonda jul urinar Foley.













2000 ml

D = 36,4    0C


S = 36,6    0C


-tranzit de gaze.











2000 ml

D = 36,2    0C


S 0C


-tranzit de gaze si materii fecale reluat.










FOAIE DE EVOLUŢIE





Data

Evolutia zilnica

Tratament




stare generala buna

afebrila; TD = 26,2 0C, TS = 26,4 0C

abdomen suplu

tranzit de gaze si materii fecale prezenz

TA = 110/60 mmHg

pierde sânge negricios prin vagin





Diazepam tb.1




stare generala buna

afebrila; TD = 36 0C, TS = 36,4 0C

greturi, varsaturi matinale apoase

pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica

TA = 110/60 mmHg




Dazepam tb.1




stare generala buna

afebrila; TD = 36,3 0C, TS = 36,8 0C

abdomen suplu sensibil în loja anexiala dreapta

TA = 100/60 mmHg

pregatire operatorie pentru Laparoscopie diagnostica: dieta hidrica 100 ml Manitol 10%





Diazepam tb.1




Ora 0800

spalatura vaginala

toaleta vaginala cu solutie de betadina

sondaj vezical Foley în circuit închis

TA = 110/60 mmHg


Intraoperator:

Mialgin f.1

Atropina f.2

Nesdonal f.1

Lystenon f.1






Data

Evolutia zilnica

Tratament

Ora 0830

preanestezie:

-Atropina 1 mg

-Mialgin 50 mg

perfuzie cu branula:

-Ser fiziologic 500 ml

preoperator:

-Lifurox 1,5 g în p.v.

Ora 0900

pacienta treaza colaboranta rasounde la intrebari

se tranfera în salonul postoperator

se supravegheaza: TA, P, R, T, diureza

diureza intraoperatorie - 300 ml urina clara

Ora 1200

stare generala buna

varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase cca. 300 ml

TA = 100/60 mmHg, P = 80'

Ora 1400

continua perfuzie

stare generala buna

diureza 200 ml, urina clara

TA = 100/60 mmHg, P = 80'

Ora 1600

pansament curat, acuza dureri abdominale

TA = 100/60 mmHg, P = 82'

Ora 1800

afebrila, diureza - 500 ml

TA = 100/60 mmHg, P = 82'

Ora 2000

stare generala buna

toleranta digesiva buna

TA = 110/60 mmHg, P = 80', R = 16'

Ora 2400

stare generala buna

dureri postoperatorii

TA = 110/60 mmHg, P = 80'

diureza - 500 ml urina clara




Pavilan f.2

Fortral f.1

Miostin f.1

Miofilin f.1

Ser fiziologic - 1000 ml

Glucoza 5% - 500 ml

Ser Ringer - 500 ml


Postoperator:

Lifurox 1,5 g ora 18 i.v.

Profenid f.II.i.m. la nevoie

Algocalmin f.II.i.m. la nevoie

Fenobarbital f.I.i.m. seara

Glucoza 10% 1000 ml per

Ser fiziologic 500 ml fu

Cerucal f.I.    zie

Cerucal f.I. în perfuzie











Data

Evolutia zilnica

Tratament




Ora 0600

stare generala buna

afebrila

pansament curat

TA = 110/60 mmHg, R = 16'

Diureza pe 24 de ore - 1500 ml

TD = 26,4 0C, TS = 36,6 0C





Profenid f.II.i.m. la nevoie

Diazepam tb.1




stare generala buna

afebrila

tranzit de gaze reluat

abdomen suplu

TA = 120/70 mmHg, P = 74', R = 16'

plaga fara semne de inflamatie

TD = 36,4 0C, TS = 36,6 0C




Algocalmin f.II.i.m. la nevoie

Diazepam tb.1




stare generala buna

afebrila

tranzit de gaze si materii fecale reluat

TA = 110/60 mmHg, P = 74', R = 16'

plaga fara semne de inflamatie

TD = 36,2 0C, TS = 36,9 0C

se externeaza, revine pe 15.05.2002











FOAIE DE ALIMENTAŢIE


Alimente permise: lapte, brânza de vaci, iaurt, carne de pasare, vita, peste alb, legume fierte, salate, supe, ciorbe, sucuri de fructe, compoturi.

B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina


pâine prajita, ou, ceai

un pahar de lapte batut

supa de legume, pilaf cu carne de pasare

mamaliga cu brânza de vaci,ceai









B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz


Cina


pâine prajita, unt, ceai

un pahar de iaurt cu biscuiti

supa crema cu crutoane, fasole verde cu carne de vita

budinca de paste, ceai







B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina


pâine cu margarina, ceai

compot de prune

ciorba de zarzavat, pâine de cartofi cu pui

tocana de legume, ceai







B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina



Regim hidro-zaharat, ceai 1500 ml









B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina



Regim hidro-zaharat, ceai 1500 ml












Data

Medic

Succesiunea meselor

Regimul alimentar








B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz


Cina


iaurt 125 gr, biscuiti

compot de mere

supa crema de legume, piure de cartofi cu pui la gratar

ceai, biscuiti









B.C.


Mic dejun

Supliment

Prânz


Cina


pâine prajita, ou moale, ceai

o cana de lapte

supa de pasare cu galuste, sote de legume cu carne de pasare

iaurt, biscuiti





















F I s A    T E H N I C Ă


P E R F U Z I A

DEFINIŢIE: Introducerea picatura cu picatura pe cale intravenoasa a solutiilor medicamentoase. Este considerata linia vietii în acordarea ajutorului de urgenta.


SCOP: Echilibrarea hidroelectrolitica a organismului si administrarea medicamentelor cu efect prelungit.


OBIECTIVE

TIMPI DE AXECUŢIE







MATERIAL


NECESAR


tava medicala acoperita cu câmp steril

trusa sterila de perfuzie

ace de metal de unica folosinta

solutii perfuzabile

seringi de unica folosinta (5 - 10 ml)

ace sterile

casoleta cu comprese sterile

manusi sterile pentru asistenta

romplast

garou

tavita renala

tampoane sterile de unica folosinta

alcool

musama si aleza

sapun si prosop







TEHNICA


PERFUZIEI


nursa se spala pe mâini cu apa si sapun, se dezinfecteaza cu alcool, desface capacelul protector al flaconului de perfuzat si dezinfecteaza cu alcool locul de unde se aplica perfuzia

scoate trusa de perfuzie din sacul de polietilena, îndeparteaza tubul protector dupa ac si patrunde cu acul în dopul de cauciuc al flaconului de perfuzat, pastrând închis circuitul trusei cu ajutorul prestubului

se îndeparteaza teaca protectoare de la cpatul proximal al trusei si se ridica trusa de perfuzie deasupra nivelului flaconului, se deschide usor prestubul si se lasa sa curga în cicuitul trusei substanta medicamentoasa pâna când se elimina



OBIECTIVE

TIMPI DE EXECUŢIE


TEHNICA


PERFUZIEI


complet aerul si bulele de aer din circuit;

se închide apoi prestubul si se acopera capatul proximal al trusei cu teaca protectoare.



PREGĂTIREA PSIHICĂ A

PACIENTEI


se anunta pacienta

i se explica tehnica

i se solicita colaborarea




PREGĂTIREA FIZICĂ A

PACIENTEI


se aseaza pacienta pe pat în decubit dorsal cu bratul în extensie

sub bratul pacientei i se aseaza musamaua, aleza

se acopera pacienta cu o patura

ne asiguram ca înainte de montarea perfuziei, pacienta si-a golit vezica











TEHNICA


nursa se spala pe mâini cu apa si sapun, examineaza starea si calitatea venelor, îsi pune manusile de cauciuc, aplica garoul deasupra plicii cotului si dezinfecteaza pe o suprafata de 10-15 cm

se solicita pacientei sa închida - deschida pumnul, se efectuea-za punctia venoasa cu acul atasat la trusa introducându-l în mijlocul venei cu bizoul în sus, în directia axului longitudinal al venei

se împinge acul de-a lungul venei, se verifica pozitia acului în vena, se îndeparteaza garoul

se deschide prestubul si se regleaza viteza de curgere dupa medicatia medicului

se supravegheaza permanent perfuzia

operatia de schimbare a pungii sau flaconului trebuie sa se faca în conditii de perfecta asepsie, dezinfectând dopul

dupa terminarea perfuziei, se închide prestubul, se pregateste o compresa sterila îmbibata în alcool si se extrage acul din vena printr-o miscare brusca

se efectueaza un pansament steril si se fixeaza cu romplast.
















Mentinerea locului de perfuzie la pacienti se face schim bând pansamentul la 24 ore, inspectând locul pentru inflamatie, schimbarea tubulaturii la max. 72 h, toate substantele perfuzabile trebuind etichetate cu data, ora si medicatia adaugata.

 































CONCLUZIA GENERALĂ



Pacienta I.S. de 26 ani, sex feminin, se interneaza pe data de 07.05.2002, ora 1230 cu diagnosticul suspect: Sarcina extrauterina dreapta.

Motivele internarii sunt: amenoree, greturi, varsaturi apoase matinale, pierde sânge negricios prin vagin, dureri pelviene în special în fosa iliaca dreapta.

Din istoricul bolii reiese: ca pacienta a avut amenoree, si de câteva zile pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin, acuza greturi si varsaturi matinale apoase.

Se interneaza pentru precizare de diagnostic si tratament.

Antecedentele personale evidentiaza ca pacienta a avut rujeola la 6 ani si scarlatina la 9 ani.

Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut prima menstruatie la 14 ani cu flux moderat, o nastere, avort = 0, chiuretaje = 0.

Examenul clinic general evidentiaza:

tegumente si mucoase nomal colorate

sistem muscular bine reprezentat

sistem ganglionar nepalpabil

sistem osteo - articular integru

Aparat respirator - torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, R = 18'.

Aparat cardiovascular - cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice, AV = 82'. soc apexian în spatiul 5 intercostal pe linia medioclaviculara, TA = 120/70 mmHg.

Aparat digestiv - abdomen suplu, apetit capricios, tranzit intestinal prezent. Ficat si splina în limite normale.

Aparat urinar - loje renale libere, mictiuni fiziologice 4 pe zi si 1 pe noapte.

S.N. echilibrata, orientata temporo - spatial.

R.O.T. prezente bilateral.

Se investigheaza paraclinic:

M.R.F. - pulmon normal.

Examen cardiologic - clinic sanatoasa, se poate opera.

Se recolteaza:

Hb = 11 g %

L = 6.300 mmc

Hematocrit = 12 g %

Trombocite = 290.000 mmc

VSH = 8 div/1 h

Glicemie = 80 mg %

Uree = 26 mg %

V.D.R.L. = negativ

Grup sanguin Rh. = O I, Rh +


Examen urina: Densitate = 1015, Ph = 7,2

Albumina = absent

Sediment: -rare leucocite

-rare hematii.


În data de 09.05.2002 se decide Laparoscopie diagnostica si se constata o sarcina extrauterina extrauterina tubara dreapta. Se practica salpingectomie dreapta celioscopica.

Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Lifurox 1,5 gr la 12 ore i.v., analgetice: algocalmin f.II.i.m. la nevoie, Profemid f.II.i.m. la nevoie.

Starea generala este buna, TA se mentine la 110/60 mmHg, P = 82', R = 18'. Diureza pe 24 ore - 1500 ml, urina clara pe sonda Folez. La 24 ore se suprima drenajul urinar.

Pansamentul curat, abdomen suplu. Se reia tranzitul de gaze la 48 de ore si de materii fecale la 72 de ore.

Plaga operatorie în curs de cicatrizare. Pacienta se externeaza la 3 zile de la interventie urmând sa revina pe data de 15 mai 2002 pentru scoaterea firelor.

Se recomanda:

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara dreapta. Chist ovarian drept.


MOTIVELE INTERNĂRII:

greturi, varsaturi matinale

pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin

dureri colicative în fosa iliaca dreapta

lipotimie


INTERVENŢIE CHIRURGICALĂ: 22.11.2001

Operatia - Anexectomie dreapta sub anestezie generala I.O.T.


ANTECEDENTE PERSONALE: oreion, varicela

P.M. = 13 ani, cuclu regulat


ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:

nasteri = 1 U.M. = 07.10.2001

Ab. = 0

Chiuretaje = 2


ANTECEDENTE SOCIALE:

statut socio-economic - casatorita

profesie - vânzatoare

mediu familial - consumatoare de cafea

obiceiuri alimentare - regim adecvat

nivel de educatie - 12 clase

mod de relaxare - tricoteaza, citeste reviste

acces la informatii - asculta radioul, se uita la TV

relatii cu rudele si prietenii - corespunzatoare




ISTORICUL BOLII:

Pacienta relateaza ca nu are menstruatie - U.M. pe data de 07.10.2001, acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi apoase matinale. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica. Se prezinta la medicul specialist care recomanda internare - dupa ce pacienta a fost internata a avut o stare de lipotimie. Pacienta este suspecta de: sarcina ectopica dreapta.


EXAMEN CLINIC GENERAL:

Î = 1,64 m; Gr. = 62 kg.


CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC:

tegumente si mucoase - palide


SISTEM MUSCULO - ADIPOS: normal reprezentat


SISTEM GANGLIONAR: nepalpabil


SISTEM OSTEO - ARTICULAR: integru


APARAT RESPIRATOR:    torace normal conformat

murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, R = 18' ritmica


APARAT C. VASCULAR: cord în limite normale

zgomote cardiace ritmice

AV = 80'

soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe linia medio-claviculara


APARAT DIGESTIV:    abdomen suplu, sensibil în fosa iliaca dr.

apetit pastrat

tranzit intestinal prezent

ficat si splina în limite normale




CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 20.11.2001



EXAMENE DE LABORATOR

Valori în lim. normale

Hemoglobina



Glucoza

107 mg/dl


Uree

23,6 mg/dl


Creatinina

6 mg/dl


T.G.O.

21 U/L


T.G.P.

25 U/L


P.T.



A.P.



Fibrinogen

862 mg %


APTT



V.D.R.L.

Negativ




CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE:

MRF = pulmon normal


ECHO: -corp uterin de volum normal fara continut

-la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar

Ex. cardiologic = clinic sanatoasa, se poate opera.


CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

pentru data de 20.11.2001


Pacienta N.C. în vârsta de 30 ani cu diagnostic de: sarcina ectopica dreapta.



se hidrateaza cu lichide în functie de senzatia de sete - consuma circa 1500 ml de: apa plata, sucuri de fructe

prezinta greturi, varsaturi apoase - dimineata

apetitul este normal, serveste 3 mese pe zi



se linisteste si adoarme din nou dupa ce i se administreaza o fiola de algocalmin i.m.

se plânge ca nu se poate odihni corespunzator, si din cauza durerilor postoperatorii



A TE MIsCA, A AVEA O BUNĂ POSTURĂ


actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor, muscular si sistemul nervos

miscarile sunt coordonate, armonioase si incomplete

pacienta este mai putin activa, nu în îndeplinatatea puterilor sale

uneori durerea din fosa iliaca dreapta o face sa ramâna în pat ghemuita



A TE ÎMBRĂCA, A TE DEZBRĂCA


poarta haine curate, alese cu gust în culori vii - camasa de noapte, halat, papuci

hainele sunt adecvate taliei, staturii si anotimpului si reliefeaza un statut social-economic bun

pacienta este ordonata, îsi tine hainele aranjate pe un scaun

are capacitatea fizica si psihica de a se îmbraca si dezbraca singura, fara ajutor



A MENŢINE TEMP. CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE


temperatura corpului masurata în axila: D = 36,2 0C, S = 36,7 0C

pielea este usor palida, calduta cu transpiratie minima



A FI CURAT ÎNGRIJIT, A-ŢI PROTEJA TEGUMENTELE sI MUCOASELE


par lung, suplu, curat

urechi cu configuratie normala, curate

nas cu secretii minime

cavitate bucala cu dentitie alba

se spala pe dinti cu periuta si pasta dupa fiecare masa

unghiile taiate scurt, curate, cu pielitele taiate, date cu oja

tegumentele cu coloratie normala, curate, fara leziuni

se spala zilnic pâna la brâu

îsi efectueaza toaleta vulvara de 2-3 ori pe zi cu apa calda si sapun

mentine un torson curat în regiunea vulvara



A EVITA PERICOLELE


dureri colicative ce cedeaza la antialgice

salon curat, dezinfectat, aerisit cu temperaturi de 24 de grade

este susceptibila de a-i fi afectata integritatea fizica prin cresterea sarcinii în afara uterului în trompa - ruptura trompei (hemoperitoneu)

nu are capacitatea fizica si nici psihica de a împiedica acest incident

acuza dureri colicative în fosa iliaca dreapta

este anxioasa, iritabila din cauza situatiei: internare, operatie, anestezie

exprima o percepere negativa legata de pierderea trompei si de posibilitatea de a nu mai putea avea copii



A COMUNICA


functionarea adecvata a organelor de simt: auz, vaz, pipait

relateaza despre boala cu un debit verbal cu limbaj clar, are un facies expresiv

integritate optima a aparatului locomotor

îsi exprima usor dorintele, temerile legate de boala sa, de operatie

are personalitate, este încrezatoare si stabileste usor legaturi cu persoanele din jur: medic, Amg

are capacitatea de a se angaja si mentine relatii cu cei din jur - are relatii aromioase în familie



A-ŢI PRACTICA RELIGIA


pacienta este o femeie credincioasa, de religie ortodoxa

crede în fiinta suprema Dumnezeu, poarta la gât o cruciulita

este onesta si are încredere în dreptatea si iertarea lui Dumnezeu

când are timp, în zilele de sarbatoare se duce la biserica, posteste

îsi spune rugaciunea seara la culcare si se închina la Dumnezeu



A FI UTIL, A TE REALIZA


pacienta colaboreaza usor cu cei din jur, intervine imediat, atât cât îi este posibil, sa-i ajute pe cei din salon cu ea. Le aduce un pahar cu apa, le sustine pe cele mai în vârsta, le ajuta sa mearga la toaleta, în felul acesta, ea se simte utila



A TE RECREEA


pacienta este dinamica, psihica, adptabila

pacienta se relaxeaza citind: presa, literatura si asculta radioul

pacienta tricoteaza foarte frumos diferite modele la un pulovar si aceasta îndeletnicire o face sa se recreeze



A ÎNVĂŢA


pacienta are dorinta si este interesata sa învete cum sa-si îngrijeasca sanatatea, sa evite astfel de schimbari neplacute

cere informatii despre operatie, anestezie, tratament

se documenteaza, întreaba, doreste sa dobândeasca cunostinte noi despre mijloacele specifice de îngrijire în colectivitati

pune întrebari despre perioada de convalescenta si despre anticonceptie.




















Plan orar al pacientei N.C. în vârsta de 30 de ani cu diagnostic de:

SARCINĂ EXTRAUTERINĂ DREAPTĂ

PENTRU DATA DE 21.11.2001











-Trezirea de dupa som-nul de noapte,

-Toaleta ge-nerala: spa-lat pe dinti, torace, axile

-Toaleta in-tima,

-Periatul pa-rului,

-Schimabarea lenjeriei de nopte, cu cea de zi,

-Aerisirea salonului

-Termome -trizarea,

-Recoltarea de analize,

-Micul dejun

-Pregatirea pentru vizi-ta medicala,

-Repaus la pat

-Vizita medi cului la saloane

-Examenele paraclinice:MRF,ECHO

-Examen pr eanestezic în vederea interventiei chirurgicale de mâine,

-Programare pentru inter-ventia chirur gicala,

-Primeste in formatii de la medic si AMG, despre ope-ratie, dieta si pregatiri igienice

-Repaus la pat,

-Dieta hidri-ca

-Vizita fami liei,a sotului

-Somnul de dupa amiaza



















-Hidratare cu ceai,

-Citeste ziare si reviste

-Repaus la pat

-Termome -trizarea paci entei

-Toaleta vul vara: radere a pilozitati lor

-Hidratare cu ceai,

-Dus scurt cu spalarea abdomenului cu betadi-na,

-Schimbarea lenjeriei cu una curata calcata de acasa

-Pregatirea pentru som-nul de noap-te,

-Aerisirea sa lonului,

-Se adminis-treaza 1 tb. de Dizepam

-Asculta ra-dioul, schim ba impresii cu colegele de salon

-Repaus noc turn,

-Se stinge lumina în salon

-Somn

-Somn




















EXAMENE DE LABORATOR







Data

Medic

Proba de laborator

Rezultat





Hemoglobina

Glucoza

Uree

Creatinina

TGO

TGP

PT

AP

Fibrinogen

A.P.T.T

V.D.R.L.



11,5 g %

107 mg/dl

23,6 mg/dl

6 mg/dl

21 U/L

25 U/L



862 mg %


negativ
























EXAMENE PARACLINICE




Data

Medic

Examen cerut

R E Z U L T A T





M.R.F.



ECHO


-Pulmon normal



T = 36 0C












T = 36 0C












D = 36,2 0C

S = 36,7 0C



-acuza dureri post-operatorii










2000 ml


D = 36,2 0C

S = 36,4 0C



-acuza dureri post-operatorii

-diureza pe sonda Foley a démeure











2000 ml


D = 36,3 0C

S = 36,5 0C



-se suprima Sonda jul urinar Foley










2000 ml


D = 36,4 0C

S = 36,6 0C



-tranzit de gaze reluat










2000 ml


D = 36,3 0C

S = 36,7 0C



-tranzit de gaze si materii fecale reluat










2000 ml





-abdomen suplu

-pansament curat










FOAIE DE EVOLUŢIE sI TRATAMENT





Data

Evolutia zilnica

Tratament




stare generala buna

afebrila, TD = 36,2 0C, TS = 36,4 0C

abdomen suplu, mobil cu respiratia

tranzit de gaze si materii fecale prezent

TA = 110/70 mmHg

AV = 80'

pierde sânge negricios în cantitate mica prin vagin

pregatire preoperatorie







Diazepam tb. 1




Ora 1200

pacienta treaza raspunde la simulii externi

greturi, varsaturi bilioase postanestezice

acuze abdominale


Operatia: anexectomie dr.

Anestezie generala I.O.T.

-medicatie anestezica

Antropina f.2

Diazepam f.1

Nesdonal f1.I

Lystenon f.I

Fentanyl f1.I

Pavalon f.I

Fortral f.I

Miostin f.I

Glucoza 5% - 1000 ml

Solutie Ringer - 500 ml

Ser fiziologic - 500 ml








Data

Evolutia zilnica

Tratament

Ora 1300

pansament curat

drenaj abdominal functional cca.50 ml sânge

drenaj urinar pe sonda Foley - urina clara 600 ml

TA = 110/60 mmHg, P = 86'



Ora 1500

varsaturi postoperatorii bilioase cca. 150 ml



Ora 1700

TA = 110/60 mmHg

stare generala buna

pansament curat

urina de aspect normal = 600 ml

drenaj abdominal = 100 ml sânge



Ora 1800

stare generala buna

afebrila

abdomen sensibil, usor meteorizat

absenta trabzitului de gaze

pansament curat

drenaj abdominal = 100 ml

urina de aspect normal = 400 ml

TD = 36,2 0C, TS = 36,7 0C



Ora 2200

TA = 100/60 mmHg

diureza = 400 ml, urina cu aspect normal

pansament curat

drenaj abdominal functional = 100 ml sânge











Penicilina 4 mil., 2 mil. La 12 ore i.m.

Gentamicina f.II, 1f la 12 ore i.m.

Plegomazin f.1 3 ml la 6

Propranolol f.1 ore i.m.

Profenid f.II.i.v. la nevoie

Fenobarbital f.II.i.m. seara

Glucoza 10% 1000ml per

Ser fiziologic 500ml fuzie


Cerucal f.I în perfuzie











Data

Evolutia zilnica

Tratament

Ora 600

stare generala buna

afebrila

abdomen sensibil, usor meteorizat

TA = 110/60 mmHg

P = 86', R = 16'

TD = 36,2 0C, TS = 36,4 0C

diureza totala în decurs de 24 ore = 2000 ml urina de aspect normal

pansament curat

drenaj abdominal = 150 ml sânge



Penicilina 4 mil, 2 mil la 12 ore i.m.

Gentamicina f.II, 1f la 12 ore i.m.

Plegomazin f.1 3 ml la 6

Propranolol f.1 ore i.m.

Profenid f.II, dim. si seara, i.m. la nevoie

Fenobarbital f.II.i.m. seara

stare generala buna

afebrila

se suprima drenajul abdominal si drenajul urinar

abdomen suplu

TA = 110/60 mmHg, R = 17', P = 82'

diureza pe 24 ore = 2000 ml urina clara

tranzit de gaze basent



Penicilina 4 mil, 2 mil la 12 ore i.m.

Gentamicina f.II, 1f la 12 ore i.m.

Plegomazin f.1 3 ml la 6

Propranolol f.1 ore i.m.

Profenid f.II, dim. si seara, i.m. la nevoie

fenobarbital f.II.i.m. seara





stare generala buna

afebrila

tranzit de gaze si materii fecale reluat

abdomen suplu, mobil cu respiratia

TA = 110/70 mmHg, P = 84', R = 16'

pansament curat

TD = 36,3 0C, TS = 36,5 0C



Penicilina 4 mil, 2 mil la 12 ore i.m.

Gentamicina f.II, 1f la 12 ore i.m.

Algocalmin f.I la nevoie

Diazepam tb. 1 seara









Data

Evolutia zilnica

Tratament




stare generala buna

afebrila

abdomen suplu, mobil cu respiratia

tranzit de gaze si materii fecale prezent

TA = 110/60 mmHg, P = 84', R = 16'

plaga operatorie în curs de cicatrizare

TD = 36,2 0C, TS = 36,9 0C



Penicilina 4 mil, 2 mil la 12 ore i.m.

Gentamicina f.II, 1f la 12 ore 12 i.m.

Algocalmin f.I la nevoie

Diazepam tb. 1 seara




stare generala buna

afebrila

abdomen suplu, mobil cu respiratia

tranzit de gaze si materii fecale prezent

TA = 110/70 mmHg, P = 85', R = 18'

pansament curat

TD = 36,2 0C, TS = 36,4 0C






Diazepam tb. 1 seara



















FOAIE DE ALIMENTAŢIE


Alimente permise: lapte, brânza de vaci, iaurt, carne de pasare, vita, peste alb, legume fierte, salate, supe, ciorbe, sucuri de fructe, compoturi.

Alimente interzise: fasole, mazare, varza, mezeluri, afumaturi, condimente, apa gazoasa, sucuri conservate, alcool, cafea.


Data

Medic

Succesiunea meselor

Regimul alimentar




R.I.


Micul dejun

Supliment

Prânz


Cina


ceai, pâine prajita, margarina

un pahar de lapte batut

supa de zarzavat cu crutoane, pilaf cu carne de pasare

mamaliga cu brânza de vaci si smântâna, ceai





R.I.


Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina


ceai, ou moale, pâine

un borcan de iaurt cu biscuiti

supa de legume

ceai - 1500 ml pregatire operatorie





R.I.


Mic dejun

Supliment

Prânz

Cina



Regim hidro-zaharat, ceai 1500 ml




R.I.


Mic dejun

Prânz

Cina


iaurt

supa de legume

ceai - 1500 ml





R.I.


Mic dejun

Supliment

Prânz


Cina


pâine prajita, unt, ceai

compot de prune

supa de legume, sote de legume cu piept de pui

biscuiti, brânza de vaci, ceai










Data

Medic

Succesiunea meselor

Regimul alimentar




R.I.


Mic dejun

Supliment

Prânz


Cina



pâine prajita, margarina, ceai

un pahar cu lapte

ciorba de vacuta, fasole verde cu carne de vita

budinca de macaroane cu brânza de vaci, ceai




R.I.


Mic dejun

Supliment

Prânz


Cina



pâine prajita, gem, lapte

compot de mere

ciorba de legume, paste cu sos de rosii cu piept de pasare

legume fierte, pâine prajita, ceai






















F I s Ă T E H N I C Ă

SONDAJ VEZICAL FOLEY (LA FEMEI)


Definitie: Evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde, introdusa în meat, uretra.

Indicatii: în retentie acuta de urina

infectii acute ale uretrei

ruptura traumatica a uretrei

stricturi ureterale.

OBIECTIVE

TIMPI DE EXECUŢIE




Pregatirea materialului necesar


sonda vezicala Foley, sterila

manusi sterile

solutii dezinfectante (hipermanganat de potasiu 1/4.000)

solutie de cloramina

ulei de vasilina, parafina

recipient pentru colectarea urinei

eprubeta sterila pentru colectarea urinei pentru urocultura



Pregatirea psihica


se explica pacientei necesitatea efectuarii tehnicii si i se solicita colaborarea




Pregatirea fizica a pacientei


se anunta pacienta, explicându-i importanta tehnicii

se aseaza pacienta în pat în decubit dorsal, cât mai comod cu antebratul în extensie si pronatie

sub bratul ales se aseaza o perna tare acoperita cu musamaua si câmp steril

se acopera bolnavul cu o patura

i se solicita pacientului participarea



OBIECTIVE

TIMPI DE EXECUŢIE





Tehnica

propriu - zisa


asistenta se spala pe mâini cu apa si sapun, se dezinfecteaza cu alcool iodat, îsi pune manusi sterile

se aseaza în partea dreapta a pacientei, cu degetele de la mâna stânga desface labiile si pune în evidenta meatul urinar, cu un tampon steril înmuiat în solutie de hipermanganat de potasiu, dezinfecteaza meatul urinar

sterge meatul cu o compresa uscata, se prinde sonda lubrefiata cu ulei de parafina si se introduce cu vârful în meat

când sonda a ajuns în vezica, vine urina sub presiune

la capatul proximal al sondei se poate adapta o punga sterila gradata pentru a colecta urina în sistem închis



Incidente

accidente


solutie de continuitate a vezicii, datorita manevrelor brutale

hemoragie prin golirea brusca a vezicii comprimare brusca




Accidente


frison cu ascensiune termica datorat unei bacteriemii produsa prin lezarea mucoasei ureterale la o pacienta cu urina infectata



Incidente


sonda nu progreseaza, daca nu este corespunzatoare













CONCLUZIA GENERALĂ



Pacienta N.C. de 30 ani, sex feminin se interneaza pe data de 20.11.2001 ora 800 cu diagnosticul: suspect de sarcina extrauterina dreapta.

Motivele internarii sunt:

-greturi, varsaturi apoase - matinale

-pierderi de sânge negricios prin vagin în cantitate mica

-dureri colicative în fosa iliaca dreapta

-lipotimie.

Din istoricul bolii reiese ca pacienta a avut U.M. pe data de 07.10.2001, dureri colicative în fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi apoase matinale. Pierde sânge negricios prin vagin în cantitate mica.Medicul specialist opineaza pentru internare - dupa ce pacienta a avut o stare de lipotimie.

Antecedentele personale, evidentiaza ca pacienta a avut o nastere, Av=0, Cj=2.

Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a avut P.M.= 13 ani, cu ciclu regulat, U.M.=07.11.2001.

Examenul clinic general evidentiaza:

Î = 1,64 m, G = 62 kg.

Tegumente si mucoase palide.

Sistem osteo - articular = integru.

Aparat respirator - torace normal conformat, murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, R=18'.

Aparat cardiovascular - zgomote cardiace ritmice, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, pe linia medioclaviculara.

TA = 110/70 mmHg, AV = 80'.

Aparat digestiv - abdomen suplu, sensibil în fosa iliaca dreapta, apetit pastrat. Splina, ficat în limite normale. Tranzit prezent.

Aparat urinar - loje renale libere. Mictiuni frecvente.

R.O.T. - prezente, T = 36 0C.

Se investigheaza paraclinic:

M.R.F. = pulmon normal

ECHO = corp uetrin de volum normal fara continut. La nivelul tubei drepte sac cordon embrionar.


Se recolteaza: HGB = 11,5; Uree = 23,6 mg/dl; T.G.O. = 21 U/L; Glucoza = 107 mg/dl; Creatinina = 6mg/dl; T.G.P.= 25 U/L; P.T. = 12,0 %; A.P. = 96 %; Fibrinogen = 862 mg %; A.P.T.T. = 20,4; V.D.R.L. = negativ.

Pe data de 20.11.2001 se constata o sarcina extrauterina tubara dreapta. Se practica: Anexectomie dreapta sau Anestezie generala I.O.T.

Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice: Penicilina 4 mil, 2 mil la 12 ore i.m. si Gentamicina f.II, 1f la 12 ore i.m., analgetice: Profenid f.II.i.m. la nevoie.

Se men'ine postoperator linia venoasa si se administreaza glucoza 10% - 1000 ml, ser fiziologic 500 ml, si antiemetice: Cerucal 1 f.i.v.

NEVOI FUNDAMENTALE PRIORITARE

PROBLEMA DE DEPENDENŢĂ

SURSA DE DIFICULTATE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

DIAGNOSTIC DE NURSING P.E.S

OBIECTIV DE ÎNGRIJIRE

INTERVENŢII CU ROL AUTONOM


INTERVENŢII CU ROL DELEGAT

EVALUARE

A ELIMINA

absenta tranzitului de gaze si materii fecale

ileus dinamic postoperator

nu are tranzit de gaze si materii fecale

absenta tranzitului de gaze si materii fecale din cauza Densului dinamic postopera-tor

pacienta sa aiba tranzit de gaze în decurs de 24 ore si de materii fecale în 48 ore


se observa starea abdomenului - usor meteorizat, usor sensibil se administreaza la indicatia medicului: Proxin, Propranolol în amestec cu serul fiziologic

se exprima drenajul vezical la indicatia medicului

se observa la cât timp pacienta si+a reluat tranzitul

Propranolol f.I 3 ml

Prozin    la 6

Ser fiziologic ore

ceea ce faciliteaza tranzitul de gaze, dupa care pacienta are o stare de confort.

A DORMI, A SE ODIHNI

somn perturbat

zgomot

lipsa de confort

doarme 5-6 ore pe noapte

somn perturbat din cauza zgomotelor si a lipsei de confort

pacienta sa doarma, sa se odihneasca 7 ore pe noapte si 1 la amiaza în termen de 1 saptamâna

se evalueaza somnul pacientei si se observa ca nu doarme din cauza zgomotelor din salon, a lipse de confort si a tratamentelor de la miezul noptii

se pregateste pacienta pentru somnul de noapte

se ajuta pacienta a mearga la grupul sanitar sa-si efectueze îngrijiri igienice partiale

se schimba lenjeria de corp de zi cu cea de noapte

se administreaza la indicatia medicului o tableta de Diazepam

pacienta doarme si se simte odihnita dupa o tableta de Diazepam administrata la ora 1900

A FI CURAT, ÎNGRIJIT

modificari în aspectul tegumentelor

interventie chirurgicala

plaga operata transversala suprapubiana

modificari în aspectul tegumentelor din cauza interventiei chirurgicale, manifestata prin plaga transversala suprapubiana

pacientei sa-i fie facute îngrijiri ale plagii

sa prezinte o plaga curata cicatrizata în termen de o saptamâna

se desface pansamentul sa se inpecteze plaga pentru inflamatie

se mobilizeaza la indicatiile medicului tabul de drenparietocolic drept

se efectueaza un pansament adeziv

se administreaza medicatia antiinfectioasa de protectie: Penicilina, Gentamicina

pansamentul schimbat prin tehnici aseptice si administrarea de Penicilina 2 mil la 12 ore i.m. si Gentamicina 1f la 12 ore i.m., face sa scada riscul infectios al plagii.

A EVITA PERICOLELE

.risc de complicatii

absenta de gaze

prezenta drenajului abdominal si urinar

ileus dinamic

infectie urinara

infectie peritoneala

risc de complicatii infectioase datorita absentei tranzitului de gaze si prezentei drenajului abdominal urinar

pacienta sa fie ferita de complicatii pe toata perioada spitalizarii

se spala punctul de insertie al sondei si se dezinfecteaza cu betadina dupa care se suprima drenajul urinar la indicatia medicului

se mobilizeaza tabul de dren folosind tehnici aseptice

se administreaza cu acuratete medicatia alfabetablocanta pentru reluarea tranzitului si se observa ca pacienta are scaun zilnic

se folosesc tehnici aseptice la proceduri invazive: injectii, recoltari, pansamente

se urmareste zilnic curba tehnica dimineata si seara

se urmareste zilnic tens. Arteriala si pulsul

curba tehnica nu indica semne de infectie TD = 36,8 0C, TS = 37,2 0C

TA = 110/60 mmHg, P = 82'

starea generala a pacientei este satisfacatoare





PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTEI L.S. ÎN VÂRSTĂ DE 26 ANI CU DIAGNOSTIC DE: SARCINĂ EXTRAUTERINĂ TUBARĂ DREAPTĂ

PENTRU DATA DE 10.05.2002


NEVOI FUNDAMENTALE PRIORITARE

PROBLEMA DE DEPENDENŢĂ

SURSA DE DIFICULTATE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

DIAGNOSTIC DE NURSING

P.E.S

OBIECTIV DE ÎNGRIJIRE

INTERVENŢII CU ROL AUTONOM INTERVENŢII CU ROL DELEGAT

EVALUARE

A RESPIRA

dificultate de a respira

droguri

anestezice

decurarizarea

senzatie de sufocare

secretii abundente seroase

dificultatea de a respira cauzata de medicatia anestezica

pacienta sa respire eficient în termen de 1 ora

se aseaza pacienta în salonul de postoperator în decubit dorsal cu capul într-o parte

se administreaza O2 pe sonda endonazala, umidificat 6 l pe minut

se supravegheaza functiile vitale: TA, P, R

se sterg secretiile cu o compresa

se mentine supravegherea pâna când pacienta respira normal

se administreaza intravenos lent o fiola de Miofilin la indicatia medicului

TA = 110/70 mmHg

P = 90' ritmic

R = 20' dupa administrare de Miofilin i.v., pacienta respira usor

starea de sufocare ameliorata

A MÂNCA, A BEA

modificari în alimentatie si hidratare

restrictie alim. masura terapeutica

interventie chirurgicala recenta

hidratare parenterala

hidratare orala la 2 ore dupa interventia chirurgicala

modificari în alim. si hidratare din cauza restrictiilor alimentare si a interventiei chirurgicale recente

pacienta sa fie hidratata corespunzator parenteral si sa înceapa hidratarea orala în termen de 4-6 ore

se mentine linia venoasa cu branula

se aseaza mâna pacientei intr-o pozitie comoda în asa fel ca sa nu se obstructioneze ritmul de scurgere

se supravegheaza perfuzia si starea pacientei pe parcursul hidratarii parenterale

se administreaza intravenos Cerucal pentru a diminua varsaturile

se începe hidratarea orala cu cantitati mici de ceai cu lungurita apoi cu paiul cca. 1000 ml în timp de 24 ore

starea pacientei este satisfacatoare, limba umeda

hidratare parenterala cu glucoza 5% / 500 ml solutie Hartman - 500 ml si orala 1000 ml - echilibrata hidroelectrolitic

A ELIMINA

varsaturi apoase

medicatia anestezica

interventia chirurgicala recenta

elimina pe gura suc gastric amestecat cu bila 300 ml

varsaturi din cauza medicatiei anestezice si a interventiei chirurgicale recente

pacientei sa-i fie sedate varsaturile în termen de 6 ore

se protejeaza patul cu musamaua, aleza etc.

se pune la dispozitia pacientei o tavita renala care se sustine la gura pacientei

se suntine fruntea pacientei cu palma în timpul varsaturilor

se solicita pacientei sa-si clateasca gura dupa terminarea varsaturilor

se administreaza 1% Cerucal i.v.

se masoara cantitatea varsaturilor, se observa aspectul si se înscrie în foaia de observatie

pacienta varsa suc gastric amestecat cu bila cca. 300 ml

se administreaza intravenos 1f. Cerucal, dupa care varsaturilie înceteaza

pacienta are o stare de confort si se poate hidrata oral cu paiul.

A ELIMINA

.modificari ale modalitatilor de eliminare

.prezenta sondei Foley urinare

urina usor hipercroma

modificari ale modalitatilor de eliminare din cauza sondei vezicale Foley

pacienta sa elimine normal urina în decurs de 24-48 ore

se mentine postoperator sonda Foley

se masoara cantitatea de urina la 24 ore si se noteaza în foaia de observatie, se mai noteaza aspectul si cantitatea

se controleaza si se mentine în pozitie de drenaj decliv punga de urina

se controleaza starea abdomenului pentru meteorism

diureza 1500 ml urina clara

sonda se suprima la 24 ore

abdomen usor meteorizat, dureros si spontat la palpare






NEVOI FUNDAMENTALE PRIORITARE

PROBLEMA DE DEPENDENŢĂ

SURSA DE DIFICULATE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

DIAGNOSTIC DE NURSING

P.E.S.

OBIECTIV DE ÎNGRIJIRE

INTERVENŢII CU ROL AUTONOM

INTERVENŢII CU ROL DELEGAT

EVALUARE

A DORMI

somn perturbat

durerea postoperatorie

zgomot

lumina

doarme insuficient 5-6 ore

somn perturbat din cauza durerii, zgomotului din sectie

pacienta sa se odihneasca noapte 7 ore în termen de o saptamâna

se creeaza conditii ambientale pentru somnul de noapte

se aeriseste salonul, pacienta sa fie bine învelita

se sterge pacienta în axile

se efectueaza o toaleta vulvara si se dezinfecteaza cu betadina locul de insertie al sonde Foley în vezica

se schimba lenjeria de corp murdara

se întinde bine cearceaful de pat

se înveleste pacienta, se stinge lumina si se încearca diminuarea zgomotelor din sectie

se administreaza la indicatia medicului la ora 2100 1f. de Fenobarbital i.m. si se observa ca pacienta adoarme câteva ore - apoi se trezeste din nou din cauza durerilor

pacienta are o stare de confort fizic dupa acordarea îngrijirilor igienice

reuseste sa doarma 4 ore dupa administrarea de Fenobarbital 1f i.m., apoi se trezeste din cauzadurerii si a zgomotelor din sectie.

A EVITA PERICOLELE

Anxietate






Durerea







Risc de complicatii

medicatie anestezica si analgetica




interventia chirurgicala recenta





tehnica invaziva

durata mare

interventie chirurgicala pe abdomen celioscopica

agitatie, neliniste






geme, se plânge de durere






hipertermie

peritonita postoperatorie

anxietate din cauza medicatiei, anesteziei si a durerii



durere cauzata de interventia chirurgicala recenta, manifestata prin gemete si vaicareli


risc de complicatii cauzat de tehnica invaziva, durata mare a operatiei, interventia pe abdomen

pacienta sa exprime diminuarea anxietatii în termen de 24 ore




pacientei sa-i fie sedata durerea pe parcursul a 24 -48 ore





pacienta sa fie ferita de complicatii postoperatorii

se schimba pozitia pacientei în pat la 2 ore

se acorda masaj al spatelui, regiunii dorsolombare

se asigura pacientei ca asistenta medicala va fi în permanenta alaturi de ea si-i va satisface nevoile

se administreaza la indicatia medicului Algocalmin, apoi Piafen

se informeaza pacienta ca se poate plânge de durere si este rugata sa semnaleze durerea la aparitia ei

se folosesc tehnici aseptice la proceduri invazive - injectii, perfuzii, sondaj vezical

se administreaza medicatie antiinfectioasa: Lifurox 1,5 gr.i.v.la 12 ore interval.

se i-au masuri de protectie speciale: câmp operator cu betadina, instrumentar sterilizat timp de 1 ora, masti de protectie, halate, papuci sterili, pansament ocluziv, protectie cu cefalosporina, preoperator

se supravegheaza curba termica

pacienta are o stare de confort fizic si psihic





durerea este sedata cu Algocalmin f.II.i.m., Piafen f.I.i.m. si beneficiaza de medicatie de protectie: Lifurox 1,5 g i.v.


tehnicile aseptice folosite si protectia cu cefalosporine pre si postoperator, micsoreaza riscul de infectie.










PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI N.C. ÎN VÂRSTĂ DE 30 ANI CU DIAGNOSTIC DE: SARCINĂ ECTOPICĂ DREAPTĂ

PENTRU DATA DE 20.11.2001


NEVOI FUNDAMENTALE PRIORITARE

PROBLEMA DE DEPENDENŢĂ

SURSA DE DIFICULTA-TE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

DIAGNOSTIC DE NURSING

P.E.S.

OBIECTIV DE ÎNGRIJIRE

INTERVENŢII CU ROL AUTONOM

INTERVENŢII CU ROL DELEGAT

EVALUARE

A DORMI

insomnie

durere colicativa în fosa iliaca dreapta

doarme 5 ore noaptea

somn neodihnitor

insomnie cauzata de durerea colicativa în fosa iliaca stânga

pacienta sa doarma 7 ore pe noapte si o ora în timpul zilei în termen de o saptamâna

se linesteste, paciente-i i se explica ca durerea i se va diminua în timp

se administreaza Diazepam 1 tb. seara la culcare

Diazepamul administrat pe cale orala îi da o stare de confort si pacienta se odihneste mai bine

A EVITA PERICOLELE

durerea abdominala colicativa





risc de complicatii

cresterea în volum a trompei prin prezenta sarcinii




ruptura trompei

plâgeri verbale despre durere






hemoperitoneu

soc hemoragic






durerea abdominala colicativa cauzata prin cresterea în volum a trompei drepte






pacientei sa-i fie diminuata durerea în termen de 24-48 ore

se administreaza la indicatia medicului Algocalmin

se supravegheaza functiile vitale: TA, P, R la interval de 3 ore si starea clinica a pacientei




se explica pacientei ca va fi operate si se începe pregatirea operatorie pentru interventia chirurgicala: toaleta vulvoperineala cu apa si sapun si se mentine în regiunea vulvara torson steril

se educa pacienta sa nu manânce si sa se hidrateze cu ceai, apa plata 1500 ml în decurs de 24 ore



durerea se diminueaza dupa administrarea cu Algocalmin 1 f.i.m.

constantele fiziologice: TA = 100/70 mmHg si P = 80' se mentin la limite normale

starea clinica nu se modifica

se pregateste pacienta psihic, fizic, digestiv si igieni pentru operatie în ziua urmatoare

A ELIMINA

.varsaturi matinale

.tulburari digestive

.primul trimestru de sarcina

.continut gastric apos

.varsaturi matinale datorita tulvurarilor digestive din primul trimestru de sarcina

pacientei sa-i fie diminuate varsaturile în termen de o saptamâna

se explica pacientei ca varsaturile matinale apoase sunt semne de sarcina si ca ele sunt prezente dimineata apoi în cursul zilei senzatia de greata digestiva au aceasi cauza

se învata pacienta ca dupa ce varsa sa-si clateasca gura cu apa aromatizata

se cateterizeaza o vena si se recolteaza analizele: HGB, glicemie, urea, creatinina, TGP, TGO, fibrinogen, A.P.T.T.

se ia TA si se noteaza în foaia de observatie

functiile vitale: TA = 110/70 mmHg si P = 80' sunt supravegheate

varsaturile sunt matinale, apoase

în cursul zilei nu mai varsa

probele de laborator indica: HGB = 11,5; glicemie = 107 mg/dl; uree = 23,6 mg/dl; creatinina = 6 mg/dl; TGP = 25 U/L; TGO = 21 U/L; fibrinogen = 862 mg %; A.P.T.T. = 20,4.







NEVOI FUNDAMENTALE PRIORITARE

PROBLEMA DE DEPENDENŢĂ

SURSA DE DIFICULTA-TE

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

DIAGNOSTC DE NURSING

P.E.S.

OBIECTIV DE ÎNGRIJIRE

INTERVENŢII CU ROL AUTONOM

INTERVENŢII CU ROL DELEGAT

EVALUARE

A ELIMINA

metroragie

tulburari hormonale

pierde sânge negricios prin vagin

metrragia cauzata de tulburarile hormonale manifestate prin pierderi vaginase cu sânge negricios

pacienta sa nu mai piarda sânge în termen de o saptamâna

se pregateste pacienta pentru examen local: toaleta cu apa si sapun a organelor genitale externe, golirea vezicii urinare prin mictiune spontana

se pregateste materialul necesar pentru examenul local: trusa cu valve, manusi sterile

se conduce pacienta în sala de tratament si este ajutat medicul sa efectueze un examen local cu valve, T.V.

se mentine în regiunea vulvara un torson steril

se educa pacienta ca în timp de 1 ora sa consume 500 ml lichid

se conduce pacienta la ECHOghrafie

examenul local indica pierderi de sânge negricios prin vagin

zona anexiala dreapta sensibil marita de volum

ECHO abdominal indica corp uterin fara continut. Tuba dreapta marita de volum cu sac embrionar.















Document Info


Accesari: 12993
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )