Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































MEDICINA INTERNA - NURSING CLINIC MEDICINA INTERNA GRILE

medicina




MEDICINĂ INTERNĂ - NURSING CLINIC MEDICINĂ INTERNĂ



a.       bronsita cronica cu poliglobulie secundara

b.      traheobronsita acuta

c.       astmul bronsic alergic

d.      cancerul bronhopulmonar

e.       endocardita infectioasa

Bronhopneumopatia cronica obstructiva ( BPCO ) cu predominenta bronsitei cronice se

caracterizeaza prin:

a.       dispnee, ca simptom principal

b.      aspect cianotic- buhait

c.       infectii respiratorii frecvente

d.      poliglobulie

e.       hipoxemie cu hipercapnie

4. Care din urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la examenul sputei ?

a.       fibrele elastice nu apar în sputa în caz de abces pulmonar

b.      macrofagele alveolare confirma originea bronsica

c.       eozinofilele nu apar în sputa în caz de bronsita cronica

d.      spiralele Curshmann si cristalele Charchot-Leyden pot sa apara în sputa

în caz de astm bronsic alergic

e.       celulele neoplazice pot fi absente în sputa, în cancerele pulmonare

periferice

5. Manifestarea de dependenta cea mai frecventa în bronsiectazie este:

a.       bronhoreea purulenta

b.      hemoptizia

c.       tusea seaca

d.      tusea productiva mucoasa

e.       durerea toracica

6. Care din urmatorii factori pot declansa accesul de astm bronsic ?

a.       praful de casa

b.      alergatul

c.       stress emotional acut

d.      cotrimoxazol (biseptol)

e.       fumatul pasiv

7. Alegeti argumentele anamnestice în favoarea diagnosticului de astm bronsic alergic la

acarieni:

a.       antecedente familiale de astm bronsic alergic la praful de casa

b.      recrudescenta simptomelor în sezoanele polenice

c.       cresterea frecventei acceselor de astm bronsic în perioadele reci

d.      accesul de astm bronsic nu apare dupa un efort fizic mediu

e.       reaparitia accesului de astm bronsic în cursul expunerii la praf de casa

8. Manifestarea de dependenta principala în criza de astm bronsic este:

a.       tusea seaca

b.      tusea productiva purulenta

c.       anxietatea

d.      sughitul

e.       dispneea expiratorie paroxistica

9. Care din urmatoarele gesturi terapeutice pot fi incriminate în declansarea la adult a unui

acces sever de astm bronsic (stare de rau astmatic) ?

a.       abuz de simpatomimetice administrate inhalator

b.      suprimarea brusca a corticoterapiei

c.       corticosteroizi administrati intravenos

d.      administrarea ketotifenului ( zaditen ) per os

e.       hiposensibilizarea specifica

10. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu un risc crescut de cancer bronhopulmonar ?

a.       fumatul (peste 20 tigarete/zi, peste 20 ani)

b.      convietuirea cu un mare fumator (peste 20 de ani)

c.       expunerea profesionala îndelungata la azbest

d.      expunerea profesionala la uraniu (mineri)

e.       sedentarismul

11. La pacientul cu insuficienta respiratorie acuta, prima masura pe care trebuie sa o

aplice nursa este:

a.       administrarea de oxigen

b.      administrarea de antibiotice

c.       administrarea de expectorante

d.      administrarea de antitermice

e.       psihoterapia

12. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate în legatura cu lichidul pleural dintr-o

pleurezie serofibrinoasa tuberculoasa ?

a.       poate fi serohemoragic

b.      contine bacil Koch ( BK ) în peste 60 % din cazuri

c.       contine limfocite peste 80 %

d.      se poate resorbi spontan

e.       se reface rapid dupa toracenteza evacuatorie

13. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la testul tuberculinic sunt reale ?

a.       injectare hipodermica

b.      citirea rezultatului se face la 72 ore

c.       reactia pozitiva are diametrul de peste 10 mm

d.      testul negativ la tuberculina exclude diagnosticul de TBC pulmonara

e.       virajul tuberculinic înseamna un prim test pozitiv, urmat de un al doilea cu rezultat negativ

14. Criza de astm bronsic se diferentiaza de accesul de astm cardiac, în special, prin caracterul

dispneei care în criza de astm bronsic este:

a.       dispnee inspiratorie

b.      dispnee cu tahipnee

c.       dispnee cu ortopnee extrema, sufocanta

d.      dispnee expiratorie cu bradipnee

e.       dispnee cu polipnee

15. Administrarea de morfina este contraindicata în urmatoarele afectiuni:

a.       accesul de astm cardiac

b.      criza de astm bronsic

c.       edemul pulmonar acut cardiogen

d.      infarctul miocardic acut

e.       BPCO acutizata

16. Administrarea de medicamente expectorante este contraindicata în:

a.       hemoptizie

b.      bronhopneumonie

c.       criza de astm bronsic

d.      BPCO acutizata

e.       bronsiectazie

17. La pacientul cu hemoptizie nu se administreaza:

a.       medicatie anticoagulanta per os

b.      heparina

c.       medicatie hemostatica

d.      trombostop

e.       aspirina

18. La pacientul cu BPCO acutizata este contraindicata administrarea de:

a.       bronhodilatatoare

b.      oxigen

c.       hemisuccinat de hidrocortizon

d.      morfina

e.       beta - blocante

19. La pacientul în stare de stop cardio-respirator primeaza urmatoarele masuri:

a.       reanimarea circulatorie

b.      normalizarea diurezei ( de urgenta )

c.       reanimarea respiratorie

d.      normalizarea tensiunii arteriale

e.       normalizarea temperaturii

20. Sediul durerii în angina pectorala stabila (de efort ) este cel mai frecvent:

a.       epigastric

b.      retrosternal

c.       interscapular

d.      abdominal

e.       toracic posterior

21. Care sunt masurile de urgenta care se aplica în edemul pulmonar acut cardiogen:

a.       oxigenoterapie

b.      sângerare (venesectie)

c.       morfina

d.      furosemid intravenos

e.       propranolol intravenos

22. Edemul pulmonar acut cardiogen se însoteste de tuse productiva cu expectoratie:

a.       mucoasa

b.      muco-purulenta

c.       purulenta

d.      spumoasa ( rozata )

e.       purulenta cu striuri sanguine

23. In cursul atacului de edem pulmonar acut cardiogen, manifestarea de dependenta

principala a pacientului consta în:

a.       pozitie în decubit lateral stâng

b.      pozitie în decubit dorsal

c.       dispnee expiratorie

d.      pozitie în decubit lateral drept

e.       ortopnee sufocanta cu senzatie de "moarte iminenta"

24. Prevenirea crizelor de angor pectoris stabil se va asigura prin:

a.       beta blocante



b.      beta blocante asociate cu nitrati retard

c.       beta blocante asociate cu inhibitori calcici

d.      angioplastie transluminala

e.       fibrinolitice

25. In tahicardia paroxistica ventriculara prin supradozaj digitalic se pot administra:

a.       saruri de potasiu

b.      xilina

c.       fenitoin

d.      furosemid

e.       digoxin

26. Care sunt diureticele care se caracterizeaza prin lipsa eliminarii de potasiu:

a.       furosemid

b.      nefrix

c.       spironolactona (aldactona)

d.      diuretice antialdosteronice

e.       diuretice de ansa

27. Semnele si simptomele ( manifestari de dependenta ) de tamponada cardiaca pot sa apara

în:

a.       endocardita bacteriana subacuta

b.      pericardita lichidiana (neoplazica, bacilara)

c.       infarctul miocardic acut

d.      pericardita acuta virala

e.       cordul pulmonar cronic decompensat

28. Diagnosticul pozitiv în accesul anginos este sustinut de urmatoarele elemente:

a.       bolnavul este anxios, imobil

b.      arata cu întreaga palma localizarea durerii

c.       prezenta frecventa a tulburarilor de ritm cardiac

d.      tensiunea arteriala usor scazuta

e.       bradicardie

29. "Pozitia mahomedana" adoptata spontan de catre pacient, este caracteristica pentru

urmatoarele afectiuni:

a.       stenoza mitrala

b.      infactul miocardic acut

c.       angina pectorala în criza

d.      pleurezia lichidiana

e.       pericardita lichidiana masiva

30. Principalul factor de risc în aparitia si agravarea arteriopatiei obliterante aterosclerotice este:

a.       hipertensiunea arteriala

b.      expunerea la frig si umezeala

c.       fumatul

d.      vârsta înaintata

e.       consumul de alcool (etilismul cronic)

31. Complicatiile precoce ale infarctului miocardic acut sunt:

a.       pericardita

b.      tulburarile de ritm ventriculare

c.       insuficienta cardiaca congestiva

d.      edemul pulmonar acut cardiogen

e.       embolii periferice

32. Arteriopatia obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare este mai frecventa la:

a.       barbati fumatori ( peste 40-50 ani )

b.      femei fumatoare ( peste 40-50 ani )

c.       barbati fumatori ( sub 40 ani )

d.      barbati fumatori ( sub 30 ani )

e.       barbati nefumatori ( peste 40-50 ani )

33. Complicatiile hipertensiunii arteriale esentiale (cu valori mari) pot fi:

a.       disectia de aorta

b.      encefalopatia hipertensiva acuta

c.       embolia pulmonara

d.      accident vascular cerebral

e.       edemul pulmonar acut cardiogen

34. Manifestarea de dependenta principala în stadiile initiale ale arteriopatiei obliterante

aterosclerotice este:

a.       cianoza picioarelor

b.      atrofia musculaturii membrelor inferioare

c.       atrofia unghiilor picioarelor

d.      durerea sub forma de claudicatie intermitenta

e.       absenta pilozitatii gambelor

35. Patognomonice pentru simptomatologia stenozei aortice sunt elementele:

a.       durerea precordiala

b.      sincopa de efort

c.       dispneea de efort

d.      palpitatiile rapide regulate

e.       palpitatiile rapide neregulate

36. Hipertensiunea arteriala secundara de cauza medicamentoasa poate fi produsa de:

a.       contraceptive orale

b.      furosemid

c.       corticosteroizi

d.      nefrix

e.       digoxin

37. Factorii majori de risc pentru cardiopatia ischemica includ:

a.       sedentarismul

b.      hipertensiunea arteriala

c.       obezitatea

d.      hipercolesterolemia

e.       antecedentele heredocolaterale cardiovasculare

38. Profilactic, la pacientii cu risc de tromboza venoasa profunda se administreaza:

a.       antiagregante plachetare

b.      tonicardiace

c.       diuretice

d.      anticoagulante

e.       vasodilatatoare

39. In faza de prespitalizare la pacientul în stare de soc cardiogen interventia principala a

nursei presupune:

a.       administrarea de diuretice

b.      resuscitarea cardio-respiratorie

c.       administrarea de lichide per os

d.      administrarea de vasodilatatoare

e.       administrarea de antitermice

40. Pozitia pacientului în stare de soc cardiogen trebuie sa fie:

a.       la marginea patului

b.      în decubit lateral stâng

c.       în decubit lateral drept

d.      în decubit dorsal, cu membrele inferioare ridicate la 30ș

e.       asezat în fotoliu

41. Manifestarea de dependenta principala care atrage atentia nursei asupra infarctului

miocardic acut este:

a.       hipertensiunea arteriala

b.      febra

c.       varsaturile bilioase

d.      durerea precordiala prelungita, atroce, cu stare de agitatie

e.       epigastralgiile nesistematizate

42. Pentru prevenirea aritmiilor ventriculare majore în infarctul miocadic acut se administreaza:

a.       antibiotice

b.      bronhodilatatoare

c.       calciu gluconic intravenos

d.      xilina

e.       sedative

43. La pacientul cu insuficienta cardiaca congestiva dieta este:

a.       hipersodata

b.      hiperlichidiana

c.       hiperkaliemica

d.      hiposodata

e.       hiperglucidica

44. In conduita de urgenta la pacientul în stare de edem pulmonar acut cardiogen (cu

tensiune arteriala normala ), prima masura consta în:

a.       asezarea pacientului în pozitie sezânda (scaun, fotoliu, la marginea patului)

b.      asezarea pacientului în decubit dorsal

c.       administrarea de antibiotice

d.      administrarea de bronhodilatatoare

e.       administrarea de antitermice

45. Morfina este indicata în tratamentul de urgenta al urmatoarelor afectiuni:

a.       astmul bronsic în criza

b.      edemul pulmonar acut cardiogen, astmul cardiac

c.       cordul pulmonar cronic decompensat

d.      BPCO acutizata

e.       starea de rau astmatic

46. Venesectia poate fi salvatoare în urmatoarele afectiuni:

a.       infarctul miocardic acut

b.      angina pectorala în criza

c.       edemul pulmonar acut cardiogen

d.      accidentul vascular cerebral

e.       stopul cardio-respirator

47. Modalitatea de aplicare a garourilor la radacina membrelor, la pacientul în stare de

edem pulmonar acut cardiogen este urmatoarea:

a.       la radacina celor patru membre

b.      schimbarea garourilor la interval de 1 ora

c.       numai la radacina membrelor inferioare

d.      la radacina a trei membre ( cu mentinerea pulsatiilor arteriale )



e.       numai la radacina membrelor superioare

48. Cauza cea mai frecventa a emboliei pulmonare este reprezentata de:

a.       bronhopneumonie

b.      tromboflebita profunda a membrelor inferioare

c.       pleurezia lichidiana masiva

d.      infarctul miocardic acut

e.       tuberculoza pulmonara activa

49. Manifestarea de dependenta principala la pacientul cu encefalopatie hipertensiva acuta

consta în:

a.       astenie fizica

b.      parestezii

c.       precordialgii

d.      cefalee violenta cu varsaturi (centrale)

e.       anxietate

50. Primele masuri în cadrul resuscitarii cardio-respiratorii la pacientul în stare de stop

cardio-respirator sunt reprezentate de:

a.       masajul cardiac extern

b.      monitorizarea EKG

c.       administrarea de furosemid intravenos

d.      ventilatia artificiala

e.       administrarea de propranolol

51. Sincopa de efort este o manifestare de dependenta caracteristica urmatoarei

valvulopatii:

a.       insuficienta aortica

b.      insuficienta mitrala

c.       insuficienta pulmonara

d.      stenoza aortica

e.       dubla leziune mitrala

52. Care dintre urmatoarele valvulopatii este cunoscuta ca o boala dispneizanta, cianozanta,

embolizanta, hemoptoizanta, aritmogena ?

a. stenoza aortica

b. insuficienta aortica

c. stenoza mitrala

d. dubla leziune aortica

e. insuficienta pulmonara

53. In cordul pulmonar cronic decompensat cu encefalopatie hipercapnica este

contraindicata administrarea de:

a.       miofilin

b.      morfina

c.       brofimen

d.      furosemid

e.       nitropector

54. Este contraindicata asocierea tonicardiacelor ( digitalice ) cu:

a.       furosemid

b.      miofilin

c.       ampicilina

d.      nitroglicerina

e.       calciu intravenos

55. Care dintre urmatoarele semne si simptome reprezinta un semnal de alarma pentru

intoxicatia digitalica ?

a.       diminuarea cianozei

b.      reducerea edemelor gambiere

c.       tusea seaca

d.      varsaturi, vedere colorata ( în rosu )

e.       precordialgii usoare

56. La pacientul cu hemoragie digestiva superioara se poate administra:

a.       punga cu gheata în regiunea epigastrica

b.      heparina

c.       trombostop

d.      fitomenadion

e.       venostat

57. Fumatul intervine în patogeneza ulcerului gastric prin:

a.       inhibarea secretiei gastrice de bicarbonat

b.      cresterea concentratiei de nitrati în sucul gastric

c.       favorizarea refluxului duodeno-gastric

d.      cresterea tonusului sfincterului piloric

e.       stimularea secretiei de pepsina

58. Care din urmatoarele medicamente au efect ulcerogen ?

a.       indometacin

b.      digoxin

c.       aspirina

d.      omeprazol

e.       prednison

59. Corticosteroizii pot induce ulcer gastric si duodenal prin urmatoarele mecanisme:

a.       reducerea circulatiei sanguine gastrice

b.      stimularea secretiei clorhidropeptice

c.       staza gastrica

d.      cresterea masei celulelor parietale

e.       inhibarea sintezei de prostaglandine

60. Care dintre urmatoarele boli se asociaza mai frecvent cu ulcerul gastroduodenal ?

a.       hipertensiunea arteriala

b.      ciroza hepatica

c.       emfizemul puolmonar

d.      pneumonia

e.       poliartrita reumatoida

61. Care dintre urmatoarele verigi patogenetice pot fi implicate în patogeneza ulcerului

gastric ?

a.       staza gastrica antrala

b.      evacuarea gastrica precipitata

c.       infectia cu Helicobacter pylori

d.      aclorhidria

e.       cresterea sintezei de prostaglandine

62. Anemia din cancerul rectocolonic se datoreaza:

a.       sângerarilor din tumora

b.      sindromului de impregnare neoplazica

c.       scaderii aportului alimentar

d.      tuturor acestor cauze

e.       nici uneia din aceste cauze

63. HDS la pacientul cu ciroza hepatica se produce mai frecvent prin mecanismele:

a.       sindrom Mallory-Weiss

b.      ruptura de varice esofagiene

c.       ulcer gastric

d.      eroziuni esofagiene de reflux

e.       gastropatia portala hipertensiva hemoragica

64. Encefalopatia hepato-portala la un cirotic poate fi declansata de:

a.       dieta hiperprotidica

b.      dieta hiperlipidica

c.       hipokaliemie

d.      hemoragie digestiva

e.       tratament neurosedativ

65. Tratamentul encefalopatiei hepato-portale din ciroza consta în:

a.       interzicerea proteinelor

b.      administrare de antibiotice orale cu spectru larg

c.       administrare de lactuloza ( oral sau clisma )

d.      tratament neurosedativ

e.       reechilibrare hidroelectrolitica

66. Hipoalbunemia din ciroza hepatica se explica prin:

a.       hipercatabolism

b.      insuficienta sintezei hepatice

c.       gastroenteropatie exudativa

d.      carenta proteica alimentara

e.       proteinurie

67. Tratamentul ascitei din ciroza hepatica se efectueaza prin:

a.       diuretice antialdosteronice (spironolactona)

b.      paracenteze repetate si în cantitate mare

c.       saluretice (diuretice tiazidice si de ansa)

d.      cura de sete

e.       perfuzii cu solutii hipertonice

68. La pacientul cu diaree în faza acuta sunt interzise:

a.       dulciurile concentrate

b.      dieta hidrica

c.       legumele si fructele (bogate în celuloza)

d.      supa de morcovi

e.       zeama de orez

69. Interventii nursing la pacientul cu constipatie:

a.       mobilizarea precoce

b.      dieta bogata în carne

c.       combaterea sedentarismului

d.      reducerea aportului de lichide, legume si fructe

e.       exercitii fizice care tonifica musculatura abdominala


70. Gravitatea varsaturilor se apreciaza dupa asocierea urmatoarelor simptome si semne:

a.       tegumente si mucoase uscate

b.      oligurie

c.       poliurie

d.      hipotensiune arteriala + tahicardie

e.       HTA + bradicardie

71. Alimentatia si reechilibrarea hidroelectrolitica la pacientul cu varsaturi în faza acuta

se va efectua:

a.       pe sonda nazo-gastrica

b.      pe cale orala (per os)

c.       parenteral ( prin perfuzii)

d.      in functie de ionograme, pH, rezerva alcalina



e.       In functie de pierderi

72. Interventii nursing la pacientul cu hemoragie digestiva superioara (HDS) masiva:

a.       repaus strict la pat

b.      decubit dorsal (fara perna)

c.       mobilizare precoce (în primele ore)

d.      administrarea de medicatie anticoagulanta

e.       aplicarea unei pungi cu gheata în regiunea epigastrica

73. Interventii nursing la pacientul cu ulcer gastroduodenal în perioada dureroasa:

a.       asigurarea repausului fizic si psihic

b.      dieta de crutare gastrica

c.       mese frecvente ( 5-7 / zi ) si reduse cantitativ

d.      interzicerea consumului de alcool, a fumatului

e.       mese rare si abundente

74. In care dintre urmatoarele afectiuni ale aparatului locomotor este prezent

Atg HLA - B 27 ?

a.       reumatismul articular acut

b.      spodilita anchilozanta

c.       poliartrita reumatoida

d.      lupusul eritematos sistemic

e.       boala artrozica

75. Artrita asimetrica a articulatiilor mari (saltanta, migratorie, fugace) este caracteristica

urmatoarelor boli:

a.       poliartrita reumatoida

b.      spodilita anchilozanta

c.       reumatismul articular acut

d.      lupusul eritematos sistemic

e.       coxartroza

76. Artrita simetrica a articulatiilor mici ale mâinilor si picioarelor este caracteristica

urmatoarelor boli:

a.       reumatismul articular acut

b.      poliartrita reumatoida

c.       spondilita anchilozanta

d.      lupusul eritematos sistemic

e.       boala artrozica

77. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la spondilita anchilozanta ?

a.       afectarea articulatiilor sacro-iliace

b.      prezenta factorului reumatoid

c.       prezenta atg. HLA - B 27

d.      este mai frecventa la barbatii tineri

e.       este mai frecventa la femeile de vârsta medie

78. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la lupusul eritematos sistemic ?

a.       apare mai frecvent la femeile tinere

b.      apare mai frecvent la barbati de vârsta medie

c.       eritem " în fluture " dupa expunere la soare

d.      se trateaza cu saruri de aur + antiinflamatoare nonsteroidiene

e.       se trateaza cu corticosteroizi, imunosupresoare

79. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la reumatismul articular acut ?

a.       apare mai frecvent la vârstnici

b.      apare mai frecvent la copii si adolescenti

c.       afecteaza mai frecvent cordul

d.      afecteaza mai frecvent rinichii

e.       se trateaza cu penicilina G + aspirina prednison

80. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la poliartrita reumatoida ?

a.       apare mai frecvent la femei

b.      apare mai frecvent la barbati

c.       Atg HLA - B 27 prezent

d.      factorul reumatoid prezent

e.       se trateaza cu saruri de aur + imunosupresoare

81. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la boala artrozica ?

a.       apare mai frecvent la persoanele tinere

b.      este mai frecventa dupa vârsta de 40-50 ani

c.       este o afectiune degenerativa a cartilajului articular

d.      reprezinta cea mai frecventa boala reumatica

e.       se trateaza cu saruri de aur + imunosupresoare

82. 0biectivele nursing la pacientii cu BPCO acutizata sunt.

a.       dezobstructia cailor respiratorii

b.      combaterea infectiei

c.       cresterea PaCO2

d.      prevenirea complicatiilor

e.       restrictia administrarii de lichide

83. Manifestari de dependenta la pacientii cu arteriopatie obliteranta aterosclerotica a membrelor

inferioare sunt:

a.       cianoza gambelor

b.      durere în molet cu caracter de claudicatie intermitenta

c.       diminuarea pâna la disparitie a pulsatiilor la nielul arterelor pedioase si tibiale posterioare

d.      diminarea pâna la disparitie a pilozitatii gambelor

e.       prezenta varicelor hidrostatice

84. Interventiile nursing la pacientii cu insuficienta venoasa cronica constau în:

a.       mobilizarea precoce dupa interventii chirurgicale

b.      administrarea de vasodilatatoare periferice

c.       mentinerea greutatii corporale optime

d.      evitarea ortostatismului prelungit

e.       întreruperea tratamentului anticoagulant si antiagregant

85. Principalele interventii nursing la un pacient cu varsaturi incoercibile cu risc vital sunt:

a.       izolarea pacientului într-o rezerva bine aerisita

b.      îndepartarea protezei dentare

c.       administrarea medicatiei pe cale orala

d.      asezarea capului pacientului spre stanga

e.       alimentatia pacientului pe sonda nazo-gastrica

86. Interventiile nursing la pacientii cu boala diareica acuta, forma severa, sunt:

a.       internarea pacientului într-o rezerva

b.      notarea numarului si aspectului macroscopic al scaunelor în foaia de observatie

c.       recoltarea scaunului pentru coprocultura, coproparazitar, examen microscopic

d.      dieta hidrica în primele 24-48 ore

e.       dieta bogata în legume si fructe proaspete în primele zile

87. Pregatirea pacientului pentru efectuarea paracentezei diagnostice si evacuatorii consta în:

a.       hidratarea pacientului înainte de efectuarea manevrei

b.      explicarea necesitatii efectuarii paracentezei, pe întelesul pacientului

c.       pregatirea materialelor pentru asepsie

d.      determinarea grupului sanguin si Rh

e.       recipiente sterile pentru recoltarea lichidului de ascita, pentru paracenteza diagnostica

88. Interventiile nursing la pacientul în stare de colica biliara sunt:

a.       repaus absolut si ulterior, relativ la pat, în functie de starea generala a pacientului

b.      regim de crutare biliara

c.       dieta bogata în alimente colecistokinetice

d.      administrarea medicatiei antialgice si antispastice, prescrisa de catre medic

e.       monitorizarea functiilor vitale este optionala

89. Interventiile nrsing la pacientul în stare de colica renala sunt:

a.       repaus la pat (initial absolut, ulterior relativ)

b.      fortarea diurezei, în primele ore, prin administrarea de lichide si furosemid i.v.

c.       efectuarea tratamentului cu antispastice si antialgice, prescris de catre medic

d.      efectuarea de urgenta, a urografiei i.v.

e.       efectuarea de urgenta, a ecografiei renale

90. Obiectivele si interventiile nursing la pacientul cu insuficienta renala acuta, în spital, sunt:

a.       restabilirea diurezei (cât mai repede posibil)

b.      reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica

c.       reducerea nivelului ureei si creatininei serice

d.      monitorizarea obligatorie a balantei hidrice "ingesta / excreta"

e.       monitorizarea functiilor vitale este optionala

91. Dieta pacientului cu insuficienta renala cronica în stadiul preuremic este:

a.       normosodata în absenta complicatiilor cardiovasculare

b.      hiperproteica, bogata în proteine de origine animala

c.       cu aport lichidian fara restrictii

d.      cu aport lichidian zilnic în functie de balanta hidrica "ingesta / excreta"

e.       cu eliminarea alimentelor bogate în potasiu

92. Diagnosticul de cancer colorectal este sugerat de urmatoarele simptome si semne:

a.       balonari postprandiale

b.      constipatie recenta, progresiva

c.       rectoragii si/sau hematochezie

d.      transpiratii nocturne

e.       tenesme rectale

93. Conduita de urgenta în intoxicatia digitalica consta în urmatoarele interventii:

a.       continuarea administrarii de tonicardiac

b.      întreruperea tratamentului tonicardiac

c.       administrarea de clorura de potasiu

d.      prevenirea tulburarilor de ritm

e.       administrarea de antibiotice

94. Care dintre urmatoarele boli sunt implicate în etiologia cordului pulmonar cronic ?

a.       stenoza mitrala

b.      bronhopneumopatia cronica obstructiva

c.       tuberculoza pulmonara

d.      HTA primara

e.       cifoscolioza deformanta

95. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt reale, referitor la tamponada cardiaca ?

a.       acumulare brusca si în cantitate mare a lichidului în pericard

b.      dispneea este proportionala cu cantitatea de lichid pericardic si rapiditatea acumularii

c.       nu necesita tratament de urgenta

d.      necesita internare în spital pentru pericardioceneza evacuatorie, de urgenta

e.       apare cu frecventa mai mare în pericarditele virale

96. Diagnosticul diferential al cancerului bronhopulmonar se face, în special, cu urmatoarele

afectiuni:

a.       staza pulmonara din insuficienta cardiaca congestiva

b.      tuberculoza pulmonara

c.       abcesul pulmonar

d.      chistul hidatic pulmonar

e.       pneumonia trenanta, recidivanta pe acelasi lob pulmonar

97. Referitor la arteriopatia obliteranta aterosclerotica a membrelor inferioare sunt reale

urmatoarele afirmatii:

a.       etiologia este aterosclerotica

b.      diminuarea sau absenta pulsatiilor la arterele pedioase si tibiale posterioare

c.       prezenta claudicatiei intermitente în stadiul II al bolii

d.      durerea in repaus apare în toate stadiile bolii

e.       aparitia gangrenei reprezinta stadiul IV al bolii

98. Referitor la infarctul miocardic acut (IMA) sunt reale urmatoarele afirmatii:

a.       IMA este consecinta obstructiei coronariene acute

b.      durerea este atroce, violenta, sfâsietoare

c.       durerea este localizata frecvent retrosternal, cu iradiere în umeri si brate

d.      este obligatorie internarea de urgenta în spital (unitate de coronarieni)

e.       pacientul poate fi tratat numai la domiciliu

99. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice si de laborator:

a.       edeme palpebrale si la nivelul membrelor inferioare (albe, moi, pufoase)

b.      hiperalbuminemie

c.       proteinurie ≥ 3,5g/m2/24h

d.      hipoproteinemie cu hiposerinemie

e.       hiperproteinemie

100. Referitor la pleurezia neoplazica sunt reale urmatoarele afirmatii:

a.       sunt prezente celulele neoplazice în lichidul pleural

b.      frecvent, lichidul pleural este în cantitate mica

c.       lichidul este frecvent, sanguinolent

d.      lichidul pleural se reface rapid dupa toracocenteza evacuatorie

e.       frecvent, lichidul pleural este în cantitate mare





VARIANTE CORECTE


DISCIPLINA: NURSING CLINIC MEDICINĂ INTERNĂ



a,b,d. 2. a,d,e. 3. b,c,d,e. 4. b,d,e. 5. a. 6. a,b,d,e. 7. a,e. 8. e. 9. a,b,e. 10. a,b,c,d. 11. a. 12. a,c,d. 13. b,c. 14. d. 15. b,e. 16. a. 17. a,b,d,e. 18. d,e. 19. a,c,d. 20. b. 21. a,b,c,d. 22. d. 23. e. 24. a,b,c. 25. a,b,c. 26. c,d. 27. b. 28. a.b,d. 29. e. 30. c. 31. a,b,d,e. 32. a. 33. a,b,d,e. 34. d. 35. a,b,c. 36. a,c. 37. b,d. 38. a,d. 39. b. 40. d. 41. d. 42. d. 43. d. 44. a. 45. b. 46. c. 47. d. 48. b. 49. d. 50. a,d. 51. d. 52. c. 53. b. 54. e. 55. d. 56. a,d,e. 57. a,c,e. 58. a,c,e. 59. b,e. 60. b,c,e. 61. a,c. 62. a,b,c,d. 63. b,e. 64. a,c,d,e. 65. a,b,c,e. 66. b,d. 67. a,c. 68. a,c. 69. a,c,e. 70. a,b,d. 71. c,d,e. 72. a,b,e. 73. a,b,c,d. 74. b. 75. c. 76. b. 77. a,c,d. 78. a,c,e. 79. b,c,e. 80. a,d,e. 81. b,c,d. 82. a,b,d. 83. b,c,d. 84. a,c,d. 85. a,b,d. 86. a,b,c,d. 87. b,c,e. 88. a,b,d. 89. a,c,e. 90. a,b,c,d. 91. a,d,e. 92. b,c,e. 93. b,c,d. 94. b,c,e. 95. a,b,d. 96. b,c,e. 97. a,b,c,e. 98. a,b,c,d. 99. a,c,d. 100. a,c,d,e.





loading...








Document Info


Accesari: 11066
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )