Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Mecanismele de aparare - Teorie si aspecte clinice

medicina





Seria Collegium. Psihologie este coordonata de Adrian Neculau






serban Ionescu este psihiatru si doctor īn litere si stiinte umane; este director al Institutului de Psihoiogie de Ia Universitatea René Descartes - Paris-V si profesor de psihopatologie la Universitatea din Québec - Trois-Rivičres.


Marie-Madeleine Jacquet este doctor īn psihologie, preda cursuri de psihologie clinica si patologica Ia Universitatea din Rennes.


Claude Lhote este doctor īn psihologie; a lucrat la Institutul de Psihologie de Ia Universitatea Rend Descartes - Paris-V.









Les mécanismes de défense. Théorie et clinique


2001 by Nathan/HER, Paris


2002 by Editura POLIROM, pentru prezenta traducere


www. polirom. ro


Editura POLIROM

Iasi, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600

Bucuresti, B-dul I.C. Bratianu nr. 6, 222u2010c et. 7, ap. 33, O.P. 37,

P.O. BOX 1-728, 70700


Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale:


IONESCU, sERBAN

Mecanisrnele de aparare: teorie si aspecte clinice / serban Ionescu, Marie-Madeleine

Jacquet, Claude Lhote; trad. de Andrei-Paul Corescu - Iasi; Polirom, 2002

336 p.; 21 cm (Collegium. Psihologie)


ISBN:


I. Jacquet, Marie-Madeleine

II. Lhote, Claude

III. Corescu, Adrian-Paul (trad.)




Printed in ROMANIA



































serban Ionescu

Marie-Madeleine Jacquet



Claude Lhote





Mecanismele de aparare


Teorie si aspecte clinice




Traducere de Andrei-Paul Corescu
















POLIROM
























Tabla de materii

Nota asupra editiei 9

Introducere    11


PRIMA PARTE

FUNDAMENTE

CAPITOLUL 1 - Probleme generale 17

1. Scurt istoric 17
2. sapte īntrebari fundamentale 20
2.1. Exista diferente īntre termenul " mecanism de aparare"
si alti termeni utilizati pentru a desemna apararea?
21
2.2. Īmpotriva cui se apara eul? 24
2.3. Din ce motive se apara eul? 25
2.4. Ce īnseamna o aparare reusita ? 26
2.5. Ce este o aparare adaptativa? 27
2.6. Exista aparari normale si aparari patologice? 28
2.7. Cum se denumesc mecanismele de aparare? 30

CAPITOLUL 2 - Liste si clasificari

Liste de mecanisme de aparare. Problema numarului lor 36

2. Mecanismele retinute si prezentate īn partea a doua
a acestei lucrari si definitiile celorlalte mecanisme 3. Clasificari

CAPITOLUL 3 - Aparitia si evolutia mecanismelor de aparare    62

Originile mecanismelor de aparare: precursori, prototipuri,

nuclee fizice 2. Cronologia aparitiei si problema ierarhiei 68


3. Evolutia mecanismelor de aparare 71
4.Un exemplu: secventa de dezvoltare a refuzului 74

CAPITOLUL 4 Evaluarea 81

1. Problemele pe care le ridica evaluarea mecanismelor
de aparare 81
1.1. Studiul dezvoltarii adultului: aspecte metodologice 81
1.2. Fidelitatea si validitatea evaluarii 84
1.3. Procesele inconstiente pot fi evaluate? 87
2. Variatiile individuale legate de sex, de nivelul de instruire
si alte diferente culturale 3. Principalele metode si instrumente de evaluare 93
3.1. Testele proiective 94
3.2. Alte instrumente




CAPITOLUL 5 Utilizarea mecanismelor de aparare

īn practica clinica 98
1. Un punct de plecare: analiza apararii 98
2. Aplicatii īn psihoterapie 101
3. Mecanismele de aparare ca repere īn diagnosticare
si indici de evolutie a tulburarilor psihologice 104
4. Alte aplicatii 108


CAPITOLUL 6 - Perspective: pentru o abordare integrativa

a proceselor psihologice de adaptare 110

1. Alte mecanisme numite "de aparare" 110
2. Conceptul de degajare 113

3. Coping-ul 115
Premisele unei abordari integrative 116



PARTEA A DOUA

DOUĂZECI sI NOUĂ DE MECANISME DE APĂRARE


Activism 121
Afiliere 127
Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor 134
Altruism 141

Anticipare 147
Anularea retroactiva 153
Ascetismul adolescentului 158
Clivaj (al eului, al obiectului) 162
Contrainvestire 169
(De)negare 176
Formatiune reactionala 181
Identificare 190
Identificare cu agresorul 195
Identificare proiectiva 201
Intelectualizare 206
Introiectie 212
Izolare 218
Īnlaturare 226
Īntoarcere catre propria persoana 231
Proiectie 238
Rationalizare 244
Refugiu īn reverie 249
Refulare 258
Refuz (al realitatii) 266
Regresie 274
Retragere apatica 282
Sublimare 287
Transformare īn contrariu 297
Umorul 302

Bibliografie    307



Nota asupra editiei


Pentru asigurarea conformitatii stiintifice a terminologiei, au fost consultate urmatoarele lucrari:

I. Botez, Mihai Ioan, Neuropsihologie clinica si neurologia comportamentului, Editura Medicala, Bucuresti, 1996.

Freud, Sigmund, Opere, vol. III-IV, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1994-1996.

Laplanche, Jean; Pontalis, J.-B., Vocabularul psihanalizei, Humanitas, Bucuresti, 1994.

Sillainy, Norbert, Dictionar de psihologie, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996.







Introducere


Lucrarea de fata este consacrata unuia dintre conceptele-cheie ale psihanalizei, p6ihopatologiei si psihologiei clinice. Descris īn primele studii ale lui Freud dedicate nevrozelor - mai precis, psihonevrozelor de aparare -, conceptul mecanism de aparare īsi datoreaza celebritatea, īn buna parte, Annei Freud, care-i va consacra cel dintāi studiu monografic. Ajuns deja la vārsta de 100 de ani, acest concept este īnca valid, si nu numai ca nu da semne de īmbatrānire, dar stārneste tot mai mult interesul cercetatorilor si practicienilor.

O dovada incontestabila a acestui interes este cresterea constanta a cantitatii de publicatii care-i sunt integral sau partial consacrate. Astfel, numarul documentelor avānd ca descriptor sintagma "mecanisme de aparare" si īnregistrate īn banca PsycLIT īn decursul ultimilor douazeci de ani a urcat de la 483, īn perioada 1976-1980, la 597 (īntre 1981 si 1985), apoi la 1050 (īntre 1986 si 1990), pentru a atinge un total de 1169 īn perioada cuprinsa īntre 1991 si 1995. Aceasta īnseamna ca īn banca PsycLIT au intrat, īn medie, īn ultimii cinci ani, cāte doua articole consacrate mecanismelor de aparare sau mentionānd conceptul la fiecare trei zile.



Cum se explica acest succes fara precedent? Cum se face ca mecanismele de aparare depasesc īn popularitate toate celelalte concepte fundamentale ale psihanalizei? Chiar si inconstientul, concept foarte la moda īn ultimii ani, ar avea de ce sa fie invidios!

Raspunsurile - numeroase si complementare - la aceste īntrebari vor fi analizate detaliat īn prima parte a acestei lucrari. Sa subliniem totusi rolul important pe care īl joaca mecanismele de aparare īn functionarea normala si patologica a psihicului, precum si complexitatea si diversitatea lor. Grefat pe aceasta diversitate, refuzul, adesea exprimat, al oricarei perspective exhaustive sau sistematice a condus la o terminologie destul de vaga si la o imprecizie a definitiilor, a numarului si a clasificarilor acestor mecanisme. Īn cursul sau pe tema mecanismelor de aparare tinut īn anul universitar 1971-1972 la Institutul de Psihologie, pe tema mecanismelor de aparare, Widlöcher nota deja ca acest concept de prima importanta, care este utilizat zi de zi, ramāne insuficient precizat īn planul teoriei psihanalitice. Astfel, importanta Unui concept, combinata cu impreciziile sale, a prilejuit dezbateri, polemici si noi Cercetari, care au marit considerabil numarul de publicatii pe aceasta tema.

Interesul mereu crescānd pentru mecanismele de aparare are trei explicatii.

Mai īntāi, utilizarea mecanismelor de aparare īn practica se diversifica īncontinuu. Daca, la īnceput, mecanismele de aparare au permis o mai buna īntelegere


INTRODUCERE 12


a functionarii psihicului - fie ea normala sau patologica -, ele īsi gasesc acum noi aplicatii īn practica clinica, servind drept indicatori ai functionarii psihicului la pacientii īn curs de psihoterapie sau ca indici diagnostici si de evolutie īn cazul tulburarilor psihopatologice. Utilizarea mecanismelor de aparare depaseste īnsa tot mai mult cāmpul psihopatologiei, devenind curenta īn domenii ca preventia si educatia sanitara, medicina tulburarilor fizice sau selectia profesionala.

Īn al doilea rānd, apar si se dezvolta trei directii de studiu privind ontogeneza si evolutia īn cursul ciclului de viata a mecanismelor de aparare, care sunt evaluate si puse īn relatie cu alte strategii adaptative, mai ales cu mecanismele de coping si de degajare. Īn virtutea importantei lor, aceste directii de cercetare fac obiectul unor capitole distincte īn prima parte a lucrarii de fata.

Īn al treilea rānd, abordarile utilizate īn studierea mecanismelor de aparare se diversifica. Īntr-o prima perioada, mecanismele de aparare au fost ignorate, nu fara o anume aroganta, din cauza unei purificari nationale operate īn contextul psihopatologiei ateoretice si al exceselor revolutiei cognitive. La vremea respectiva, s-a facut auzita o atentionare ce avea sa se dovedeasca un avertisment premonitoriu: "Nu aruncati o data cu apa din cada si bebelusul psihanalizei". Evenimentele ulterioare au aratat, īntr-adevar, ca notiunea "mecanism de aparare" era atragatoare, convingatoare, indispensabila chiar. si īn asa masura īncāt acum - si, fara īndoiala, termenul nu e suficient de puternic - toata lumea si-l disputa! Dupa o intrare discreta īn DSM III-R, DSM-IV propune o scala a functionarii defensive, recunoscānd ca īntelegerea faptului patologic este imposibila fara utilizarea conceptului "mecanism de aparare". Īn acelasi timp, noile directii de cercetare īn domeniu au rezultat din diversificarea abordarilor utilizate īn studiul mecanismelor de aparare: abordarea din punctul de vedere al dezvoltarii (pentru ontogeneza si perspectiva ciclului de viata), abordarea cantitativ-comportamentalista (pentru evaluare) sau cognitivista (īn cazul studiului relatiilor dintre mecanismele de aparare si strategiile de coping). Iata cum un concept fundamental al psihanalizei este supus unor abordari diferite, la prima vedere antinomice.

Īn fata recuperarii unui concept psihanalitic a carui valoare clinica nu mai trebuie demonstrata, reactiile nu au īntārziat sa apara. Sa o retinem pe aceea a renumitului psihanalist american George Vaillant (1993), care afirma: "Este timpul ca eul si mecanismele sale de aparare sa fie vazute ca niste fatete ale realitatii psihobiologice, si nu ca simple obiecte ale cultului psihanalitic". Aceasta declaratie arata īn ce masura se schimba mentalitatile si lasa sa se īntrevada evolutii interesante pentru cei ce cred posibila dezvoltarea unei psihopatologii integrative.

Reactiile la ultimele evolutii privind mecanismele de aparare nu constituie un fapt cu totul nou. Īn 1936, Eul si mecanismele de aparare de A. Freud aparea ca o lucrare foarte īndrazneata, chiar revolutionara. Treizeci si sase de ani mai tārziu, īn convorbirile sale cu Sandler (1985/19891), A. Freud povesteste ca un psihanalist


Prima dintre cele doua date separate prin bara oblica este anul aparitiei textului original. Cea de-a doua corespunde editiei franceze consultate. Vom utiliza aceasta modalitate de prezentare īn ansamblul textului si īn bibliografie.




INTRODUCERE


de renume i-a spus ca, din cauza acestei carti, ea avea sa se trezeasca īn afara miscarii psihanalitice. Altadata, ea relateaza ca, potrivit lui Deutsch, Eul si meca­nismele de aparare a rupt pentru totdeauna relatiile dintre autoare si psihanalisti, īntrucāt cartea vorbeste despre eu si nu despre sine. Atunci cānd, la īnceputul dialogurilor purtate cu A. Freud, Sandler exclama: "Cāt de greu trebuie sa fi fost sa scrii o astfel de carte la vremea aceea!", interlocutoarea raspunde descriind atitudinea unui alt psihanalist renumit, Fenichel, care opina ca ea "se opreste īntotdeauna din a vorbi despre un lucru de īndata ce devine cu adevarat interesant". Autoarea considera ca aceasta replica este un fel. de a spune ca detaliile pe care ea le ofera "pot dauna claritatii tabloului pe care si-a propus sa-l alcatuiasca".

Īn mai multe rānduri, pe parcursul acestor convorbiri, A. Freud evoca atmosfera care domnea īn 1936, īn momentul publicarii lucrarii sale despre mecanismele de aparare, si precizeaza motivele atacurilor la care a fost supusa. Intr-o perioada īn care valoarea unui psihanalist se evalua īn functie de distanta dintre suprafata si obiectul explorarilor sale, īntr-o perioada īn care tendinta era de a sonda tot mai adānc inconstientul, introducerea eului li se parea suspecta multor specialisti. Or, A. Freud sustinuse ideea ca pozitia psihanalistului "trebuie sa fie echidistanta īntre sine si eu, īntre suprafata si abisuri". "A fost o eroare, scria ea, sa credem ca trebuie sa exploram numai adāncimile si sa consideram ca aceasta este psihanaliza. Abisurile singure nu pot produce niciodata o nevroza, care nu poate aparea decāt printr-o interactiune cu suprafata" (Sandler, 1985/1989). Fara a se īndoi de justetea pozitiei sale īn plan teoretic, A. Freud recunoaste totusi ca, pe fondul atmosferei care domnea īn mediile psihanalitice ale vremii, primul capitol din cartea sa Eul si mecanismele de aparare (1936/1993) este aproape un fel de "a-si cere scuze". Īn discutiile sale cu Sandler, ea īsi reafirma cu fermitate pozitia, precizānd ca atāt preferinta pentru inconstient si interpretarea continutului inconstient, cāt si orientarea exclusiva spre eu constituie, fiecare īn parte, o pozitie eronata. "Este ca si cum cineva ar spune ca-i place mai mult partea dreapta a unei persoane decāt partea stānga, scria ea. Nu sunt decāt parti ale persoanei respective si nu ar trebui sa existe vreo preferinta."

Totusi, Eul si mecanismele de aparare nu este doar tinta diverselor critici pe care le-am mentionat aici. Aceasta carte īnseamna, foarte probabil, si o luare de pozitie īmpotriva lucrarii Analiza logica a rezistentelor, publicata īn 1935 de catre Reich, care se īndepartase deja de S. Freud. Reich studiaza aici vestigiile unor fenomene defensive altadata foarte active; acestea, disociate de situatiile īn care-si exercitau functiile īmpotriva instinctelor sau afectelor, s-au transformat īn trasaturi de caracter definitive, cu manifestari externe, vizibile prin anumite atitudini corporale ce constituie cuirase sau blindaje ale caracterului (Charackterpanzerung). Īn Opinia Annei Freud, analiza acestor fenomene este anevoioasa si nu va face obiectul Studiului nostru decāt īn masura īn care vom reusi sa descoperim conflictul actual īntre eu, pulsiune si afect. Autoarea ia pozitie si īmpotriva tendintei de a rezerva termenul "analiza a rezistentei" exclusiv studiului manifestarilor descrise de Reich, Sustinānd ca acesta se poate aplica la fel de bine analizei tuturor rezistentelor.

Diferitele elemente prezentate pāna acum demonstreaza cāt de dificil este sa abordezi tema mecanismelor de aparare. Suntem pe deplin constienti de acest lucru si marturisim ca nu am conceput aceasta carte pentru a stārni noi polemici. Ne-am


INTRODUCERE 14


propus ca obiectiv sa īntocmim un bilant al notiunilor clasice si sa realizam o sinteza a evolutiilor recente, īncercānd totodata sa articulam teoria cu clinica, cu implicatiile practice.

Prima parte a lucrarii se intituleaza "Fundamente" si constituie o prezentare a evolutiei conceptului "mecanism de aparare" de la aparitia sa pāna la ultimele contributii īn domeniu. A doua parte, intitulata "Douazeci si noua de mecanisme de aparare", este consacrata prezentarii, īn ordine alfabetica, a acestor douazeci si noua de mecanisme. Fiecare prezentare contine o definitie si discutarea acesteia, un istoric, unul sau mai multe exemple extrase din studii de caz sau din protocoale ale unor examene psihologice, o sinteza a relatiilor cu alte mecanisme de aparare, precum si date referitoare la semnificatia pentru patologie. Un asemenea mod de prezentare a mecanismelor de aparare nu constituie o reminiscenta a psihologiei predate īn facultate, īn care accentul se pune pe entitatile psihologice, ci pur si simplu o īncercare de a aborda aceasta tema - īn care confuziile sunt, din pacate, numeroase - cāt mai clar si mai didactic posibil.

Speram ca aceasta dubla articulare - notiuni clasice/evolutii recente si teorie/ aspecte clinice - va permite o mai buna īntelegere a unuia dintre conceptele fundamentale īn studiul functionarii normale si patologice a psihicului.




loading...








Document Info


Accesari: 4916
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )