Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































PEDODONTIE

medicina




PEDODONŢIE

CURS I






M      Intraosos = totalitatea miscarilor efectuate de germene intraosos pt a se adapta cresterii osul continator

M      E reglata de factori genetici


2 Etapa ereuptiva = prefunctionala

Miscari efectuate de la locul de formare pana la aparitia primuluii varf in CB

Miscari endoosoase + exoosoase

Miscarile sunt axiale dar pot aparea si alt fel de miscari

Miscarea de debut cand radacina incepe sa se formeze

Pe masura ce radacina se formeaza dintele se apropie de CB, tesutul conjuctiv dispare iar EAR (EDR) se uneste cu epiteliul mucoasei bucale epiteliul reunit

Germenele dentar nu se intalneste cu tesutul conjuctiv in drumul spre CB pt ca acesta degenereaza si dispare

Epiteliul reunit se desface dintele erupe in CB fara sangerare

Desfacerea epiteliul reunit

Datorat fenomenelor enzimatice + datorat celulelor EAR

Pe masura ce dintele avanseaza in CB , mansonul epitelial ce il inconjoara coboara si determina formarea jonctiunii dento-gingivale etapa va lua sfarsit

Cu formarea jonctiunii dento-gingivale rolul org.smalt s-a incheiat (Alt rol : formarea smaltului induce diferentierea odontoblastilor , secretiile si mineralizarea smaltului).

Dintele erupt in CB radacina continua sa creasca . Dupa ce a erupt in CB dintele avanseaza cu 1-2 mm pe luna (avans mare la dintii temporari , mai mic la cei permanenti)

Dupa atingerea planului de ocluzie , formarea radacinii dintelui continua caracteristic fiecarui grup

Etapa posteruptiva

Y    Dupa ce a atins planul de ocluzie erupe pana la intrarea in functiesi apoi si dupa pt ca dintele trebuie sa se adapteze unor fenomene complexe ce apar : dezvoltarea oaselor maxilare (mai intensa intre 13-18 ani) + uzura ocluzala si aproximala

Y    Dintele face miscari de mezializare fiziologica


Teorii ce explica miscarile eruptive dentare

Teoria tractiunii ligamentare

Y    Motorul miscarii eruptive = tractiunile pe care ligamentele periodontale o exercita asupra dintelui

Y    Ligamentele periodontale - fibre de colagen - se prind pe cemetul radicular si osul alveolar

Y    Insertia pe os fixa : se bazeaza pe proprii fibroblasti . Contractiile de migrare , prindere intre ele sunt propr transmise ligamentele periodontale

Y    Mai multe fibroblaste se unesc intre ele , cu un capat se fixeaza de fibrele de colagen exercita o tractiune pe cementul radicular o miscare eruptiva .


Teoria cresterii radiculare

J     E abandonata

J     Formarea radacinii preia forte necesare impingerii dintelui spre CB prevedea existenta unei formatiuni la baza alveolei = ligament in hamac insertie fixa pe marginea alveolei . Formarea unei mici portiuni radiculare exercita presiuni pe ligamentul in hamac ce transforma presiunea intr-o miscare de impingere a dintelui spre cavitatea orala .

J     Studii recente : in anumite anomalii dentare : Displazia Dentinara I neformarea radacinii ar trebui sa nu erupa conform acestei teorii

J     Dupa studii recente ligamentul in hamac nu exista


Teoria presiunii vasculare

E valabila

Vasele pulseaza sincron cu pulsul aceste pulsatii de la baza germenului au o amplitudine mai mare decat cele de deasupra se imprima miscari eruptive de mica amplitudine


Teoria presiunii pulpare

Exercitata de cresterea pulpara

Multiplicarea celulelor pulpare pot genera o forta care sa-I imprime dintelui o miscare eruptiva


Teoria cresterii osoase

Fenomen de apozitie osoasa , e consecinta miscarilor eruptive si nu cauza lor asa cum se presupunea .

Dintele dupa eruptie sufera influenta contractiilor musculare periorale se directioneaza pozitia dintelui in CB.


Secventa de eruptie a dintilor temporari


Cuprinde 2 aspecte : Ordinea secventelor si Cronologia secventelor


Ordinea : IC , IL , M1 , C , M2

In cadrul acestei grupe , dintii inferiori ies inaintea celor superiori cu o exceptie IL sup iese inaintea IL inf


Cronologia dintii temporari ies in 3 etape

Etapa incisiva

Etapa M1 , C

Etapa eruptiei M2


Etapa incisiva Etapa M1 , C Etapa eruptiei M2

IC inf 6 luni M1 inf 1 an si 4 luni (12+4=16 luni) M2 inf 2 ani si 3 luni (27 luni)

IC sup 10 luni M1 sup dupa cateva saptamani M2 sup 2 ani si 4-5 luni (28-29 luni)

IL sup 11 luni C inf 1 an si 7 luni (12+7=19 luni)

IL inf 13 luni C sup la cateva saptamani

Pauza 6 luni Pauza de aproximativ 8 luni


Concluzii :

J     Ies aproximativ din 6 in 6 luni (pe grupe de dinti)

J     Cronologia dintilor temporari e supusa mai putin variatilor decat dintii permanenti

J     Cronologia dintilor temporari e supusa in 80% unui determinism genetic


Fenomene ce insotesc eruptia dentara Fenomen de Teething

Semne generale

M      Discomfort , copil agitat , plangacios

M      Pierderea apetitului , insomnii , copilul roade jucarii

M      Copilul sa aiba unghiile taiate , mainile spalate

M      Copilul saliveaza abundent curge saliva pe gat , piept apar iritatii

M      Febra : 37 , 37.2 , maxim 37.5 . Febra mai mare se asociaza cu o boala generala

M      Copilul datorita hipersalivatiei se ineaca cu saliva

M      Nu trebuie sa aiba semne generale ca :

diaree abundenta

probleme de somn cateva zile la rand

stare de letargie

eruptii cutanate in alte zone

semne de tuse pronuntata , febra mare


Semne locale de Teething

Y    Bombare in locul unde va aparea 2 bombari simetrice , de dimensiuni usor diferite

Y    Zona usor pruriginoasa , usor dureroasa

Y    Gingiile usoara congestie

Y    Cand dintele emerge o mica sangerare ( mai rar , de obicei nu )

Y    Simptome de amploare mai mare la nivelul M

Y    Ce facem :

distragem atentia copilului

masaje blande cu o lingurita rece , cu deget umezit in tifon umezit

jucarii de cauciuc

daca nu , se dau preparate locale cu geluri anestezice (Colagel-fara zahar si alcool), analgezice generale (Paracetamol-Panadol baby dupa prescriptia medicului), sedative usoare dupa sfatul medicului pediatru


Manifestari locale ce trebuie sa ne ingrijoreze , patologice

Mucoasa f congestiva , f sensibila la palpare sau sensibila spontan , tumefactie imp , scurgeri purulente

Se dau antibiotice pe cale generala : Amoxicilina-suspensie pt copii

Antiseptice locale : curatiri cu apa oxigenata slaba , alimente mai moi , igiena riguroasa

Sa nu se faca abuz cu cele de mai sus

Hematom de eruptie pe mucoasa gingivala in dreptul viitorului dinte , atat la dintii temporari (C si M) cat si la dintii permanenti (M si C). Tumefactia e moale , depresibila , de culoare violacee-albastruie ce are drept cauza ruperea de vase de sange si acumularea in foliculul dentar . Este fiziologic , nu se trateaza, se rezoarbe de la sine. Daca e f mare se poate realiza un drenaj.

Chistul de eruptie tumefactie pe mucoasa gingivala cu cateva saptamani inainte de eruptie. Culoare mai deschis data de acumularea de lichid seros in foliculul dentar . Chistul are o constitutie mai mare decat a hematomului .

Pt. chistul suprainfectat se realizeaza drenajul , ingrijire locala + generala (cu acordul medicului pediatru)


Tulburarile eruptie dentare a dintilor temporari

o       Igiena cavitatii bucale;

o       in boala RIGA-FEDE marginile subtiri se netezesc, apoi se administreaza preparate fluorurate (NaF).

o       Daca sunt incisivi, acestia pot produce leziuni mamelonare mamei, deci vom hrani copilul cu biberonul


Tulburarile de pozitie a dintilor temporari

M      Dinti inclusi in os dinti supranumerari

M      Pot erupe in alte pozitii : ectopii

M      Anchiloze dentare : fenomen in care osul se sudeaza de cementul radicular, ligamentul periodontal disparand

M      La dintii temporari, permanenti

M      Provoaca infraocluzia dintelui

M      Poate aparea in oricare moment al eruptiei sau dupa ce a erupt complet

M      Fenomen de reincluzie isi reia drumul de la eruptie

M      Mai frecvent la dintii temporari (M temp), mai ales la cei inf.

M      Are caracter ereditar

M      Graduri de infraocluzie

usoara - cea mai frecventa (pana la nivelul punctului de contact)

medii ( in jurul punctului de contact )

grave ( sub unctul de contact )

M      Frecventa anchilozei si infraocluziei cresc cu varsta


Factorii etiologici ai anchilozei\

Perturbari ale metabolismului ligamentului periodontal - factori generali sau locali (traumatisme sau inflamatii)

Factori ereditari

Clinic

infraocluzia

la percutie tonalitati inalte

lipsa mobilitatii dentare

Tratament

in functie de prezenta sau absenta mugurelui dintelui permanent (anchiloze mai frecvent cand nu e mugure)

gradul de infraocluzie + rata progresiei

complicatii + gravitatea lor

complicatii : migrarile dintilor vecini : se inclina vecinii , antagonistii in plan vertical perturbari ale varstei de eruptie a dintilor permanenti (intarzieri), modificari ocluzale la nivelul tuturor dintilor permanenti

Dinte cu succesor :

dinte extras infraocluzie grava

infraocluzie usoara sau medie expectatitva (se urmareste rezorbtia radiculara)

se reantregeste suprafata ocluzala prin RC sau coroana

Dinte fara succesor :

dintele se extrage

prin tratament ortodontic ceilalti se redreseaza ; se urmareste eruptia celorlati dinti

Factori ce intereseaza eruptia dentara temporara

Factori fiziologici

legati de mama

- varsta mamei la nastere mama tanara : eruptie accelerata

- nr crescut de nasteri dintii ies mai tarziu

stare de sanatate buna eruptie mai rapida

legati de copil

- greutatea , inaltimea la nastere crescute dintii ies mai repede

- sex : la baieti primul grup erupe mai repede ; restul dintilor erup mai

repede la fete

- situatia sociala mai proasta : erup mai greu


Factori patologici

rahitism , sifilis congenital , rubeola prenatala intarzieri

anomalii cromozomiale : sindromul Down : intarziere + modificarea secventelor de eruptie

factori endocrini : hiperfunctia hipofizara + tiroida acceleratie

hipofuncti hipofizara + tiroida intarziere

febre eruptive : accelereaza eruptia dintilor situati mai aproape de CB (m superficial)


Factori ce influenteaza eruptia dintilor permanenti

E    Factori fiziologici :

sex : influenteaza ordinea + varsta

rasa : la negri mai repede , la caucazieni mai tarziu

zona : climatul cald mai repede

mediu urban : mai repede

conditii socio-economice bune : mai repede

perioade de calamitati , razboi : eruptie intarziata

tendinta seculara : au tendinta de a erupe mai devreme

E    Factori patologici

generali : influenteaza toti dintii

locali : localizati pe grupe de dinti

Factori patologici generali

B)         Factorul genetic : eruptie intarziata familiala

C)        Boli genetice : sindromul Down intarzie , inversari ale eruptiei

Osteopetroze : densifica osul intarzie

Disostoza cleido-craniana : dintii temporari normal , dintii permanenti mai tarziu , inversari ale perioadelor de eruptie .

Factori patologici locali influenteaza varsta si traseul

A)            Obstacol : dintii supranumerari

B)     Modificari de forma : dinti dilacerati (au o angulatie)

C)            Cariile complicate de la nivelul dintilor temporari pot provoca complicatii atat de mari incat sa fie necesar sa fie extrasi precoce

D)            Extractia precoce intarzierea eruptiei dintilor permanenti (cand ei sunt adanc in os) sau erup mai devreme. Extractia temporarilor nu f precoce dinti permaneti superficiali

E)     Traumatisme pierderea prematura a dintilor frontali accelereaza eruptia sau o incetinesc.




Curs 5

Secventa de eruptie a dintilor permanenti


In cadrul acestui grup erup intai dintii de la mandibula . Exceptie PM sup ies inaintea celor inf. Erup la mici intervale de timp. La fete dintii erup ceva mai devreme. Caninii si premolarii sunt cei mai perturbati in ordine si cronologie.


Etapele eruptiei dintilor permaneti 2 etape


Etapa I : intre 6 - 9 ani erup M1 si IC,IL

intre 6 - 7 ani : M1 , IC inf Poate sa erupa intai M1 si apoi IC inf sau intai IC inf si apoi M1 sau erup

simultan

IC inf erupe dupa IC sup

IC inf erupe lingual de dintii inf temporari dintii temporari sunt

extrasi iar pacientul e sfatuit sa impinga cu limba dintii

intre 7 - 8 ani : IC sup , IL inf

intre 8 - 9 ani : IL sup


Etapa II: intre 9 - 13 ani erup restul dintilor , mai putin M3

Ordinea si cronologia difera in functie de sex :


Intre 7-10 sapt de viata intrauterina : incepand cu INCISIVII terminand MOLARII

Intre 5-6 luni de viata intrauterina : INCISIVII - MOLARII

Postnatal : pana in luna a X-a

Momentul nasterii marcat de linia neonatala separa zonele mineralizate prenatal de cele mineralizate postnatal. Orice tulburare a nasterii duce la aparitia unei benzi neonatale (in loc de linie) . Aceasta banda este smalt + dentina mai putin mineralizata . La nivelul ei apar carii cu evolutie rapida in suprafata + profunzime

Linia neonatala : la nivelul INCISIVILOR : la unirea 4/5 coronare 1/5 de colet

C : la mijlocul coroanei

M temp : la baza cuspizilor (la nivelul punctului de contact)

M de 6 ani : la nivelul vf cuspizilor


La 1-1 dupa eruptia dintilor .


M1 : la 4 luni intrauterin 2) IC sup+inf : 3 - 4 luni postnatal

INCISIVII : la 5 luni intrauterin IL sup : 8-12 luni postnatal

C : la 6 luni intrauterin C : 4 - 5 luni postnatal

PM1 : in jurul nasterii PM1 : 1 - 1 an postnatal

PM2, M2 : in primul an de viata PM2 : 2 - 2 ani

M3 : la 4 ani postnatal M1 : la nastere

M2 : 2 - 2 - 3 ani

M3 : 7 - 10 ani


3) IC , IL : 4 - 5 ani 4) . 5) IC , IL : la 2 - 3 ani dupa eruptie

C : 6 - 7 ani C : intre 1- 3 ani dupa eruptie

PM1 : 5 - 6 ani PM1 , PM2 : 2 ani dupa eruptie

PM2 : 6 - 7 ani M1, M3 : 3 - 4 ani dupa eruptie

M1 : 2 - 3 ani M2 : 2 - 3 ani dupa eruptie

M2 : 7 - 8 ani

M3 : 12 - 13 ani




Varsta dentara

J     Se calculeaza apreciind principalele momente ale formarii dintilor in raport cu varsta la care se produc

J     Nolla : scoruri de la 1 la 10 principalele momente ale evolutiei dentare

1 : debutul formarii mugurelui

2-6 : mineralizarea coroanei ( 2=initiere , 6=terminare)

7-9 : formarea radacinii

10 : inchiderea apicala completa

J     Se efectueaza ortopantomograme si fiecarui dinte I se da cate un scor , in functie de locul unde se situeaza mineralizarea , forma radacinii . Se aduna scorul , se face media care e cautata in tabele pt a vedea carei varste dentare corespunde daca concorda cu varsta pacientului : e favorabil !


Particularitatile morfologice si structurale ale dintilor temporari

M      Dintii temporari au deosebiri de morfologie si structura fata de dintii definitivi influentele patologice ale dintilor temporari si metode de tratament

M Particularitati


I Nr diferit : 10 sup , 10 inf 20 dinti

Formula dentara : 2II 1C 1M1 1M2

2II 1C 1M1 1M2

In spatele celui de al V-lea dinte se afla M de 6 ani

Dintii permanenti : 32 dinti : 2 II 1 C 2PM 3 M

2 II 1 C 2PM 3 M

! Nu exista formularea : Premolarii definitivi


Notatia dentara

A ) Sistemul universal de numerotare :

dintii frontali : II, C mai mici decat dintii permanenti ( cam cu 1/3 mai mici )

dintii laterali : M mai mari in dimensiune MD decat succesorii permanenti

M1 temp sup : cu 0.1 mm mai mare decat PM1

M2 temp sup : cu 1.4 mm mai mare decat PM2

M1 temp inf : cu 0.7 mm mai mare decat PM1

M2 temp inf : cu 2.7 mm mai mare decat PM2

IC inf este cel mai mic dinte : lungimea totala 14 mm, inaltimea coroanei 5 mm, diametrul MD 4-4.1 mm , diamerul VO 4 mm

C sup este cel mai mare dinte : 19 mm lungime totala, inaltimea coroanei 6.5 mm, diametrul MD = diametrul VO = 7 mm lungimea radacinii e aproximativ dublul lungimii coroanei.

M2 temp inf este cel mai voluminos in sens MD diametrul MD = 9.9 mm , lungimea totala aproximativ 19 mm, inaltimea coroanei 5.5 mm, diametrul V0 = 8.7 mm


IV Forma dintilor

E    dintii temporari frontali asemanatori cu dintii permanenti , dar sunt mai scurti si mai globulosi

E    M temp forma diferita de a PM , dar unii M2 temp sunt asemanatori cu M1 definitivi de pe acea arcada




Caracteristicile morfologice generale ale dintilor temporari

Coroana

o fata vestibulara pe care exista o proeminenta cervicala spre colet sub care exista o constrictie

pe fata ocluzala : proeminenta cervicala sub care exista constrictie numai la frontali

cea mai mare proeminenta vestibulara : la M1 inf + C sup

deasupra convexitatilor , in special la M1 (la M in general) fata vestibulara devine convergenta spre ocluzal perimetrul ocluzal e mai mic decat perimetrul cervical

si pe fata ocluzala apare convergenta , dar intr-o mai mica masura

zonele de contact sunt in suprafata, nu punctiforme ca la dintii permanenti , ele sufera modificari de-a lungul vietii

in zona frontala la inceput exista suprafete de contact ce ulterior dispar aparand spatierile fiziologice ce vor pregati eruptia dintilor permanenti

la nivelul M la inceput exista spatieri ce ulterior se reduc si dispar cu eruptia M de 6 ani ce strange contactul aparitia de carii frecvente ce evolueaza in suprafata si profunzime

la nivelul dintilor temporari : spatii ale primatelor precanin la max , retrocanin la mand

Radacina

mai lunga in raport cu coroana, mai subtire, mai efilata decat la dintii permanenti

dintii frontali monoradiculari

molarii pluriradiculari M sup : 3 radacini , M inf : 2 radacini

radacinile se desprind direct din baza coroanei, la nivelul jonctiunii smalt-cement

radacinile se pot fractura usor daca nu sunt rezorbite la extractie

radacinile sunt divergente de la baza, convergente spre apex in acest spatiu se afla dintele succesor

radacinile dintilor monoradiculari : convexitatea spre vestibular, curbura spre distal (convexitatea datorata mugurelui dintelui permanent)

Camera pulpara

e mai voluminoasa in comparatie cu coroana dintelui

conturul urmareste suprafata exterioara a coroanei

Caracteristici morfologice de grup

Incisivii

Mai mici, globulosi, marginea incizala neteda, mai au lobi de crestere .

Au pe fata ocluzala cingulum de dimensiuni diferite.

Nu prezinta foramen cecum.

Nu prezinta sant de descarcare vestibular .

Exista acea proeminenta cervicala .

Prezinta un unghi mezial bine exprimat, unghi distal rotunjit .

Cel mai mic IC inf la cea mai mica carie aproximala se deschide camera pulpara

IC sup = cel mai simetric dinte : diametrul mezio-distal mai mare sau egal decat diametrul cervico-incizal

IL asemanatori cu centralii

IL sup mai mici dar mai lungi

IL inf au diametrul mezio-distal mai mare decat cei inf

Camera pulpara urmareste conturul exterior al dintilor camera pulpara are aspect de evantai

2 coarne pulpare:pe M (mai proeminent) si pe D


C

Are un cuspid ce se abrazeaza in timp , se descopera dentina

Are 2 pante : spre M si spre D . Panta M mai mare la C sup , panta D mai mare la C inf

O creasta longitudinala pe fata vestibulara ce uneste varful caninului cu coletul ; de o parte si de alta a ei se schiteaza niste depresiuni

Aceasta creasta apare si pe fata ocluzala a camerei , uneste varful cuspidului cu cingulum. Imparte fata ocluzala in 2 zone . Exista 2 fosete .

Cingulum mai mare la C sup

Radacinile de 2 ori mai lungi decat coroana . Radacina are curbura spre distal

Camera pulpara urmareste conturul exterior al dintelui


M1

Fata vestibulara cu creasta spre cervical sub care exista constrictia la colet. De la nievlul proeminentei vestibulare , fetele vestibulare converg spre ocluzal, mai mult la M1 inf, mai putin la M1 sup de aceea perimetrul ocluzal mai mic ca perimetrul cervical

Fetele ocluzale converg spre ocluzal, dar nu mai e creasta

Fata ocluzala are nr variabil de cuspizi

J M1 sup : 3-4 cuspizi 3 cuspizi : 2 pe V , 1 pe P

4 cuspizi : 2 pe V , 2 pe P

4 cuspizi : poate exista un tubercul atasat de cuspidul MV spre M = tuberculul Zuckerkandl


J M1 inf : fata ocluzala cu 4 cuspizi : 2V si 2L

intre cuspizii MV si ML este o mica creasta de smalt transversala ce separa fata ocluzala in 2 : spre M foseta ocluzala mai mica , spre D foseta ocluzala mai mare

atasat de cuspidul MV tuberculul Zuckerkandl este f pronuntat


M1 sup

3-4 coarne pulpare ( dupa cuspizi)

cornul MV e cel mai aproape de suprafata (1-1.5mm)

o cavitate pe acest dinte poate fi mai profunda pe distal oral si mai superficiala pe MV

are 3 radacini : 1 palatinala + 2 V MV , DV

pe radacina MV pot exista uneori 2 canale

in rest pe fiecare radacina este cate un canal

M1 inf

M Fata vestibulara cu proeminenta cervicala f mare, constrictia la colet f pronuntata , convergenta f pronuntata

M meziala coronara + radiculara > distala ( inaltimea coroanei, radacinii)

M 4 cuspizi , creasta transversala

M camera pulpara mare , 4 coarne pulpare cel MV e cel mai proeminent

M camera pulpara emite o prelungire spre V

M exista tuberculul Zuckerkandl greutate cand punem matrici

M 2 radacini M mai lunga , D mai scurta

M 3 canale 2 pe radacina M (canale MV,ML) si 1 pe radacina D

M 4 canale 2 pe radacina M , 2 pe radacina D





M2 sup

E Este asemanator cu M de 6 ani

E 4 cuspizi , o creasta transversala ce uneste cuspizii MP si DV

E Poate aparea tuberculul Carabeli pe fata palatinala spre maxilar

E Camera pulpara mare in special in sens VO

E 4 coarne pulpare : cel MV este cel mai superficial

E 3 radacini : 2 vestibulare , 1 palatinala

E Poate aparea un canal superficial pe radacina MV


M2 inf

J Cel mai voluminos

J Asemanator cu M de 6 ani inf

J 5 cuspizi 3V mici si egali

2L mai mari

J 2 radacini : M si D cu 3 sau 4 canale

J Camera pulpara mare in sens MD mai mult

J 5 coarne pulpare , cel MV e cel mai superficial


Structura dintilor temporari

Dentina + smaltul

J Smaltul e mai subtire la dintii temporari

J Dentina in zona centrala, ocluzala este mai groasa, camera pulpara are o concavitate spre ocluzal.

J Dentina dintilor temporari e mai permeabila in special in timpul rezorbtiei

J Linia neonatala - dentina mineralizata pre/post natal , este mai putin densa , aspect granulat

J Diametrul canaliculelor dentinare mai mare spre jonctiunea smalt-dentina o carie in smalt evolueaza rapid in dentina

J In urma procesului patologic se pot depune cantitati mari de dentina de reactie : micsorarea camerei pulpare blocheaza canalul radicular


Cementul

Mai subtire prin cresterea nr de celule

Relatia cement-smalt la dintii temporari :

@ 60% cementul acopera smaltul

@ 30% spatiu intre smalt-cement

@ 10% smaltul acoprea cementul


Pulpa

M Structura asemanatoare cu a dintilor permanenti

M Celule , fibroblasti , vase , nervi

M Cu varsta pulpa sufera fenomene regresive, de imbatranire la nivelul tuturor componentelor : predomina in ultima etapa de evolutie etapa rezorbtiei radiculare

M La periferia pulpei : strat fibrilar de colagen


Nivelul distributiei + Nr elementelor nervoase Particularitati

Nr fibroblastelor nervoase e mai mic ele formeaza plexuri subodontoblastice ce sunt incomplet dezvoltate

Complexe mecano-receptoare - ce favorizeaza legatura intre fibrele Tomes si fibrele nervoase - sunt mai putin numerice

Exista in pulpa dintilor temporari axoni nemineralizati mai multi

Pulpa dintilor temporari este mai putin sensibila


Rizaliza = resorbtia radiculara

Fenomen histologic dictat genetic ce consta in scaderea treptata a radacinii dintilor temporari pana la disparitia completa a radacinii , apoi exfolierea dintilor temporari

Incepe odata cu initierea miscarilor eruptive a dintilor permanenti : cu 3-4 ani inainte de exfolierea dintilor temporari , cu 1-2 ani dupa terminarea formarii radacinii temporare

Factori : 1) Presiunea exercitata de dintii permanenti de inlocuire

2) Forta declansata de muschii masticatori

3) Pulpa dintilor temporari

1) Presiunea exercitata de dintii permanenti de inlocuire

- dintele permanent declanseaza presiuni cand incepe eruptia sa : cand coroana a fost complet mineralizata germenele se angajeaza in procesul de eruptie

- argumente pro :

* in cadrul anodontiilor : oprirea sau incetinirea ritmului resorbtiei radiculare

* cand dintele permanent e f voluminos, resorbtia radiculara poate aparea la 2 dinti temporari vecini

* ectopii ale dintilor permanenti resorbtia apare in alt loc, unde e mugurele ectopic

2) Forta declansata de muschii masticatori

- creste forta musculara in inaintarea in varsta a copilului

- desfasurarea resorbtiei radiculare suportul alveolelor scade, implantarea dintelui in alveola scade, apare mobilitatea

3) Pulpa dintilor temporari

- nu e implicata in resorbtia fiziologica

- e implicata cand ea se imbolnaveste : complicatii pulpare pulpite gangrene complicate, ele putand modifica vitalitatea si tiparul resorbtiei radiculare (accelereaza) + apare in alta parte decat e fizilogic - adica la apex - pe suprafata radacinii , interradicular


Resorbtia radiculara

J Incepe la II si C inspre ocluzal, apoi dintele sufera repozitionarea in os resorbtia la apex:tipar orizontal sau oblic (in bizou)

J Pt M : radacini puternic divergente : la inceput resorbtia are loc pe suprafata interna a radacinii. Prin repozitionare resorbtia continua la apex

J Pot exista diferente intre diametrul dintilor de inlocuire fata de perimetrul deschis de radacina : se produc presiuni exercitate de dintii permanenti neuniforme : unele radacini se resorb mai repede, altele mai incet

J La M inf - radacina M se resoarbe mai repede

J La M sup - radacina V se resoarbe mai repede


Mecanismul de producere a resorbtiei

Rizaliza = fenomen asemanator resorbtiei osoase. Se produce pe baza actiunii odontoblastelor

Mecanismul nu exista ca atare ci apare dictat genetic cand se impune declansarea resorbtiei : celulele vin pe cale sangvina si provoaca diviziuni sistolice reticulo-histocitare prin unirea a 2-3 monocite

Odontoblaste = celule mari , citop. bogata, numeroase organite celulare (celule multinucleate) ce contin o bogata fosfataza acida. La locul resorbtiei ele emit o portiune activacatre radacina = portiune in perie realizata prin plicaturarea membranei + citop celulelor spre zona de resorbtie)

Odontoblastele inactive nu au suprafata in perie . Diferentele lor sunt sistemul de parathormon si inhibitorul de calcitonina

Resorbtia - proces intermitent : perioade active + perioade de pauza . In perioadele active dintele capata mobilitate. In perioadele de pauza dintele capata fixitate in alveola prin depunere de cement in zona radiculara resorbita anterior

Perioadele de activitate depasesc perioadele de pauza resorbtie totala

Resorbtie fiziologica : de la ext prin dispunerea odontoblastelor active spre suprafata de resorbtie (ea are o pozitie variabila in functie de locul unde apare presiunea dintelui permanent).


Mecanism intim de resorbtie

M      Odontoblastele se orienteaza cu zona de resorbtie spre radacina

M      Ele emit portiuni in perie

M      Se resoarbe cementul (la inceput) + dentina

M      La inceput : resorbtie in afara osteblastelor : exocitoza : dezvoltarea sarurilor minerale sub actiunea fosfatazei acide

M      Substanta organica e fragmentata in mici portiuni ce sunt inglobate in celule : liza in interior : endocitoza

M      Odontoblastele resorb de 2-3 ori mai mult decat volumul lor

M      Dispar ligamentele periodontale + fenomenul regresiv pulpar


Tiparul fizilogic :

E Simetric stg-dr pt dinti omologi

E Mai intai dintii inferiori

E La arcada inf se exfoliaza ultimul M2

E La arcada sup se exfoliaza ultimul C sau M2

E La fete resorbtia are loc mai repede decat la baieti

E C si M au variatii mai mari decat II.


Resorbtii patologice

In imbolnavirile puplare : interradicular pe suprafata radiculara , in int camerei pulpare (resorbtii patologice) pot sectiona radacina se pot face si extractii


Comportamentul dintilor temporari in cursul vietii = Stadiile evolutive ale dintilor temporari pe arcada


I Dinte temporar imatur

M De la aparitia pe arcada pana la inchiderea apexului (1-1 ani)

M Dintele are o pulpa tanara, capacitate crescuta de aparare, putere reparativa crescuta

M Anumite metode terapeuticeconservatoare au mai mare succes decat in celelalte etape

M Patologie traumatica (fracturi + luxatii) sau carioasa (caria de biberon)

M Toate metodele de tratament sunt posibile, dau rezultate bune numai sa ne lase copilul sa-I lucram

M Reactia pulpei la procesul patologic : depuneri de dentina ce uneori oblitereaza camera pulpara + camera radiculara

M Complicatiile proceselor patologice : mortificarea + infectarea pulpei , anchiloze


II Dinte temporar matur

J Faza de stabilitate dentara

J Din momentul in care apexul s-a inchis pana la debutul resorbtiei radiculare 3 ani +/- 6 luni

J Dintele temporar se manifesta ca un dinte permanent

J Orice patologie, afectiune pulpara acuta / totala (PST) nu imbraca forme clinice atat de dramatice

J Aparare buna la inceput, scade pe masura ce ne apropiem de a III-a etapa

J Se incearca toate etapele de tratament , cu rezerve pt cele ce implica a aparare f buna la sf etapei : coafaje directe.


III Dinte temporar imbatranit

Stadiu de instabilitate dentara

Stadiu de dinte temporar in curs de resorbtie

Pe toata durata resorbtiei, pana la exfolierea dintelui 3 ani

Resorbtie + fenomene regresive pulpare : scad potentialul de aparare a pulpei patologie pulpara : pulpite purulente sau pulpite cronice mai frecvent

Nu toate tratamentele dau rezultate : coafajul direct nu are succes

In tratamentul endodontic, prin radacina larga sa nu se lezeze sacul folicular al dintelui permanent


Caria dentara la dintii temporari

E Proces distructiv de natura infectioasa

E Fenomen dinamic in care se produce distructia componentei minerale (demineralizarea) + liza componentelor organice ulterior

E Proces de lunga durata : se produc diferite atacuri acide ce produc demineralizari urmate de perioade de remineralizare .

E O carie cu lipsa de substanta apare dupa 3-4 ani de la data primului atac acid

E Balanta intre procesele de demineralizare si cele de remineralizare : proces initiat de carie : se poate vindeca sau poate evolua cavitate









Formele clinice ale cariei dentare la dintii temporari

1 ) Caria oprita in evolutie

procesele de remineralizare predomina fata de cele de demineralizare ;

cand un dinte isi pierde vecinul, zonele de retentie interdentara dispar autocuratirea + igiena artificiala se imbunatatesc . Zona e scaldata de lichid bucal : saliva cu F remineralizarea .

pete brune-maronii, fara lipsa de substanta, pot avea o suprafata rugoasa

procesele de demineralizare nu sunt stopate prin metode profilactice atacurile acide vor continua + apare lipsa de substanta


2 ) Caria cu lipsa de substanta


3 ) Caria incipienta

- s-a produs prin demineralizare

- smaltul de la suprafata e integru, poate fi usor mat

- nu exista lipsa de substanta

- microorganismele din placa bacteriana produc acid el va demineraliza suprafata smaltului : Ca si P rezultate ies pe suprafat dintelui reprecipita la suprafata smaltului . Suprafata smaltului va fi intacta

- atacurile acide continua, pH scade apare cavitatea : pata alba cretoasa

- cariile incipiente sunt f supuse vederii

- modalitatea de examinare :

J dintele trebuie curatat de placa bacteriana + tartru

J se izoleaza si se usuca dintele

J se aplica o lumina f buna

J se foloseste lupa pt petele albe cretoase

J palpare blanda cu sonda - sa nu fie ascutita

J separatoarele in zonele aproximale - pot leza straturile superficiale

J acele pete albe cretoase in zonele proximale cand creasta marginala e integra nu e carie incipienta , e smalt subminat sub care exista dentina alterata

J palpare cu sonda rotunjita .


Tratamentul cariilor

Sa actionam in primul rand asupra factorilor etiologici , nu asupra efectelor factorilor etiologici

Tratament curativ doar pt efecte


Factori etiologici ai cariei dentare

Gazda Factori orali + Factori generali

Factori orali

- dintele : M structura dintelui

M hipoplazii, hipomineralizari dobandite

M imaturitate posteruptiva a dintelui

- linia neonatala : mai prost mineralizata

- morfologia dentara : M fata ocluzala cu fisuri, gropite, suprafete accidentate

favorizeaza retentia alimentelor

M fisuri in fata vestibulara (II) foarte defavorabila

- incongruenta dento-alveolara : M inghesuire, lipsa de aliniere

- saliva:

M in functie de cantitate : cantitate crescuta inhiba procesul carios

M in functie de calitate : F efect protector , minerale + vascozitate

M sisteme cariopreventive salivare : lizozim + minerale




Factori generali

A)        Pacienti cu handicap general : senzorial, psihic, fizic. Factor favorabil prin aflux salivar : sedativele pe care le iau produc xerostomie . Medicamentele sunt tablete mestecabile sau siropuri cu zahar.

Alte boli : astm + respiratie orala uscarea gurii.

B)        Factori economici : medii mai joase mai multe carii

igiena bucala + corporala

diete neechilibrate


Microorganisme

Caria nu apare in lipsa microbilor, chiar in diete bogat cariogene

Streptococ : mutans, sangvis, salivarius, milieri

Streptococul mutans : @ populeaza cavitatea bucala cu aparitia primilor dinti

@ e puternic acido-producator, e slab acido-rezistent

@ produce PZ intra+extracelular prin enzime: PZ ajuta la aderenta streptococului de dinte

Placile bacteriene vechi adapostesc multi microbi, sunt cele mai agresive

Lactobacilul : chiar din primele zile dupa nastere. Slab acidoreducator, puternic acido-rezistent


Substante nutritive

J Diete :

cei mai nocivi : HC - monozaharide, in special zaharoza, lactoza, glucoza

cele mai nocive : cele lipicioase

consitenta alimentara : consistenta crescuta mai nocive

glucidele sa se dea la mese, apoi sa se spele pe dinti


Moment nefavorabil cand se aduna Gazda + Microorganismele + Substantele nutritive


Caria de biberon lichide indulcite in biberon, absenta igienei, salivatie scazuta in timpul noptii




Curs 7

Alte modalitati de depistare a leziunilor incipiente

Rx - bite-wing



M Film retrocoronar, in spatele arcadelor dentare, pacientul musca aripioara

M Coroana sup,inf + f putin din radacina

M Pt leziuni incipiente aproximale : demineralizare la mai putin de la exteriorul smaltului. Leziunile ocluzale nu prea se vad

M Dintele spalat, uscat, curatat carie : modificare de culoare de o parte si de alta a santului intercuspidian

M Se poate explora santul: freze sferice, cilindrice, cilindro-conice (explorare) la turatie conventionala, se indeparteaza coloratia : smalt indemn se face sigilare largita = enameloblastie.


Momentul cand CB e populata microbian

J La nastere e sterila

J Colonizata dupa nastere

J Streptococul apare odata cu aparitia dintilor se prinde pe suprafete dure apare la nivelul CB de la mama.

J Popularea masiva cu Streptococi = fereastra de intentiozitate mai pregnant de la 17-31 luni (chiar mai devreme 11-13 luni) Carie de biberon

J Mama cu carioactivitate crescuta copilul va fi infectat cu o cantitate crescuta de Streptococ mutans carie precoce severa

J Se scade cantitatea de Streptococ mutans la femeile gravide sa mestece guma de mestecat cu substante antimicrobiene scade Streptococul mutans scade transmiterea la copil scad cariile precoce

J Dupa HC in 30 min saliva tampon aciditatii

J Intre mese gustari dese pericolul cresterii de aciditate aciditate permanenta



Date epidemiologice privind caria la dintii temporari

Indici de apreciere a activitatii carioase

Topografia + distributia proceselor carioase in dentitia temporara

Forme clinice de carie la dintii temporari


Y Indici de apreciere a activitatii carioase

- pt a aprecia imbolnavirea la nivelul de grupari mari de populatie

- realizarea de comparatii intre diferitele grupari de populatie

- atrag atentia asupra imbolnavirii prin carie la un anumit moment

- in functie de valoarea lor se stabilesc strategii / programe de prevenire

Indicele de frecventa (de prevalenta)

* apreciaza proportia de indivizi bolnavi la un anumit moment

* se exprima in procente la 100 de indivizi. Pt dintii temporari este variabil in functie de tari, regiuni (indice 70% pt dintii temp)

* nu exprima gravitatea imbolnavirii prin carie

* s-au imaginat indicii ce evalueaza experienta carioasa

Indicele CAO (DMF)

* CER = carie , extractie, restaurare (extractia numai in urma unui proces carios)

* poate aprecia activitatea carioasa considerand dintele ca unitate de examinare (DMFT) sau suprafata dentara (DMFS)

* dupa ce dispar Incisivii de pe arcada se calculeaza doar indicele DF se aduna la fiecare individ . Pt o populatie se face media aritmetica nu se mai exprima in procente , ci e o valoare

* DMFT Se aduna 1 carie pe dinte. Pe dinte sa fie doar un singur element: carie, obturatie (nu se ia si caria si obturatia)

* DMFS Carie dento-ocluzala : se socotesc 2 suprafete

Rata cariilor (incidenta) :

nr de carrii noi aparute intr-o unitate de timp (de regula 1 an)

daca apar multe carii in unitatea de timp respectiva


Y Topografia si distributia proceselor carioase in dentitia temporara

Primele procese la nivelul M (dupa 2 ani jumatate - 3 ani) : in mod obisnuit, tipare obisnuite

Tipare neobisnuite : apare la 20 de luni

Mai afectati M inf decat M sup, si M2 mai afectat decat M1

Dupa 4-5 ani incep sa apara si cariile aproximale, in general tot la nievlul M.Aparitai lor e favorizata da strangerea contactelor dintre M temp si pregatirea arcadelor alveolare si dentare pt eruptia M de 6 ani

La II intre 4-5 ani spatiile incep sa creasca pt a face loc II permanenti cu diametrul mai mare

Initial intre M temp nu exista contacte, acestea strangandu-se ulterior

Exista spatii primate : inf intre C si M , sup intre IL si C

Suprafata meziala a M1 inf mai putin carioasa e posibila autocuratirea

Marimea spatiilor dintre M arata daca va face carii sau nu

Spatiul < 0.5 mm sanse mai mari la carie decat la cei cu spatiul > 0.5 mm

Spatiul restrans : conditii pt retentia alimentelor, bacteriilor

Ordinea de aparatie a cariilor aproximale se respecta secventele eruptie : Mai devreme pe M1 fata de M2

Datorita caracterului de boala infectioasa + posibilitati de transmisie se intalnesc si carii in oglinda (fata in fata) distal pe M1 si mezial pe M2 , dupa cateva luni

Caria aproximala se poate intalni pe dinti omologi simultan sau la distante mici de timp. La nivelul zonelor de contact = suprafete mari de contact

Zona de minima rezistenta , linia neonatala la M e la baza cuspizilor

Procesul carios evoleaza insiduos, fara semne clinice creasta marginala se prabuseste , proces carios profund

Studiile au aratat caria aproximala e mai usor de prevenit prin corectitudinea igienei orale fata de caria ocluzala

La dintii temporari: carii aproximale la II la orice varsta . Nu au aceeasi frecventa ca la nivelul M. Unghiul incizal se intrerupe destul de repede

Caria de colet mai rara . Vestibulara sau orala . Prezenta lor arata carioactivitate crescuta

Carii la frntalii inf carioactivitate crescuta

Distributia pe sexe exista diferente .

Distributia pe cele 2 medii urbane si rurale exista diferente

Distributia pe mediile socio-economice diferente

Viteza de propagare a cariei pe dintii temp este mai rapida datorita grosimii scazute a structurilor dentare, incarcarea minerala scazuta. Predomina carbonat-apatita structura mai putin rezistenta.

Y Forme clinice de carie

a)      Dupa topografie

b)      Dupa structura interesata

c)      Dupa viteza de propagare

+ Forme particulare, tipare neobisnuite

J Topografie

- carii in sant + fosete : fetele ocluzale ale M

- carii de pe suprafetele netede aproximale , sau fetele vestibulare si orale din 1/3 de colet

- se pregatesc cavitati clasificate conform regulilor lui Black

J Structura interesata

- interesarea sau nu a pulpei carie smpla sau complicata

- structurile dure interesate :

* carii simple = smalt + putin din dentina

* carii profunde = smalt + o zona imp de dentina - se pastreaza o portiune de

dentina ce separa camera pulpara

J Viteza de propagare

* carii acute Viteza crescuta, orificiu mic de deschidere .

Se largeste pe masura ce se produce distrugerea tesuturilor

subiacente

Dentina moale, umeda, gri-cenusie.

Dupa 2 luni se produce deschiderea camerei pulpare.

Cea mai frecventa in dentitia temporara


* carii cronice Mai rare

Debut in suprafata mai mare, deschidere mai larga, viteza de inaintare e mai scazuta (in 2 ani se deschide camera : de obicei nu ajunge la asta )

Zone brune, camera pulpara inchisa


J Formele particulare de carie

Caria de biberon

Caria rampanata (fluorida)

Caria grefata pe despicatura labio-mezio-palatinala

Caria grefata pe hipoplaziile de smalt (defecte de structura)

O parte din formele particulare apartin cariei precoce la dintii temporari (early childhood caries EES) . Caria precoce severa apartine EES SECC


Caria de biberon

M forma particulara

M debuteaza precoce , la varste mici

M intereseaza suprafat dentara mai rezistenta la carie evolutie rapida in suprafata + profunzime, duce in scurt timp la distructii coronare masive si complicatii la nivelul structurilor invecinate (os alveolar)

M prima data a fost descrisa de un pediatru american in 1862 (Jacobi) apoi in 1962 s-a facut legatura intre factorii cauzali si rezultatul clinic

Baby bottle tooth decay - Nursing caries

frecventa e in functie de tara , traditii , obiceiuri

variaza in limite f largi : 5%-7% se include si cariile rampante (toate EEC)

pe sexe : in Asia mai frecvent la baieti (turcii protejeaza baietii - ii dau halva)

tablou clinic

primele leziuni la 20-22 luni .

zona de demineralizare la nivelul coletului II sup.

dintii erup intacti.

demineralizarea la colet : culoare albicioasa , albicioasa-roz

la II sup carii aproximale

cariile evolueaza f repede, sunt carii acute, sunt interesate si celelalte grupuri de dinti, in functie de ordinea de eruptie

II sup

apoi M1 sup+inf : e ocluzala , se pot dezvolta si lingual pt M1 inf

apoi C sup + inf

apoi M2 in cazuri grave

nu este afectat grupul II inf in caria de biberon

caria rampanta sunt afectati si II inf diagnostic diferit

Netratate se ajunge repede la camera pulpara

In general evolutia e indolora cariile sunt neglijate

Durere : cand II sup sunt resturi radiculare caomplicati cu mici abcese gingivale parulis

Copiii pot veni cand procesul patologic periapical erodeaza tablia osoasa vestibulara iar zonele apicale ale radacinii devin evidente la nivelul mucoasei gingivale.



Curs 8


Caria de biberon

E Etiopatogenie

Caria simpla la dintii temporari

Y conditia ca procesul sa evolueze mai repede stadiul de carie simpla dureaza o perioada mai scurta, e surprins mai rar controalele periodice sa fie facute cu regularitate

Y modificarile morfopatologice - la fel ca la adult

Y examenul

- instrumente obisnuite

- dinte spalat si uscat

- examinarea tuturor suprafetelor dentare : dansul oglinzii (oglinda de jur imprejur)

- Rx bite-wing, retroalveolar - pt interproximal

Y caria incipienta : externa a smaltului aprox 1 mm greu de depistat

Y diagnostic pozitiv

- leziunea incizala fara lipsa de substanta

- modificari de culoare - mai putin pe cele aproximale

- leziuni cu lipsa de substanta

Y semne obiective

- lipsa de subst

- dentina alterata

- camera pulpara inchisa + absenta patologiei pulpare

- modificari de culoare


Y semne subiective

- durere la excitatie

- iritare gingivala


Tratamentul cariei simple

J daca exista sau nu lipsa de substanta

J pt leziunea incipienta se corecteaza alimentatia, igiena + stimularea remineralizarii cu geluri fluorate (aplicatii topice)

J     pt lipsa de substanta : pregatirea cavitatii, tratamentul plagii dentare, refacerea distructiilor coronare prin obturatie sau aplicarea de coroane prefabricate

J     pe dintii temporari, resorbtia radiculara modificari la nivelul pulpei , modificari regresive ce limiteaza posibilitatea pulpei de aparare prin neodentinogeneza

J     obturatia sa aiba caracter provizoriu dintii vor fi indepartati de pe arcada in functie de cand se schimba dintii

J     grosimea scazuta a tesuturilor dure dentare dificultate in crearea retentiei si in realizarea obturatiei . La M temp dupa 4 ani se strang contactele interproximale dificultate in aplicarea matricei + pt ca M prezinta o proeminenta pe V la colet

J     in pregatirea cavitatii - se respecta principiilor Black adaptate la forma clinica + materialul de obturatie folosit + varsta dentara

J     carie disto-ocluzala pe M1 temp, copil de 4 ani : amalgam (pt ca dureaza pana la 9 ani), compozite posterioare, compomeri, glasionomeri. Cavitate riguroasa .

J     copil de 8 ani , cavitate nu f riguroasa, se aplica CIS

J     daca are 9 ani - se poate aplica chiar ciment

J     carie disto-ocluzala pe M2 la copil de 9 ani sa nu se atinga de M de 6 ani. Se aplica pe M2 CIS (pt a elibera F pt M de 6 ani), cariile de pe M1 definitiv sa fie tratate

J     regulile clasice : deschiderea procesului carios, exereza dentinei alterate, extensia preventiva, retentie, rezistenta, finisare


Forma de convenienta

Cand procesul e mic, se vrea sa se indeprteze doar putin

- se mareste putin pt ca instrumentul sa aiba acces

- economie maxima de substanta, dar nu se poate realiza corect obturatia

La dintii temporari in general procesele ocluzale deschid procesul carios

- deschiderea - la carii aproximale la nivelul M, cu creasta marginala neantrerupta

Exereza dentinei alterate - pana in structura sanatoasa, turatie conventionala sau linguri Black

- se poate face un compromis cand e vorba de un corn pulpar mai apropiat de suprafata (cele MV) la dintii temporari in stadiul 2 de evolutie (merge neodentinogeneza). Se lasa o mica zona de dentina alterata in dreptul apexului

Extensia preventiva - aducerea marginii cavitatii in zona de curatire

Retentie : frecare crescuta, retentie crescuta

- cavitatile nu sunt adanci (straturi subtiri) cavitati mai intinse in suprafata pt a fi retentia mai buna

Rezistenta - carii intinse pereti subtiri, se scurteaza, dar grosimea e redusa

- e bine sa se aplice coroane de invelis, sau se aplica RC, CIS.

Finisarea marginilor de smalt indepartarea prismelor de la margine rotunjirea unghiului lateral din smalt.

- bizotarea trecerea progresiva intre material si structura dentara ; rezistenta materialului

Bizotarea la dintii temporari (Smaltul e f subtire)

- pe fata ocluzala sunt prisme de smalt paralele cu axul dintelui

- la colet prisme cu orientare aproape orizontala

- nu se recomanda bizotarea marginilor smaltului

- orientarea prismelor e deja favorabila distribuirii liniilor de forta

- smaltul e f subtire








































Curs 9

Tratamentul cariei simple la dintii temporari

Y Proces carios pe fata ocluzala a M Cavitate cls I

- preparatii diferite in functie de mat de obturatie

- preparatii mai sofisticate pt obturatii de amalgam

- preparatiile se fac dupa regulile lui Black modificate de Ireland

J indepartarea dentinei alterate in totalitate

cariile la dintii temporari au lipsa de substanta

indepartarea dentinei alterate se face direct, fara a fi necesar creearea accesului

se permite pastrarea unei mici cantitati de dentina alterata pe care daca am indeparta-o s-ar deschide camera pulpara (daca dintele nu are simptomatologie pulpara diagnosticul sa fie de carie simpla)

tratamentul plagii dentare + protectia pulpara - coafaj natural

J retentia

Ireland : cavitati autoretentive : - peretii laterali sa fie convergenti spre ocluzal

- unghiurile de imbinare interioare sa fie rotunjite, sa creasca

suprafata de contact dintre cavitate si materialul de obturatie

- convergenta spre ocluzal nu se face peste tot la fel, ea se va

adapta formei externe a dintelui, respectiv convexitatii ext

a dintelui M dinte mai convex (zonele V+O) convergenta

mai accentuata

M dinte mai putin convex convergenta mai

mica

M daca nu se vor submina fetele

- M si D convergenta mai limitata pt a nu se submina

crestele marginale

- se foloseste freza para ~ cu freza con invers, dar are muchii-

le rotunjite

J extensia preventiva

la fel ca principiile lui Black

marginea cavitatii urca pe pante in zona de autocuratire, ingloband tot sistemul de fisuri si

gropite

zonele de smalt pigmentat in cretos sau brun de la marginea cavitatii vor fi indepartate

J exceptii

M1 temp inf : - creasta transversala ce uneste cuspidul MV de cel ML se poate pastra daca nu

este subminata de procesul carios

- se prepara 2 cavitati cls I sau una de o parte si de alta a crestei transversale

- pt M mai mare metoda se face mai cu successi mai usor

M2 temp sup : - creasta in diagonala ce uneste MP de DV de obicei se desfiinteaza si se prepa-

ra o cavitate intre cele 2 creste marginale

- pt dinte voluminos se prepara 2 cavitati cls I separate de creasta diagonala cu

conditia ca dentina alterata sa nu submineze creasta oblica

Y Cavitate cls a II-a

E la preparatie se incepe mereu cu portiunea verticala

- cavitatea orizontala se face asemanatoare cu cavitatea cls I ; se intinde pana la

creasta marginala opusa procesului carios

- cavitatea vestibulara peretii laterali converg spre ocluzal (pt retentie) iar

unghiurile interne rotunjite (pt retentie)

peretii V+O diverg spre dintele vecin pt extensia

preventiva

E se va indeparta smaltul pigmentat de la marginea cavitatii pt extensia preventiva

E conturul cavitatii orizontale va fi cel retentiv __| |__



E peretele gingival al cavitatii verticale = pragul gingival sa fie concav spre ocluzal pt retentie

E Istmul

profunzimea : - data de dentina alterata

- profunzime mica : nu exista carie pe fata ocluzala nu exista deschidere :

profunzimea istmului : 0.5 mm in dentina : ca profunzime cavitara orizontala


latimea istmului : - din distanta bicuspidiana VO sau din latimea maxima a cavitatii ocluzale

- intalnirea dintre peretele parapulpar si cel pulpar rotunjita

- un unghi ar duce la fracturarea obturatiei

E exceptii

M temp inf mari retentie orizontala : mai limitat in suprafata (pana la mijlocul fetei ocluzale)

M sup (mai ales M2) : cavitatea orizontala se poate opri in creasta oblica de smalt


Y Cavitate cls a III-a

M mai frecvent pe C (II sunt f mici)

M conturul cavitati sferic, ovalat, trunghiular cum rezulta in urma indepartarii dentinei alterate

M peretii laterali ai cavitatii converg spre dintele vecin

M unghiurile de imbinare rotunjite

M retentii suplimentare pe zonele palatinale sau vestibulare in functie de coada de randunica

M marginile subtiri se vor ingrosa pt ca ele vor fi subminate de demineralizant daca se vor obtura cu RC

M nici pt obturatiile cu amalgam marginile nu trebuie sa fie f subtiri din cauza modificarilor de priza ale amalgamului

M zonele pigmentate in cretos sau brun vor fi indepartate

M rezitenta cavitatii

- smaltul anfractat de la marginea cavitatii se va indeparta

- zonele cuspidiene nesustinute se indeprateaza

- cuspizii mai putin nesustinuti se captusesc cu FOZ sau CIS

- se ingroasa marginile cavitatii pt a nu se fractura


Y Cavitate cls a IV-a

Se folosesc cavitati suplimentare de retentie pe fata palatinala pt dintii sup si pe fata

vestibulara pt dintii inf

Cavitatea are componente aproximale sau suplimentare . Intre ele se afla o zona ~

asemanatoare istmului cavitatii clasa a II-a

Peretii laterali ai ambelor componente sunt convergenti spre suprafetele libere

Unghiurile de imbinare interioare : rotunjite

Unghiul intre peretele parapulpar V sau O si cel aproximal sa fie rotunjit (ca la istm)

Se indeparteaza zonele pigmentare de la marginea cavitatii

Ingrosarea marginilor cavitatii pt ca se folosesc RC . Amalgamul se foloseste numai



la C f voluminosi


Y Cavitate cls a V-a

forma = cea care rezulta din indepartarea dentinei alterate

peretii laterali converg spre suprafetele libere

unghiurile de imbinare exterioare : rotunjite

se indeparteaza smaltul pigmentat

zone de atentie : peretele gingival adesea e subgingival nu se efectueaza nici o obt

definitiva daca gingia sangereaza

zona golfului camerei pulpare (dinspre colet) camera pulpara isi trimite prelungiri

o cavitate ce se adanceste peste 1-1.5 mm este posibila deschiderea cam pulpare

zonele M, mai ales MV au coarnele aproape de suprafata se deschide camera pulp.


Y Cavitati atipice : MOD, MOV, MOL

J Preparea cavitatii = Prima etapa in tratamentul cariei simple


Tratamentul plagii dentinare

P toaleta cavitatii diferita in functie de profunzimea cavitatii

- cavitatea superficiala cu apa oxigenata

- cavitatea profunda cu ser fiziologic si apa distilata

- alcoolul nu se foloseste pe dentina expusa, dar se foloseste dupa aplicarea protectiei dentinare

P pt o cavitate profunda - protectia pulpara = coafaje

coafaj indirect (CI):

- metoda de tratament a plagii dentinare + protectie pulpara ce se aplica in caz de carie simpla sau pulpita reversibila

- peretele dentinar restant poate fi compus din dentina dura pigmentata sau nu

coafaj direct (CD):

- metoda de tratament a plagii dentinare ce se aplica in cazul cariei simple sau pulpitei reversibile

- peretele dentinar restant subtire este compus din dentina dura pigmentata sau nu dar intrerupta in dreptul unui corn pulpar de o deschidere

coafaj natural (CN):

- metoda de tratament a plagii dentinare cand peretel dentinar restant e subtire, dentina dura pigmentata sau nu, intrerupt in dreptul unui corn de o mica cantitate de dentina alterata, pe care daca am aindeparta-o am deschide camera pulpara

J succesul coafajului

- creste in functie de departarea de pulpa (mai departe mai mult succes)

- CI > CN > CD se prefera CI fata de CD

J coafajul este diferit de baza

J coafajul se face numai in cariile simple plrofunde sau hiperemii pulpare

J bazele

- eugenat de zinc se pune amalgam peste el pt obturatie definitiva intr-o sedinta ulterioara; nu se intareste

- CIS, FOZ se intaresc pe loc se poate face in acceasi sedinta obturatia definitiva (orice fel de obturatie definitiva)

P obturatiile cu materiale plastice

- 3 categorii : amalgam, CIS, RC


Criterii de alegere a materialelor de obturatie

M Dupa zona:

- lateral cerinte fizionomice scazute, cerinte de rezistenta crescute se foloseste amalgamul

daca si cerintele fizionomice sunt crescute RC de posterior

M Dupa varsta :

- copilul creste, forte masticatorii crescute ; copil mai falcos putem folosi si CIS intariti cu particule metalice : cermet: Miracle Mix (cu conditia ca componenta ocluzala a cavitatii sa fie redusa)

M Dupa distructia coronara :

- pt distructii mici se pot folosi toate materialele

- pt distructii mari se prefera obturatii rezistente

M Dupa topografia cariei :

- ocluzale : sa fie rezistente

- pe FV, FO toate categoriile de obturatii ; la colet CIS

- zonele frontale materiale fizionomice - CIS pt cls a III-a, pt zonele supracingulare; se poate pune si amalgam

M Carioactivitatea

- crescuta se folosesc materiale eliberatoare de F : CIS, RC sau baze CIS + obturatii din alte materiale


Caria simpla profunda - optiuni de tratament

1) Conservarea in totalitate a pulpei - Scoala Anglo-Saxona

- ea mentine resorbtia radiculara in limitele normale

2) Tratamentul endodontic - Scoala Germana

- oraganul pulpar e precoce afectat + gradul afectarii e greu de precizat

- caria atinge jonctiunea smalt dentina apar primele modificari pulpare

@ Recomandari pt copii

- se folosesc sedinte scurte de tratament ,netraumatizante

- se incepe cu cariile ce sigur nu produc dureri

- atitudine blanda dar ferma

- copiii care nu stau sa fie pedepsiti

- pt copiii mai mari se stimuleaza mandria pacientului

- in general nu folosim turbina sonor f puternic + accidente datorate miscarii bruste a copilului


Complicatiile cariei simple profunde

J Netratata pulpite / gangrene

J Fenomen de imbatranire pulpara si afectarea pulpei cand se ajunge la limita smalt-dentina

Y Pulpite

M elementele morfo-structurale ce determina aparitia pulpitei

~ grosimea scazuta a tesuturilor dure dentare, mai poroase, mai permeabile

~ camera pulpara voluminoasa

~ coarne pulpare aproape de suprafata (in special cele MV la M)

~ canalicule dentare mai largi, spre jonctiunea smalt-dentina

~canalicule accesorii in podeaua camerei pulpare legatura cu parodontiul interradicular

~ fenomene regresive pulpare puterea de aparare pulpara scade

~daca resorbtia radiculara evolueaza in acesete conditii se reduce nr imbolnavirilor pulpare

M clasificarea pulpitelor

Partiale / totale pulpita purulenta totala : putere

Inchise la varste mai mari, mai frecvent

pulpite cronice deschise

- simptomatologie scazuta ca intesitate si durata

- dureri provocate


Ireversibile (simptomatice)

- dureri crescute in intensitate si de durata

- apar dureri provocate

M etiologia

caria netratata sau esecul tratamentului cariei simple

folosirea de medicamente inadecvate

folosirea materialelor de obturatie fara baze

traumatisme



Particularitatile pulpitelor la dintii temporari

E interesarea precoce a pulpei

E reducerea numerica a formelor clinice se intalnesc doar unele forme

E evolutia rapida a procesului

E extinderea procesului patologic in structura parodontala : rapida + fara tendinte de limitare

E pe parcursul evolutiei, rezorbtia radiculara avanseaza

E amestecul de forme clinice ce coexista in acelasi organ pulpar

E amestecul pe 1 canal PC, pe canalul 2 P purulenta, pe canalul 3 gangrena

E din punct de vedere histologic

- PPT = infiltrat celular flegmonos fara tendinte la limitare

- PS = incepe prin zone de vasodilatatie ce se extind rapid in toata pulpa si in parodontiul apical de vecinatate

- toate PAT prezinta o afectare de vecinatate a parodontiului apical percutia in ax pozitiva

- PC ulceroasa ulceratii pulpare delimitate de restul pulpei prin bariere celulare sau fibroase

- PC polipoasa polip de culoare roz cand e epitelizat si rosu cand e neepitelizat

- PC inchise sub obturatii mari si vechi cu infiltrat celular difuz fara delimitare

durere scazuta ca intensitate, dar mai mare ca in P revers pulpite ireversibile

Durere stearsa in intensitate, lipsa de sensibilitate datorita

M Substratului morfofizilogic pulpar - nr scazut de fibre nervoase si distributia lor

M Nu exista o legatura directa intre ce simte si ce se proiecteaza pe scoarta (ce se integreaza) datorita imaturitatii SNC

Ce calmeaza / exacerbeaza durerea

PST PPT

- durere spontana + provocata, - dureri intense

- exacerbata la rece - dureri de mica intensitata

- intensa - dureri cu caracter pulsatil

- dureaza ora pana la cateva ore

- iradiata


PC ulceroase PC polipoase

- durere stearsa - polipul provoaca o jena la masticatie

- sangerari la masticatie - o oarecare jena la alimentele dure

- exacerbarii ale durerii la masticatie - daca e neepitelizat sangerari

in special la atingerea cu alim. tari


PC inchise

- nu exista dureri

- sau dureri surde

- sub obturatii mari




Curs 10

Examneul obiectiv al dintilor temporari

M Inspectia se face dupa ce s-a curatit bine campul (resturi de mancare, tartru) se usca bine, se centreaza lumina

M Lipsa de substanta carie profunda

- de pozit de dentina alterata cu aspect umed, culoare galbuie (evolutie acuta a procesului patologic)

- pe peretele pulpar sau parapulpar mici deschideri ale camerei pulpare

pulpa inchisa, gri gangrena

- modificari de culoare : cretoasa, bruna prezenta dentinei alterate sub smalt indemn

- modificarea papilelor gingivale colorate, rosii, tumefiate, datorate

unei igiene deficitare

unei carii sub pct. de contact

modificari congestive, tumefiate ele reflecta o parodontita apicala acuta



se apreciaza calitatea si cantitatea dentinei alterate

calitate : moale, umeda

cantitate : mare (?)

se apreciaza ce se intampla cand se intra cu sonda in camera pulpara

M      Se indearteaza pulpa coronara vie, dar imbolnavita, desensibilizata in prealabil prin anestezie . Se pastreaza pulpa radiculara vie ce va fi protejata prin preparate medicamentoase

M      Indicatii

cand se poate efectua anestezia

resorbtia : la inceput sau in curs de desfasurare

carie superficiala profunda cu deschiderea accidentala a camerei pulpare

deschiderea camerei pulpare datorate fracturilor

esecurile dupa coafaj : s-a dat alt diagnostic si s-a produs pulpita ireversibila

se face frecvent la dintii cu radacini resorbite

pulpitele reversibile coronare

M      Simptomatologia relatata de pacient sa nu fie zgomotoasa . Durerile sa fie provocate nu spontane, de mica intensitatea, de scurta durata, sa nu existe pusee repetate (1, max 2)

M      Orice durere spontana pulpita ireversibila

M      M      Contraindicatii

pulpite ireversibile (dureri spontane, de mare intensitate, continue)

dureri pulsatile

degenerescente pulpare observate pe Rx

resorbtii patologice interne / externe

semne pe Rx sau clinice de afectare a parodontiului apical : mobilitate anormala, congestie, tumefactie, fistula pe mucoasa vestibulara, dureri intense la percutia in ax

radiotransparenta interradiculara

M      Tehnica

se indeparteaza obturatiile vechi

se indeparteaza dentina alterata - partial (se testeaza sensibilitatea pacientului + deschiderea camerei pulpare)

se izoleaza cu rulouri, aspirator, diga (mai greu la copii)

se curata si se dezinfecteaza locul de electie de trepanare : apa oxigenata, alcool

se indeprteaza in toatalitate dentina alterata

supracingular la frontali

se indeparteaza smaltul cu turbina (freze sferice, cilindrice)

se indeparteaza cel putin 1 mm de smalt dentina

la turatie conventionala, freze cilindrice sau sferice adaptate marimii deschiderii camerei pulpare se decupeaza tavanul camerei pulpare cu mare atentie

M      Hemostaza

cu bulete sterile uscate, prin presiuni delicate timp de 15-30 sec, pe fiecare orificiu al camerei

J daca nu se opreste sangerarea:

se face diagnostic intraoperator

cu bulete carbonizate cu presiuni mici

cu bulete sterile umectate cu ser fiziologic, apa distilata, apa oxigenata mai slaba la temperatura corpului

J daca nu se opreste sangerarea

pulpectomie

canalele radiculare sunt sediul unor modificari cronice se face o hemostaza mai intensa cu sulfat feric 15.5 % sau cu curenti electrici de intensitate mica (electrochirurgie)

se prefera preparatele putin nocive nocitivitate de suprafata pt hemostaza

M Se indeparteaza toate resturile de dentina si cheaguri

M Toaleta

M Se aplica pasta de amputatie care sa acopere toate orificiile canalelor radiculare + toata podeaua camerei pulpare

M Obturatie de baza

M      Obturatie definitiva in aceeasi sedinta

M      ZOE cu priza rapida de consistenta mai moale (Cariosan) sa nu afecteze fatetele radiculare si sa nu se preseza prea tare

M      ZOE = obturatie de baza paste, amalgam sau ciment +compzit

M      Durerile trebuie sa scada

M      Daca durerile cresc si continua peste 24h amputatia nu a avut succes se face pulpectomie


M Pasta de amputatie Ca(OH)2 are efect favorabil daca diagnosticul a fost corect

daca diagnosticul a fost incorect inflamatie cronica si se accel

resorbtia radiculara patologica

e inactivat de cheagul de sange

nu e de electie, se foloseste daca nu avem altceva

M      ZOE provoaca inflamatii cronice, sursa de resorbtie interioara . Se foloseste daca nu avem preparate de electie

M      Formocrezol : 19-20% = preparat de electie

M      Tehnica hemostazei

peste orificiul camerei radiculare, 3-5 min se pune o buleta cu formocrozol

se indeparteaza apoi si se verifica aspectul pulpei (brun negricios, nu mai sangereaza)

se aplica Cariosan moale, ZOE chitos apoi obturatie definitiva

Y Tehnica in 2 timpi

daca se observa sange, daca s-a contaminat campul

peste orificiul camerei radiculare, 3-5 min se pune o buleta cu formocrozol

se indeparteaza apoi si se verifica aspectul pulpei (brun negricios, nu mai sangereaza)

se aplica apoi pe podea pasta cu formocrezol, oxide de zinc, eugenol in parti egale

se aplica Cariosan moale, ZOE chitos apoi obturatie definitiva

M      Dezavantajele formocrezolului

M      Alternativele fomocrezolului

proteine sangvine + sulfat complexe ce obstrueaza vasele sangvine

se lasa 2-5 sec

se spala cu apa sterila

daca nu s-a oprit sangerarea se repeta

daca nu se opreste sangerarea se face pulpectomie

electrocoagularea

curenti electrici de intensitate scazuta pt oprirea sangerarii

o singura aplicatie, sau 2 ; intre ele 10 sec

tesutul devine moro inchis , se opreste sangerarea

apoi se aplica Cariosan moale, ZOE chitos apoi obturatie definitiva











Document Info


Accesari: 20749
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )