Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Patologia mortii tisulare

medicina




Patologia mortii tisulare



Moartea unei portiuni dintr-un tesut sau organ fara ca acest proces sa genereze obligatoriu moartea īntregului organism




Necroza tisulara

Modificari de adaptare morfologica si functionala


Leziuni care apar pe fondul modificarii conditiilor de mediu intern si extern


ATROFIA si HIPOTREPSIA

HIPERTROFIA

HIPERPLAZIA

METAPLAZIA


ATROFIA: reducerea volumului unui tesut sau organ dupa ce acesta a atins maximum de dezvoltare corespunzator speciei, vārstei, rasei, sexului.

Se poate confunda cu alte leziuni īn care se constata volum mai mic decāt normal:

  1. INVOLUŢIA: reducerea volumului unui organ dupa ce acesta si-a īncheiat sau diminuat functia fiziologica (involutia uterului dupa gestatie, a glandei mamare dupa lactatie, a timusului la intrarea īn pubertate).
  2. HIPOPLAZIA (HIPOGENEZIA): formarea incompleta a unui organ īn timpul perioadei intrauterine (hipoplazia renala, ovariana, testiculara etc.).
  3. AGENEZIA: lipsa unui organ, datorita nedezvoltarii sale īn perioada intrauterina (agenezia encefalului, agenezie renala, agenezie ovariana etc).

HIPOPLAZIE (HIPOGENEZIE): formare insuficienta a unui organ īn timpul vietii intrauterine

ATROFIA: reducerea volumului unui tesut sau organ dupa ce acesta a atins maximum de dezvoltare corespunzator speciei, vārstei, rasei, sexului

Clasificare dupa criteriul etiologic:

    1. Atrofia de compresiune
    2. Atrofia de inactivitate
    3. Atrofia neurogena
    4. Atrofia actinica
    5. Atrofia toxica
    6. Atrofia hormonala
    7. Atrofia marasmatica
    8. Atrofia senila

Clasificare dupa criteriul morfologic:

    1. Atrofia simpla
    2. Atrofia grasa
    3. Atrofia seroasa
    4. Atrofia fibroasa
    5. Atrofia bruna

Atrofia de compresiune: produsa de formatiuni patologice care apasa un timp īndelungat organele īnvecinate (calculi, concremente, chisturi, tumori, lichide acumulate excesiv)

Atrofie de compresiune localizata īn rinichi consecutiv hidronefrozei. Bazinetul este mult extins, volumul rinichiului atrofiat este mult diminuat comparativ cu cel normal.

Atrofie de compresiune renala produsa consecutiv compresinii calculilor renali (se observa reducerea considerabila a corticalei). Din punct de vedere morfologic, atrofia de compresiune se exprima ca atrofie fibroasa (culoare alb-sidefie a zonelor atrofiate).

Atrofia cerebrala de compresiune: este produsa de acumulare excesiva de lichid cefalorahidian.

Atrofia de inactivitate si atrofia neurogena: afecteaza frecvent musculatura scheletica.

Fibrele musculare alterneaza cu striuri albe, reprezentate de tesut conjunctiv (morfologic, atrofia de inactivitate si atrofia neurogena se exprima morfologic ca atrofie fibroasa).

Atrofia marasmatica (cahexia): specifica animalelor adulte datorita īnfometarii (malnutritie) sau īn urma unor boli cronice exprimate ca maldigestie si malabsorbtie

Atrofia marasmatica se manifesta ca o atrofie generalizata: este mai puternic exprimata morfologic la muschii scheletici (reducerea maselor musculare, cu evidentierea proeminentelor osoase), tesutul adipos (maniamente), organele implicate īn protectia imunitara a organismului.



Atrofia seroasa: specifica tesutului adipos

Atrofia seroasa este asociata atrofiei marasmatice. Lipidele de rezerva stocate īn tesutul adipos sunt folosite ca furnizor de suport energetic pentru metabolism. Epuizarea acestora va transforma tesutul adipos īntr-o masa cu aspect seros, gelatinoasa, translucida, de culoare galbuie. Datorita aspectului gelatinos, acest tip de atrofie mai este denumit si edem de foame (datorita īnfometarii).

Maduva grasa de la nivelul canalelor medulare ale oaselor contine īn principal tesut adipos care poate suferi atrofie seroasa īn conditii de inanitie (īnfometare).

Atrofia bruna: frecvent observata macroscopic īn tesutul muscular

Atrofia bruna se caracterizeaza prin asocierea procesului de micsorare a volumului unui organ cu acumularea unui pigment de uzura - lipofuscina (lipofuscinoza) . Organele afectate (cordul) va prezenta un volum mai mic decāt normal asociat cu pigmentatia bruna a musculaturii cardiace. Acest tip de atrofie este repezentativ pentru animalele batrāne (atrofia senila).

HIPERTROFIA: marirea volumului unui organ pe baza maririi volumului celululor constituente (numarul acestora ramāne constant).

Hipertrofia compensatorie (vicarianta) este evidenta īn cazul organelor pereche. Daca īn unul dintre cele doua organe au intervenit leziuni ce au dus īn final la diminuarea sau oprirea functiei , congenerul va prelua functia organului afectat, suferind īn timp o marire de volum.

Hipertrofia de hiperactivitate: este caracteristica tesutului muscular (scheletic, cardiac, neted). Apare atunci cānd este necesar un efort sustinut, mai mare decāt cel obisnuit si de lunga durata.

Hipertrofia de hiperactivitate a tesutului muscular apare la animalele de sport si la cele din rasele combatante (pasari). Acest fenomen nu este generat numai prin efort sutinut, ci si prin selectie genetica.

Hipertrofia de hiperactivitate a cordului

Patologia inflamatiilor alterative si exsudative



INFLAMAŢII ALTERATIVE:

    1. Inflamatia parenchimatoasa
    2. Inflamatia necrotica
    3. Inflamatie ulcerativa

INFLAMAŢII EXSUDATIVE:

    1. Inflamatia catarala
    2. Inflamatia seroasa
    3. Inflamatia fibrinoasa
    4. Inflamatia fibrino-necrotica
    5. Inflamatia hemoragica
    6. Inflamatia hemoragico-necrotica
    7. Inflamatia purulenta

INFLAMAŢIA PARENCHIMATOASA
Specifica organelor parenchimatoase, este caracterizata de prezenta asociata a proceselor de tip distrofic (d. granulara, vacuolara) si a fenomenelor circulatorii (hiperemie).



Inflamatia parenchimatoasa, leziunea este produsa de un numar mare de agenti etiologici (toxice, virusuri) fiind caracterizata de decolorarea ficatului (zone cenusii, uscate, friabile, corespunzatoare zonelor distrofice) asociata cu fenomenele vasculare caracteristice unui proces inflamator acut (hiperemie, staza).

Inflamatie parenchimatoasa a miocardului: musculatura cardiaca se prezinta ca o alternanta de benzi decolorate, cenusii cu cele rosii, normale. Leziunea este specifica febrei aftoase.

INFLAMAŢIA NECROTICĂ: are la baza necroza de coagulare si reactia inflamatorie care se constituie pentru īndepartarea tesutului mort (detritus) sau pentru delimitarea acestuia de tesutului viabil

Inflamatia necrotica se prezinta sub forma de inflamatie necrotica īn focare miliare si inflamatie necrotica īn focare mari (aceleasi caracteristici macroscopice descrise la necroza de coagulare).

Inflamatie necrotica īn focare mari: zone delimitate, ovalare, cenusii-galbui, uscate pe sectiune localizate īn medulara renala.

INFLAMAŢIA ULCERATIVĂ: are la baza formarea unui ulcer si procesul inflamator care se suprapune. Afecteaza mucoasele si pielea.

Inflamatie ulcerativa stomac: mucoasa aoperita de numeroase ulcere mucoasa neafectata este hiperemiata.

INFLAMAŢIA CATARALĂ: se afla la limita dintre inflamatiile alterative si exsudative. Este specifica mucoaselor de tip respirator, digestiv, genital etc. Materialul patologic care se formeaza se numeste catar (format din mucus, celulele mucoasei locale necrozate si descuamate si leucocite).

Porc, stomac, inflamatie catarala, se observa evidentierea pliurilor datorita edemului, hiperemie mucoasei gastrice si continutul filant (datorita secretiei mari de mucus), galbui datorat refluxului biliar.

INFLAMAŢIA CATARALĂ a mucoasei nazale:se observa scurgerea unui lichid vāscos, filant, usor tulbure (catar sero-mucos).

INFLAMAŢIA SEROASĂ: este specifica marilor cavitati (toracica, abdominala, pericardica, articulatii), pielea si tesutul conjunctiv subcutanat. Se caracterizeaza prin acumularea exudatului seros (lichid limpede sau cu usoara turbiditate, citrin, care coaguleaza īn contact cu aerul).

Inflamatia seroasa a pericardului: se observa opacifierea sacului pericardic (īsi pierde consideabil din transparenta), la deschidere se constata cantitati variabile de lichid galbui, citrin, care coaguleaza īn contact cu aerul.

INFLAMAŢIA SEROASĂ: localizare īn tesutul conjunctiv subcutanat din regiunea coapsei, zona este lucioasa, umeda, gelatinoasa, tumefiata si pastoasa la palpatie.

INFLAMAŢIA FIBRINOASĂ: se caracterizeaza prin formarea exsudatului fibrinos (provine din transformrea fibrinogenului din sānge, care odata ajuns īn spatiul extravascular se transforma īn fibrina). Se localizeaza īn marile cavitati (toracica, abdominala, pericardica, articulatii).

Inflamatia fibrinoasa a pericardului: pericard īngrosat, lipsit de transparenta; la deschiderea cavitatii pericardice se observa prezenta unei pelicule de material uscat, friabil, de culoare albicioasa sau galbuie, aderente la suprafetele pe care le acopera. Pelicula de fibrina nu creaza aderenta īntre suprafata cordului si sacul pericardic.

Inflamatia fibirinoasa a cavitatii toracice: la deschiderea cavitatii, pleura costala si cea pulmonara sunt opace, rugoase, acoperite cu o pelicula de fibrina aderenta. Nu se formeaza aderente īntre cele doua suprafete.

Inflamatia fibrinoasa a cavitatii abdominale: la deschiderea cavitatii se observa prezenta unei pelicule de fibrina care acopera toate organele din cavitate. Intre organe apar firisoare de fibrina care se rup cu usurinta atunci cānd se face eviscerarea.

INFLAMAŢIA FIBRINO-NECROTICĂ: inflamatie exsudativa īn care se combina procesul necrotic cu cel de formare al fibrinei. Este o inflamatie specifica mucoaselor (aspectele cele mai evidente se constata īn czul mucoasei intestinale)

Inflamatia crupala: membranede fibrina care se desprind cu mare usurinta de pe mucoasa. Dupa desprindere mucoasa ramāne hiperemiata, usor erodata si hemoragica.

Inflamatia difteroida īn focare: zone ovalare sau rotunde de mucoasa intestinala acoperite cu straturi de fibrina dispuse concentric, centrul focarelor este īnfundat (butoni difteroizi). Desprindere depozitului de fibrina se face cu dificultate, dupa raclare mucoasa ramāne ulcerata si hemoragica.

Inflamatia difteroida difuza: mucoasa intestinala este acoperita difuz, pe zone mari cu o pelicula de fibrina galbui, care da suprafetei aspect de "mucoasa presarata cu tarāte". Desprinderea se face cu dificultate, dupa raclare mucoasa ramāne ulcerata.

INFLAMAŢIA HEMORAGICĂ: se caracterizeaza prin apartia unui exsudat bogat īn hematii. Se are īn vedere posibilitatea confundarii hemoragiilor īn tesuturi cu inflamatia hemoragica.

Inflamatia hemoragica īn focare: zone delimitate cu forme variabile, de culoare rosie care alterneaza c teritorii normale. Se poate confunda cu echimozele si petesiile

Inflamatia hemoragica īn focare: limfonodul este marit īn volum, pe sectiune se observa aspectul marmorat (zone de culoare rosie, uscate care alterneaza cu cele de culoare albicioasa, normale).

Inflamatie hemoragica difuza cord (miocard):se constata benzi de culoare rosie īnchisa, uscate.

Inflamatie hemoragica īn intestin: se observa culoare rosie īnchisa sau rosie negricioasa a peretelui intestinal, la deschidere continutul are aceeasi culoare rosie īnchisa (datorata prezentei exsudatului hemoragic īn lumen).

INFLAMAŢIA HEMORAGICO-NECROTICĂ: inflamatie hemoragica īn care exsudatul hemoragic invadeaza zone de necroza.

Inflamatie hemoragico-necrotica exprimata ca forma localizata (focare proeminente, negricioase, umede, ramolite la sectionare) sau difuza (splenomegalie, aspect negricios, noroios, umed la sectionare).

Inflamatie hemoragico-necrotica pulmon: focare delimitate, usor proeminente, negricioase, umede la sectionare.

INFLAMAŢIA PURULENTĂ (SUPURATIVĂ): se caracterizeaza prin acumularea puroiului sau a exsudatului purulent. Acesta ia nastere īn urma necrozei de colivatie a leucocitelor.

ABCESUL: una din formele de exprimare, se caracterizeaza printr-o colectie de puroi, delimitata de o capsula conjunctiva. Culoarea puroiului variaza īn functie de agentul patogen.

Flegmonul: forma difuza de exprimare a inflamatiei purulente. Musculatura este dilacerata de exsudatul purulent, fara a exista o delimitare precisa a colectiei.











Document Info


Accesari: 4495
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )