Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























SEDIUL FUNCTIILOR VITALE - TRUNCHIUL CEREBRAL

medicina




sti 133

mezencefalului

chiul cerebral a avut loc o importanta acumulare morfogenetica neuronala, aceasta este doar premiza declararii ei ca suport pentr 818e42i u producerea si organizarea superioara a reflectarii psihice. Mai mult, respectivele instante neuronale abia daca completeaza, cu un nou rost superior, ceea ce a debutat in cordonului spinal. Fata de cordonul spinal are loc o procesare superioara a informatiilor receptionate, sistemul de control si autocontrol al miscarilor se perfectioneaza, se completeaza elementele fundamentale de organizare superioara a activitatii. Acestea reprezinta premizele organice pentru depozitarea la acest nivel a unei mai bogate experiense filogenetice, pentru diversificarea cu acest punct de plecare a comportamentului, pentru producerea unor comportamente cu un continut subiectiv mai bogat, pentru posibilitatea detasarii a noi si distincte organisme de cunoastere integratoare a activitatii. Acest suport promite sa confere reflectarii realizate noi valente cognitive si conative, cu o receptie "la distanta" mai eficienta, de antrenare si integrare a micromiscarilor si macromiscarilor antigravitatilornale la un sistem unitar, de control asupra functiilor vitale ale organismului.

a mai veche, problema a fost deseori abandonata sau trecuta pe plan second. Motivele sunt aceleasi ca si in cazul cordonului spinal, la care se adauga altele specifice, legate de dificultatea mai mare de realizare a preparatelor neurfiziologice, de amplificare a articialitatii conditiilor experimentale ale laboratorului, de retinerea inca mare fata de angajarea unor studii comparate, de metodologiile imperfecte de reproducere pe animale a comportamentelor umane, de influenta puternica a unor paradigme de interpretare depasite. Cu atat mai putin aceasta va putea fi epuizata simplist de evocarea functiei reflexogene a unor centrii nervosi din bulb sau din punte, de simpla evocare a retelelor de circuite neuronale implicate in producerea unor comportamente instinctive, de sesizarea unor progrrese realizate in articularea comportamentului. Dincolo de dificultatile de acest fel, cercetarile de neuropsihofiziologie sustin cu consistenta crescuta rolul crescut al trunchiului cerebral in organizarea vietii psihice, in cresterea in insemnatate cognitiva si conativa a activitatilor mediate la acest nivel, in ameliorarea procesului de reflectare psihica.



1.1. Locul bulbului in topografia SNC


Anatomic SNC este divizat in urmatoarele macrostructuri morfologice mai importante: cordonul spinal, puntea, cerebelul, mezencefalul, diencefalul, rinencefalul, ganglionii bazali si cortexul cerebral. Fiecare dintre acestea functioneaza pe baza aceluiasi principiu reflex de baza, formulat deja la nivelul functionarii reflexelor medulare (vezi p. ). Reactivitate reflexa primara a centrilor nervosi, mediatoare a circuitelor arcurilor reflexe, se completeaza cu o alta proprie conduitelor instinctive si inteligente si in final cu cea proprie organismului de cunoastere. Se iau in considerare reactii tot mai multe, ca raspuns la aceasi conditii stimulative, care n-ar putea fi explicate doar pe baza a ceea ce se intampla in mecanica unui simplu arc reflex. Evidentierea suportului neuronal si functional al unitatii anatomice a bulbului este un bun pretext pentru evocarea plusului de substnta subiectiva pe care il aduce cu sine acest nivel superor al nevraxului.

sterea concentratiei de CO2 si prin scaderea pH din sange. Centrii de comanda a operculelor se afla localizati in bulb, o formatiune nervoasa proemineta la animalele aflate pe aceasta treapta evolutiva. Acestia se afla in legatura cu altii aflati atat in cordonul spinal - implicati deopotriva in contractiile operculare, ca si cu altii inca morfogenetic modest conturati (vezi Fig. ).

a intentionalizata, in momentul urmator beneficiaza si ii poate fi proprie un nivel superior psihic de integrare adaptativa. Aceasta inseamna ca partile (sau elementele) de corp implicate in respiratie se subordoneaza si altor legi decat cele ale reflexului, daca acestea asculta prin ceva de cele proprii organizarii perceptive.

a.            Experimentatorul coboara progresiv de la 80/min la 50/min frecventa de actiune a agentilor stimulatori. Ritmul respirator al animalului urmeaza indeaproape diminuarea. Consumul de oxigen al organismului scade. Animalul este nevoit sa se aseze si sa se "culce" pe fundul bazinului.

b.           Experimentatorul ridica progresiv de la 80/min la 110/ min a frecventei de actiune a agentilor stimulatori. Ritmul respirator al animalului urmeaza indeaproape cresterea. Are loc o oxigenare "fortata" a branhiilor. Animalul devine mai active, mai sprinten, dezvolta accelerarii niciodata anterior incercate.

a nu fi dobandit o anume autonomie, o emancipare in raport cu mecanica rigida a arcului reflex respirator. Coborarea sau urcarea propriului ritm de respiratie dupa frecventa agentilor stimulatori a fost conditionata, a avut loc intentional, pentru ca asa a "vrut" animalul, ca asa a fost motivate de plusul de cuantum informational perceptiv, de cel care se adreseaza nivelului superior psihic de integrare adaptativa.

and animalul de experienta se "trezeste", cand realizeaza ca atat de importantul si delicatul sau echilibru functional respirator a fost "amagit". Isi poate da "seama" de acest lucru pentru ca respirand cu o frecventa de 50 respiratii/ min, receptorii vor inregistra indata in sange un deficit de oxigen, din care cauza animalul se va aseza pe fundul bazinului; dupa cum in cazul in care frecventa a fost ridicata la 100 respiratii/min, aici se va inregistra un surplus de oxigen in sange. In aceste conditii integrarea superioara percpetiva isi pierde rostul de baza vital si se anuleaza, este parasit..

a in completarea bulbului, aici inchidzandu-se numeroase circuite reflexe cu insemnatate dominant defensiva. Acestia completeaza seria de legaturi ale nervilor cranieni, care in parte anterioara de deplasare a corpului asigura legatura la sistemele de receptie, care sunt puse in legatura cu tot mai multe segmente de corp, cu gruparea lor in tipare de raspuns organizate, cu insemnatate dominant defensiva. O retea anatomica distincta, unde s-a depozitat o tot mai laborioasa experienta reactiva, de control si autocontrol asupra comportamentului, de angajare a unor sisteme superioare de integrare adaptativa la mediu.



2.1. Anatomia puntii


In prelungirea bulbului rahidian se gaseste o proeminta care anatomic poarta denumirea de Puntea lui Varolio sau protuberanta. Acesta se intinde pana la pedunculii cerebrali, de care este separata, pe de o parte de santul bulbopontin si pe de alta parte de santul pontopenduncular. Puntea se prezinta ca o banda pedunculara de substanta cenusie - care la om are o latime de cca 3 cm, a carei intindere incepe de la pe extremitatea superioara a bulbului.



Pe fata anterolaterala a puntii se gaseste un sant larg si putin adanc, numit santul median sau bazilar, care adaposteste artera bazilara. Santul median este flancat de doua proeminente, numite piramidele puntii, care reprezinta o continuare a formatiunilor piramidale bulbare. Lateral fata de formatiunile piramidale se gasesc locurile de emergenta ale nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Pe partile laterale ale puntii se intend pedunculii cerebelorsi mijlocii, denumiti si bratele puntii, care se unesc in final la cele doua emisfere cerebeloase.



In acea situatie nta delfensiva a acestui reflex este data de comenzile "de la centru", care duc la blocarea evocarii neconditionate a reactii salivare. In situatii de tensiune psihica deosebita, ca cele comandate de formatiunile paleocefalice, in final duc inhibarea secretiei salivare, ca subiectului sa I se "usuce gura".



3.2.3.2. Reflexele de postura segmentare




Caracteristicile instinctelor reprezentate de centrii reflecsi bulbari.

"Forma" ritmica a instinctului respiratiei pestilor

Puntea si principalii centrii reflecsi care sunt aici localizati.

Mezencefalul ca prim sediu de coordonare a miscarilor

"Mecanica" posturala verticala schitata de principalele reflexe mezencefalice.

Activitatea instinctiva mezencefalica si reflexele vizuale localizate aici

Activitatea instinctiva mezencefalica si reflexele tonice aici localizate.

Caracterizarea organismului de cunaostere localizat in trunchiul cerebral.
















Subcapitolul acesta reprezinta un scurt rezumat al tezei de licenta cu titlul "Habituarea respiratorie a pestilor din specia Carassius auratus sp. la actiunea unui agent stimulator cu Program ritmic", sustinuta in 1969 la Universitatea Bucuresti.










Document Info


Accesari: 17946
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )