Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


























Semiologia gurii




SEMIOLOGIA GURII

Valoarea semiologica a cavitatii orale este destul de importanta in practica stomatologica, avand rol important in diagnosticarea patologiei aparute la nivelul cavitatii bucale. Semiologia cavitatii bucale ne da informatii legate de pacient, bineinteles relatandu-le acesta, de la nastere pana la momentul prezentarii acestuia la medic. Pentru toate acesta medicul va iexamina subiectiv, printr-o anamneza, si obiectiv pacientul. Anamneza consta intr-o insiruire de intrebari adresate pacientului, legate de varsta, antecedente personale patologice, conditii de viata si de munca, intrebari legate de simptomatologie, tulburari etc. Examenul obiectiv al cavitatii orale se face prin inspectie si palpare de medic si ne da informatii despre tegumente, mirosul gurii si al aerului expirat, dinti, gingii, limba, despre planseul bucal, valul palatin, si mucoasa bucala. ANAMNEZA. La anamneza medicul poate afla date legate de varsta precum: la nou–nascuti se pot intalnii malformatii congenitale, „buza de iepure, gura de lup sau uvula bifida” fiind denumiri populare, cheilo-schizis si cheilo-palato-schizis. In copilarie se pot intalnii anomalii ale eruptiilor dintilor, caracterizate prin modificari de forma, volum, numar, pozitie. La adulti se gasesc carii, inflamtii ale mucoasei bucale , infectii de focar si tumor. La batrani se intalneste atrofia mucoasei oro-faringiene si tumori. Antecedentele personale patologice. Da informatii pentru depistarea cauzelor locale si generaqle care pot provoca boli ale gurii. Se vor cauta traumatisme locale ca de exemplu muscaturi involuntare, proteze iritante, agresiuni termince calde sau reci, iritatii chimice prin ingestie accidentala a unor baze puternice sau acizi, plumb, mercur bismut etc. Unele boli infectioase cu manifestare in cavitatea oralaprecum varicela, scarlatina, sifilisul si tuberculoza, unele boli metabolice precum diabetul zaharat, lupusul eritematos diseminat, leucemia. Alte boli care pot prezenta manifesari orale sunt anemia, parazitozele intestinale, diatezele hemoragice. Conditiile de munca si de viata. La consumatorii de dulciuri se intalnesc carii dentare, deficitele de vitamine C si PP duc la afectiuni ale cavitatii orale. Muncitori expusi la saruri ale unor substante ca mercurul, brom, fosfor, plumb pot prezenta manifestari bucale. Simptomatologia reprezentata de dureri tulburari de salivatie, deglutitie si modificari ale gustului. Durerile cavitatii orale. Durerea linguala denumita si glosodinieeste spontana sau provocata de alimente, de mica intensitate sau de mare intensitate in stomatite si glosite. Cauzele locale in care se pot intalnii glosodinii sunt date de toate bolile limbii: inflamatii, ulceratii, tumori,micoze, fisuri. Cauze generale sunt reprezentate de anemia pernicioasa deficit de vitamina B1, B6, PP, anemia prin deficit de fier. Cauzele de vecinatate sunt de origine dentara si au caracter nevralgic, alte cauze de vecinatate sunt protezele dentare vicioase, litiaza salivara, candidoza orala. Durerea cu caracter de arsura este intalnita in stomatite sau gingivite. Tulburarile de deglutitie. Denumita si disfagie, reprezinta senzatia de dificultate in executarea timpului buco-faringian al deglutitiei, insotita de durere. Apare in inflamatii ale faringelui superior, amigdalelor, pilierilor si valului palatin. Ca si cauze locale avem stomatite, arsuri locale, ulceratii, tumori, xerostomie, glosita, abces amigdalian, flegmon faringian. Cauze generale care pot produce disfagia pot fi: tetanosul, intoxicatia cu strictina, spasmofilia, diabet zaharat, anemia prin deficit de fier. Tulburari de salivatie. Caracterizata prin diminuarea sau cresterea cantitatii de saliva. Hipersalivatia se numeste ptialism, cand iese din cavitatea bucala se numeste sialoree, apare in boli digestive, neurologice. Cresterea cantitatii de saliva apare in stomatita cu mercur, sarcina, tabes dorsal, paralizie bulbara. Reducerea cantitatii salivare se numeste xerostomie si apare in deshidratari, boli infectioase acute, substante opiacee, litiaza salivara,deficit de vitamine A, PP, sindromul Sjogren. Tulburari ale gustului. Gust neplacut apare in carii dentare, gingivite cronice, sinuzite cronice, proteze dentare metalice. Gust metalic apare in intoxicatia cronica cu plumb si crom, pancreatita cronica. Gust acru caracteristic regurgitarii acide, gustul amar caracteristic colecistopatiilor, colite cronice. Gust pervertiv in boli psihice sau leziuni neurologice. Gust dulceag in difterie si gustul de ficat in insuficienta hepatica. EXAMENUL OBIECTIV AL CAVITATII BUCALE. Se v-a face prin inspectia si palparea regiunii maxilare, mandibulare in acelasi timp se face si inspectia. Dupa examinarea extraorala se va trece la examinarea endoorala. Tegumentele periorale. Pot prezenta pete mici pigmentare de la bej pana la negru, usor proeminente care se pot continua si la mucoasele adiacente permitand diagnosticul de polipoza pigmentara a intestinului subtire denumit si sindromul Peutz-Tourrain-Jeghers. Buzele. Se vor inspecta cu atentie santul nao-labial, comisurile bucale care pot evidentia crapaturi sau fisuri numite cheilita angulara sau zabaluta. Orice tip de inflamatie sau descuamare a buzelor se numeste cheilita. In herpesul simplu labial apare pe buze vezicule si cruste grupate pe o zona eritematoasa fiind asociat cu o coriza intalnita in miningite, gripa, pneumonii, inaintea ciclurilor menstruale, manifestarea cu herpes simplu dureaza putin timp iar absenta ulceratiilor si induratiilor o diferentiaza de alte stari patologice. Oricarui tip de ulceratie a buzelor i se va acorda importanta. Alte leiziuni ce pot aparea la nivelul buzelor sunt: carcinomul sau epiteliomul; kerato-acantomul se prezinta ca un nodul ferm, rotund, uneori ulcerat; granulomul piogen. Pe buza superioara se localizeaza cel mai frecvent sancrul extragenital prezentandu-se ca o leziune mica, rotunda, ferma si indurata cu margini aspre si adenopatie satelita. Ragade ale comisuri bucale datorate unei chelioze asociate cu sifilis congenital. Teleangiectazia buzelor sau a limbii poate semnala prezenta unei formatiuni necunoscute in intestin. Mai pot aparea ulcerul aftos, chiste de retentie, buza marita in volum care apare in acromegalie, mixedem, limfangiom, sau alte tumori, edem quincke. Buze uscate si crapate pot aparea in deshidratare severa, toxiinfectii severe si febra tifoida. Mirosul gurii si al aerului expirat. Mirosul generalizat se numeste halitoza, el mai poate fi fetid, putrid, fecaloid, amoniacal si dulceag. Mirosul putrid si fetid se poate intalnii in cancerul limbii si faringelui, alveolita purulenta, abcese, gangrene dentare, carii dentare, stomatite gangrenoase sau ulceroase. Mirosul fecaloid se intalneste cel mai frecvent in ileus unde apare asociat cu dureri abdominale, mirosul amoniacal apare in uremie, in stomatita Poud-Vincent apare un miros dulceag,fad. Mirosul de acetona apare in cetoza diabetica sau la pacientii in inanitie. Dintii. La inspectia dintilor cu ajutorul unei spatule se indeparteaza partile moi ale cavitatii orale se v-a face apelul dintilor, cariile existente, daca pacientul are proteza i se v-a cere sa si-o indeparteze. Ca si tulburari ale dentitiei se pot observa la inspectie lipsa dintilor, forma culoarea, implantarea, numarul si posibile carii. Anomaliile de implantare apar de obicei datorita unor obiceiuri vicioase pe care pacientul le avea incopilarie ca si exemplu „suptul degetului”, culoarea poate fi modificata depunerilor de tartru, pot apare pete alb cretoase aspect al dintilor fiind mat uneori pete maronii in fluoroza numiti si dintii lui Maldon. In rahitism se pot intalnii eruptii dentare intarziate anomalii de implantare, forma neregulata a dintilor. Caria dentara fiind cea mai frecventa boala a dintilor poate da unele complicatii precum: pulpite care este o inflamatie a puilpei dentare, granulomul dentar este o infectie de focar cronica, boli parodontale cronice ce duc la pierderea dintilor.














Document Info


Accesari: 554
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )