SEMIOLOGIA GURII
Valoarea semiologica a cavitatii orale este destul
de importanta in practica
stomatologica, avand rol important in diagnosticarea patologiei
aparute la nivelul cavitatii bucale. Semiologia cavitatii bucale ne da
informatii legate de pacient, bineinteles relatandu-le acesta, de la
nastere pana la momentul prezentarii acestuia la medic. Pentru
toate acesta medicul va iexamina subiectiv, printr-o anamneza, si
obiectiv pacientul. Anamneza consta intr-o insiruire de
intrebari adresate pacientului, legate de varsta, antecedente
personale patologice, conditii de viata si de munca,
intrebari legate de simptomatologie, tulburari etc. Examenul obiectiv
al cavitatii orale se face prin inspectie si palpare de medic
si ne da informatii despre tegumente, mirosul gurii si al
aerului expirat, dinti, gingii, limba, despre planseul bucal,
valul palatin, si mucoasa bucala. ANAMNEZA. La anamneza medicul poate afla date legate de
varsta precum: la nou–nascuti se pot intalnii malformatii congenitale, „buza de iepure, gura de lup sau uvula
bifida” fiind denumiri populare, cheilo-schizis si
cheilo-palato-schizis. In copilarie se pot intalnii anomalii ale
eruptiilor dintilor, caracterizate prin modificari de forma, volum,
numar, pozitie. La adulti se gasesc carii, inflamtii ale
mucoasei bucale , infectii de focar si tumor. La batrani se
intalneste atrofia mucoasei oro-faringiene si tumori. Antecedentele personale patologice. Da
informatii pentru depistarea cauzelor locale si generaqle care pot provoca
boli ale gurii. Se vor cauta traumatisme locale ca de exemplu
muscaturi involuntare, proteze iritante, agresiuni termince calde sau
reci, iritatii chimice prin ingestie accidentala a unor baze
puternice sau acizi, plumb, mercur bismut etc. Unele boli infectioase cu
manifestare in cavitatea oralaprecum varicela, scarlatina, sifilisul
si tuberculoza, unele boli metabolice precum diabetul zaharat, lupusul
eritematos diseminat, leucemia. Alte boli care pot prezenta manifesari
orale sunt anemia, parazitozele intestinale, diatezele hemoragice. Conditiile de munca si de
viata. La consumatorii de dulciuri se intalnesc carii dentare,
deficitele de vitamine C si PP duc la afectiuni ale cavitatii orale.
Muncitori expusi la saruri ale unor substante ca mercurul, brom,
fosfor, plumb pot prezenta manifestari bucale. Simptomatologia reprezentata de dureri tulburari de
salivatie, deglutitie si modificari ale gustului. Durerile cavitatii orale. Durerea
linguala denumita si glosodinieeste spontana sau provocata
de alimente, de mica intensitate sau de mare intensitate in stomatite si
glosite. Cauzele locale in care se pot intalnii glosodinii sunt date de toate
bolile limbii: inflamatii, ulceratii, tumori,micoze, fisuri. Cauze
generale sunt reprezentate de anemia pernicioasa deficit de vitamina B1,
B6, PP, anemia prin deficit de fier. Cauzele de vecinatate sunt de origine
dentara si au caracter nevralgic, alte cauze de vecinatate sunt
protezele dentare vicioase, litiaza salivara, candidoza orala.
Durerea cu caracter de arsura este intalnita in stomatite sau
gingivite. Tulburarile de
deglutitie. Denumita si disfagie, reprezinta
senzatia de dificultate in executarea timpului buco-faringian al
deglutitiei, insotita de durere. Apare in inflamatii ale
faringelui superior, amigdalelor, pilierilor si valului palatin. Ca
si cauze locale avem stomatite, arsuri locale, ulceratii, tumori,
xerostomie, glosita, abces amigdalian, flegmon faringian. Cauze generale care
pot produce disfagia pot fi: tetanosul, intoxicatia cu strictina,
spasmofilia, diabet zaharat, anemia prin deficit de fier. Tulburari de salivatie. Caracterizata prin
diminuarea sau cresterea cantitatii de saliva.
Hipersalivatia se numeste ptialism, cand iese din cavitatea
bucala se numeste sialoree, apare in boli digestive, neurologice.
Cresterea cantitatii de saliva apare in stomatita cu mercur,
sarcina, tabes dorsal, paralizie bulbara. Reducerea
cantitatii salivare se numeste xerostomie si apare in deshidratari,
boli infectioase acute, substante opiacee, litiaza
salivara,deficit de vitamine A, PP, sindromul Sjogren. Tulburari ale gustului. Gust
neplacut apare in carii dentare, gingivite cronice, sinuzite cronice,
proteze dentare metalice. Gust metalic apare in intoxicatia cronica
cu plumb si crom, pancreatita cronica. Gust acru caracteristic
regurgitarii acide, gustul amar caracteristic colecistopatiilor, colite
cronice. Gust pervertiv in boli psihice sau leziuni neurologice. Gust dulceag
in difterie si gustul de ficat in insuficienta hepatica. EXAMENUL OBIECTIV AL CAVITATII
BUCALE. Se v-a face prin inspectia si palparea regiunii maxilare,
mandibulare in acelasi timp se face si inspectia. Dupa
examinarea extraorala se va trece la examinarea endoorala. Tegumentele periorale. Pot prezenta pete
mici pigmentare de la bej pana la negru, usor proeminente care se pot
continua si la mucoasele adiacente permitand diagnosticul de polipoza
pigmentara a intestinului subtire denumit si sindromul
Peutz-Tourrain-Jeghers. Buzele. Se
vor inspecta cu atentie santul nao-labial, comisurile bucale
care pot evidentia crapaturi sau fisuri numite cheilita
angulara sau zabaluta. Orice tip de inflamatie sau
descuamare a buzelor se numeste cheilita. In herpesul simplu labial
apare pe buze vezicule si cruste grupate pe o zona eritematoasa
fiind asociat cu o coriza intalnita in miningite, gripa,
pneumonii, inaintea ciclurilor menstruale, manifestarea cu herpes simplu
dureaza putin timp iar absenta ulceratiilor si
induratiilor o diferentiaza de alte stari patologice.
Oricarui tip de ulceratie a buzelor i se va acorda importanta. Alte leiziuni ce pot aparea la
nivelul buzelor sunt: carcinomul sau epiteliomul; kerato-acantomul se
prezinta ca un nodul ferm, rotund, uneori ulcerat; granulomul piogen.
Pe buza superioara se
localizeaza cel mai frecvent sancrul extragenital prezentandu-se ca o
leziune mica, rotunda, ferma si indurata cu margini
aspre si adenopatie satelita. Ragade ale comisuri bucale datorate
unei chelioze asociate cu sifilis congenital. Teleangiectazia buzelor sau a
limbii poate semnala prezenta unei formatiuni necunoscute in
intestin. Mai pot aparea ulcerul aftos, chiste de retentie, buza
marita in volum care apare in acromegalie, mixedem, limfangiom, sau alte
tumori, edem quincke. Buze uscate si crapate pot aparea in
deshidratare severa, toxiinfectii severe si febra
tifoida. Mirosul gurii si al aerului
expirat. Mirosul generalizat se numeste halitoza, el mai poate fi
fetid, putrid, fecaloid, amoniacal si dulceag. Mirosul putrid si
fetid se poate intalnii in cancerul limbii si faringelui, alveolita
purulenta, abcese, gangrene dentare, carii dentare, stomatite gangrenoase
sau ulceroase. Mirosul fecaloid se intalneste cel mai frecvent in ileus unde
apare asociat cu dureri abdominale, mirosul amoniacal apare in uremie, in
stomatita Poud-Vincent apare un miros dulceag,fad. Mirosul de acetona
apare in cetoza diabetica sau la pacientii in inanitie. Dintii. La inspectia
dintilor cu ajutorul unei spatule se indeparteaza
partile moi ale cavitatii orale se v-a face apelul
dintilor, cariile existente, daca pacientul are proteza i se v-a
cere sa si-o indeparteze. Ca si tulburari ale dentitiei se pot observa la
inspectie lipsa dintilor, forma culoarea, implantarea, numarul
si posibile carii. Anomaliile de implantare apar de obicei datorita
unor obiceiuri vicioase pe care pacientul le avea incopilarie ca si
exemplu „suptul degetului”, culoarea poate fi modificata depunerilor de
tartru, pot apare pete alb cretoase aspect al dintilor fiind mat uneori
pete maronii in fluoroza numiti si dintii lui Maldon. In
rahitism se pot intalnii eruptii dentare intarziate anomalii de
implantare, forma neregulata a dintilor. Caria dentara
fiind cea mai frecventa boala a dintilor poate da unele
complicatii precum: pulpite care este o inflamatie a puilpei dentare,
granulomul dentar este o infectie de focar cronica, boli parodontale
cronice ce duc la pierderea dintilor.