Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


























Sindroame dureroase de cauza locala




SINDROAME DUREROASE DE CAUZA LOCALA


Ele sint de obicei urmarea unor traumatisme acute sau cronice, a unor anomalii structurale si mai rar a unor defecte congenitale minore. Apar mai des in timpul muncii sau sportului.

Terapia lor include: evitarea factorilor de agravare, exercitii fizice zilnice pina la limita durerii, analgetice, injectii intralezionale de corticoizi (hidrocortizon acetat), cu novocaina sau xilina, fizioterapie si rar tratament chirurgical.


SUFERINTELE ARTICULATIEI UMARULUI

Umarul este cea mai mobila articulatie a corpului. La aceasta contribuie aparatul complex de muschi, tendoane, burse, capsula, structuri osoase. Suferinta oricarei componente provoaca durere si impotenta functionala, iar inflamatia primara a uneia poate afecta si pe celelalte.





Tendinita rotatorilor este cea mai des intilnita suferinta de cauza locala a articulatiei umarului. Dintre cei 4 muschi care formeaza grupul muschilor rotatori ai umarului si care se insera pe capul humeral (m. supraspinos, infraspinos, teres minor, subscapular), tendonul m. supraspinos este cel mai des afectat. Cauzele tendinitei supraspinosului, ca si ale celorlati muschi rotatori, sint mai ales de ordin traumatic. In evolutie, dupa edem si hemoragie se pot produce fibrozari si apoi calcificari. De obicei tendinita unuia dintre muschi este insotita si de bursita subacromiala. Anatomic aceasta bursa este localizata si sub ligamentul acromio-clavicular si sub m. deltoid. Durerea este produsa de distensia bursei prin acumulare de lichid. Suferinta poate fi acuta sau cronica. Formele acute se caracterizeaza prin durere ce deseori este violenta. Durerea din formele cronice este exacerbata de miscari in articulatia umarului, dar mai ales cele de rotatie interna si de abductie. Palparea regiunii este foarte dureroasa.

Examenul radiografic poate arata calcificari tendinoase prin depuneri de apatita. Acestea dispar uneori spontan sau dupa radioterapie.

Terapia tendinitei rotatorilor prevede repaus al articulatiei, fizioterapie cu proceduri calde in formele cronice si reci in cele acute, exercitii fizice progresive pentru impiedicarea atrofiei musculare, cortizonice local, antiinflamatoare

nesteroidiene, radioterapie si chiar interventie chirurgicala pentru indepartarea depunerilor calcare.


Tendinita bicipitala este produsa prin inflamarea tendonului capului lung al bicepsului la trecerea prin santul bicipital humeral. Durerea este spontana, la miscarea activa (supinatia antebratului impotriva unei rezistente, flexia antebratului impotriva unei rezistente, extensia antebratului) sau la palparea zonei. Deseori tendinita bicipitala este insotita de cea a supraspinosului. Tratamentul contine recomandari similare.




Capsulita retractila sau umar blocat se caracterizeaza prin durere spontana, la palpare si prin reducerea amplitudinii miscarilor in articulatie. Capsula adera la gitul humeral ca si cea a pliurilor si recesurilor axilare care adera intre ele. Artrografia arata o diminuare a volumului cavitatii sinoviale (in jur de 10 ml fata de un nomal de 30-35 ml), si disparitia pliurilor axilare. Capsulita retractila poate fi urmarea suferintei tuturor componentelor articulatiei umarului, artritelor inflamatoare, diabetului zaharat, imobilizarilor prelungite. Gimnastica terapeutica include miscari de pendulare a bratului, abductia bratului cu degetele ascensionind pe perete, iar in cazuri de rezistenta, antiinflamatoare nesteroidiene, cortizonice locale


SUFERINTELE ARTICULATIEI COTULUI


Epicondilita laterala apare frecvent la jucatorii de tenis, urmare a modificarilor degenerarive aparute la tendonul extensorului comun al degetelor si al scurtului extensor radial al carpului.

Epicondilita mediala apare la jucatorii de golf si afecteaza flexorul radial al carpului, ceea ce face ca flexia miinii impotriva unei rezistente sa fie dureroasa.

Ambele beneficiaza de cortizonice local si mai ales de repaus al articulatiei cotului.


SUFERINTELE ARTICULATIILOR MIINII


Chistele sinoviale apar pe tecile tendoanelor de pe dosul miinii. Ele beneficiaza de aspiratie locala, de corticoterapie locala sau de excizie chirurugicala.



Tenosinovita du Quervain afecteaza lungul si scurtul extensor al policelui, ceea ce face ca flexia policelui in palma, cu acoperirea lui prin flexia celorlalte degete, cu deviere ulnara a miinii sa fie dureroasa (manevra Finkelstein)

Sindromul de tunel carpian = compresiunea nervului median la nivelul canalului carpian, constind in parestezii si dureri la primele 3 degete, accentuate noaptea. Alte semne: tulburari de sensibilitate, diminuarea fortei musculare la abductia si opozitia degetului mare, atrofia eminentei tenare, tumefactie dureroasa.


SUFERINTELE ARTICULATIEI SOLDULUI


Bursita trohanteriana este foarte deseori subdiagnosticata pentru ca durerea pe care o provoaca poate iradia uneori chiar pe traiecte nervoase, simulind alte suferinte. Mersul, ridicatul pe piciorul suferind ca si presiune pe regiunea trohanteriana tinind coapsa in abductie si rotatie externa accentueaza durerea spontana. Uneori la radiografia regiunii se constata calcificari. Cel mai eficace miijloc terapeutic este administrarea locala de cortizonice.

In bursita iliopsoasa durerea locala se accentueaza prin extensia coapsei si prin palpare profunda in conditiile unei coapse in flexie si rotatie extema.

Meralgia parestezica se caracterizeaza prin parestezii, cu senzatie de arsura, hipo- sau hiperestezie si durere pe suprafata anterolaterala a coapsei. Simptomatologia poate fi exacerbata prin presiune ferma a ligamentului inghinal chiar linga spina iliaca anterosuperioara. Ea este urmarea compresiunii nervului femurocutanat lateral (L2 - L3). Mai apare la bolnavii cu diabet si uneori posttraumatic. Injectiile locale de cortizonice sub spina iliaca anterosuperioara pot fi benefice.




SUFERINTELE GENUNCHIULUI, GLEZNEI SI PICIORULUI


In mare majoritate sint de tip bursita sau chiste. Chistul popliteu sau chistul Baker apare in poliartrita reumatoida, boala artrozica. Se confunda deseori cu tromboflebita profunda a venelor gambei, mai ales atunci cind debuteaza brusc prin difuziunea intre planurile musculare. Diferentierea paraclinica se face prin artrografie si/sau venogragafie. Beneficiaza de tratament corrizonic local ca in poliartrita reumatoida.

La genunchi se poate intilni bursita anserina ce afecteaza bursa dintre grupul de tendoane sartorius, gracilis, semitendinos si ligamentul colateral al tibiei. Bursele prepatelare sint afectate mai ales la cei ce stau mult in genunchi in timpul lucrului.

Sindromul Pellegrini-Stieda apare posttraumatic, mai ales la barbati. El se manifesta prin reducerea amplitudinii miscarilor in articulatia genunchiului si este urmarea unei calcificari a ligamentului colateral medial. Durerea apare tardiv.

La glezna, tendinita Achilliana ca si bursita retrocalcaneana se dezvolta mai ales la sporrivi. Pot fi interesante si tecile altor tendoane sau burse. Toate au o simptomatologie identica si se deosebesc intre ele numai dupa sediu. Tratamentul este de asemenea identic, folosindu-se local preparate cortizonice.












Document Info


Accesari: 110
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )