STUDIU PRIVIND PREZENTA STENOZELOR VASELOR CERVICALE LA BOLNAVII DIABETICI SI NON DIABETICI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC

OBIECTIVELE LUCRĂRII

Lucrerea de fata urmareste depistarea modificarilor peretelui vaselor cervicale la bolnavii diabetici cu si fara accident vascular cerebral, modificari aflate în strânsa legatura cu procesul accelerat de ateroscleroza initiat precoce la acesti pacienti.

MATERIAL sI METODĂ

S-au luat în studiu un numar de 180 de bolnavi pe care i-am repartizat ulterior în trei loturi a câte 60 de bolnavi.

Doua loturi de pacienti au fost bolnavi cu accident vascular cerebral ischemic internati în Spitalul Clinic de Neurologie si Psihiatrie Oradea în perioada septembrie 1999-septembrie 2004. Un lot de pacienti (lotul I) cu accident vascular cerebral ischemic au fost diabetici ( cuprinzând randomizat atât diabetici de tip 1 cât si diabetici de tip 2) iar celalalt grup de bolnavi (lotul II) au fost diagnosticati cu accident vascular cerebral ischemic, dar fara patologie asociata de tip diabet sau alterarea tolerantei la glucoza.

Ultimul lot (III) a cuprins diabetici internati în Clinica Medicala 1 a Spitalului Clinic Judetean Oradea în perioada ianuarie 2003-septembrie 2004 , fara accident vascular cerebral.

În cadrul studiului nostru examinarea Doppler ultrasonografica a sistemului carotidian si vertebral a fost efectuata cu doua ecografe : un Kretz Combison 530-3D, cu rezolutie înalta prevazut cu transductor linear de 7 MHz si un aparat Agilent Sonos 4500 cu Doppler pulsat si color prevazut cu transductori multipli de 3,5 MHz, / MHz si 13 MHz, cu care s-au efectuat explorari ecografice ale vaselor gâtului, în modul B, cu sectiuni longitudinale si transversale precum si evaluarea Doppler a acestor vase.

Repartitia loturilor I si II în ceea ce priveste diagnosticul neurologic se poate observa in Figura 1.

Fig. 1.

REZULTATE

Am evaluat cele trei loturi prin ecografie bidimensionala sau Doppler din punctul de vedere al structurii vaselor gâtului si anume artera carotida comuna, artera carotida interna si externa si arterele vertebrale. S-a urmarit prezenta placilor ateromatoase si clasificarea stenozelor în functie de gradul ocluziei (moderate , semnificative, preocluzive si ocluzive), efectuându-se si masurarea grosimii medie-intima la pacientii care nu prezentau ateroscleroza, cresterea acestui parametru fiind semn precoce de ateroscleroza.

Peretele carotidian examinat cu transductoare cu frecventa mai mare de 7 Mhz are un aspect stratificat, fiiind alcatuit dintr-un strat hiperecogen extern, corespunzator adventitiei, un strat hipoecogen mijlociu corespunzând mediei si un strat ecogen intern, corespunzând intimei. Straturile corespunzatoare adventitiei si mediei definesc marginea interna si externa a peretelui vascular, în timp ce ecoul intern reprezinta interfata între peretele si lumenul vascular si nu intima propriu zisa, care este foarte subtire. Grosimea maxima a ecoului intimal nu depaseste 1mm

Exista mai multe tipuri de placi aterosclerotice: fibroadipase, fibroase, placi calcificate cu ecostructura omogena , care nu prezinta risc sau implica un risc mai scazut de AVC, si ecostructura heterogena acompaniata de un risc crescut de AVC. Caracterul focal sau difuz al neomogenitatii are aceeasi semnificatie prognostica pentru pacient (1).

În cadrul primului lot, pentru artera carotida comuna, stenozele moderate s-au înregistrat într-o proportie majoritara de 51,7%, urmate de stenozele semnificative 15% , preocluzive 8,3% si ocluzive 5%.( Tabel 1.)

Pentru artera carotida interna stenozele moderate , semnificative si preocluzive au fost cele mai frecvente, înregistrându-se în proportii de 26,7%, 25% ,si 21,7% . Stenozele ocluzive s-au înregistrat în cel mai mic procent 3,3%.(Tabel 1.)

Pentru arterele vertebrale stenozele preocluzive si ocluzive s-au înregistrat în cel mai mic procent de 5 %, fiind urmate de stenozele semnificative 16,7% si cele moderate de 28,3%. (Tabel 1. )

Tabel 1. Distributia cazurilor în functie de evaluarea Doppler

Pentru lotul II, artera carotida comuna a fost afectata de stenoze de tip moderat în 40% din cazuri, stenoze semnificative în 20% din cazuri iar preocluzive 11,7% si ocluzive 1,7%.

Pentru artera carotida interna stenozele s-au înregistrat dupa cum urmeaza: moderata 21,7%, semnificativa15%, preocluziva 11,7% si ocluziva 3,3%.

Pentru arterele vertebrale afectarea cea mai frecventa a fost cea moderata, 26,7% si semnificativa 8,3%.

Putem concluziona ca si în cadrul lotului II afectarea stenotica predominanta a fost la nivelul teritoriului carotidian , cu predominenta severitatii stenozei pe artera carotida interna( stenoze preocluzive si ocluzive) iar cu stenozele de tip moderat la nivelul artereai carotide comune.

Daca se compara lotul I si II, se observa ca în primul grup afectarea severa la nivelul arterei carotidei interne (preocluziva si ocluziva) se înregistreaza în proportii aproximativ egale.

Comparând datele în ceea ce priveste artera carotida interna, proportia este net în favoarea lotului de diabetici, deoarece frecventa afectarii severe (preocluziva si ocluziva) este mai mare în cadrul primului lot( 25% fata de 15%).

Daca ne referim la teritoriul vertebrobazilar, balanta afectarii severe dupa aceleasi considerente ca mai sus este tot în favoarea lotului de diabetici deoarece în cadrul lotului II nu s-au înregistrat stenoze preocluzive si ocluzive.

Aici ar trebui facut un comentariu si anume acela ca desi severitatea afectarii vertebrobazilare a fost nula la lotul II , totusi prevalenta atacului ischemic vertebrobazilar la lotul nondiabeticilor a fost aproape dubla fata de bolnavii diabetici. Acest lucru este explicabil prin afectarea de tip spondilartrozic mai mare în cadrul lotului II , astfel putându-se explica aceste diagnostice.

Daca ne referim la lotul numarul III, de diabetici fara accident vascular cerebral putem observa ca pentru artera carotida comuna stenoza ocluziva s-a observat la 1,7% persoane, cea preocluziva la 8,3% din cazuri, cea semnificativa si moderata situându-se la 15% respectiv 26,7% din cazuri. (Tabel 1)

Artera carotida interna a fost afectata preocluziv si ocluziv în 1,7% respectiv 6,7% din cazuri, stenozele moderate si semnificative fiind de 25% respectiv 10%

Teritoriul vertebrobazilar a fost afectat mai degraba prin stenoze moderate 13,3% din cazuri si semnificative 5% din cazuri, neexistând stenoze preocluzive sau ocluzive.

Daca vom compara aceste date obtinute în cadrul lotului III cu cele ale loturilor I si II vom observa ca afectarea teritoriului carotidian si în acest caz este mai frecventa comparativ cu teritoriul vertebrobazilar, dar la acest nivel stenozele preocluzive si ocluzive sunt mai frecvente la nivelul carotidei comune si nu la nivelul carotidei interne cum s-a întîmplat în celelalte doua cazuri.

De asemenea , afectarea ocluziva sau preocluziva la nivelul grupului III pentru carotida comuna a fost inferioara celei de la celelalte doua grupuri ( 10% comparativ cu 13,3% primul lot si 13,4% lotul II).

Mai mult , daca vom compara afectarea preocluziva si ocluziva a arterei carotide interne în cadrul lotului III cu celelalte doua loturi observam ca în grupul diabeticilor fara accident vascular cerebral procentul acestei afectari este de 8,4%, fata de 25% lotul I si 15% lotul II. Concluzia ar fi ca si diabeticii lotului doi pot prezenta stenoze serioase la nivel carotidian intern, chiar daca sunt minim manifeste clinic, mai ales în stare de repaus, dar nu într-un procent atât de mare care sa duca la producerea unui AVC. Comparând lotul nondiabeticilor cu AVC cu lotul III , din acest punct de vedere este normal ca balanta sa fie în favoarea lor. Popa (2) Sustine ca AIT apare de trei ori mai mult la pacientii diabetici noninsulinodependenti dar asocierea AVC cu lezarea carotidei extracraniene nu este evidenta, studiul efectuat determinând o stenoza carotidiana mai mare de 50% la 8,2% dintre pacientii diabetici fata de 0,7% la subiectii de aceeasi vârsta si sex.

Se mai poate observa ca riscul dezvoltarii unui atac ischemic tranzitor în teritoriul vertebrobazilar la diabeticii lotului III este comparabil cu cel al nondiabeticilor, chiar daca antecedentele personale patologice în ceea ce priveste spondiloza cervicala înregistreaza la lotul III valori la jumatate din procentul întâlnit în cadrul lotului de nondiabetici.

Îngrosarea difuza a peretelui vascular defineste situatia în care componenta medie+intima peretelui vascular este îngrosata pe distante mari , în mod circumferential. Grosimea straturilor medie+intima depaseste 1,2 mm. S-a constatat ca grosimea peretelui carotidian si gradul de stenoza (exprimat în procente de reducere a diametrului lumenului) coreleaza cu prevalenta AVC mai bine decât morfologia placii ateromatoase. De asemenea, s-a constatat ca îngrosarea parietala difuza a ACI coreleaza cu anamneza de cardiopatie ischemica, iar îngrosarea difuza a peretelui ACC cu prevalenta AVC. (3).

În cadrul loturilor de fata s-a efectuat masurarea grosimii medie intima prin ecografie bidimensionala, tot în cadrul investigarii vaselor de la baza gâtului. Masuratorile s-au efectuat dupa standardele impuse, la nivelul arterei carotide comune si interne.(Fig. 2)

Fig 2.Masurarea GMI la nivelul arterei carotide comune

Nr.pacienti cu GMI peste limita de normalitate (GMI>1,2)

CONCLUZII 1. Diabetul zaharat constituie un factor de risc extrem de important în initierea si progresia bolii aterosclerotice, cu toate consecintele sale legate de morbiditate si mortalitate. 2. Accidentul vascular cerebral ischemic apare mai frecvent la diabetici datorita stenozarii semnificative, preocluzive si ocluzive a teritoriului vascular carotidian, comparativ cu non-diabeticii, care nu au modificari atât de avansate si de precoce. Afectarea vasculara incipienta, poate fi evaluata atât la cei cu patologie diabetica, cât si la pacientii non diabetici, prin masurarea grosimii medie intima, în cadrul explorarii ecografice vascular în modul B, factor ale caror modificari oglidesc debutul patologiei aterosclerotice. 4.Accidentul vascular cerebral ischemic in teritoriul deservit de arterele vertebrale este mai frecvent la diabetici fata de nondiabetici, chiar daca la acestia din urma se înregistreaza o frecventa mai mare a bolii spondilartrozice. 5.Ca o conlcuzie finala se poate observa ca rezultatele prezentului studiu confirma rezultatele literaturii de specialitate care subliniaza rolul de factor de risc extrem de important al diabetului zaharat, bolnavii cu aceasta boala fiind predispusi la o aparitie precoce si o evolutie accelerata a bolii aterosclerotice. Exista studii (4) care demostreaza riscul pentru debutul aterosclerozei înca în stadiul de sindrom metabolic. Iglseder si colaboratorii au efectuat evaluare carotidiana prin ultrasonografie modul B , determinând grosimea medie intima la pacientii cu sindrom metabolic. Rezultatele au aratat ca efectele sindromului metabolic asupra aterosclerozei precoce sunt mai pronuntate la cei cu sindrom metabolic , mai ales la femei comparativ cu barbatii. BIBLIOGRAFIE Carroll B.A. - Carotid Sonography. Radiology, 1991; 178: 303-313, 1991 2. Popa C. - Preventia în accidentele vasculare cerebrale, Ed. Med .Amaltea, Bucuresti 2000 3. Stephens T. - Carotid Imaging Correlates Wall Thickness with Stroke. Diagn. Imaging, 3: 13-19, 1993. 4. Iglseder B., Cip P., Malaimare L., Ladurner G., Paulweber B. - The metabolic syndrome is a stronger risk factor for early carotid atherosclerosis in women than in man. Stroke Jun;36 (6): 1212-7, 2005. Document Info Accesari: 2518 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/medicina/STUDIU-PRIVIND-PREZENTA-STENOZ64412.php" target="_blank" title="STUDIU PRIVIND PREZENTA STENOZELOR VASELOR CERVICALE LA BOLNAVII DIABETICI SI NON DIABETICI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC - https://www.scritub.com">STUDIU PRIVIND PREZENTA STENOZELOR VASELOR CERVICALE LA BOLNAVII DIABETICI SI NON DIABETICI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )