Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























Tromboflebitele si emboliile pulmonare

medicina


Tromboflebitele si emboliile pulmonare


Tromboza venoasa profunda

-mai este denumita si tromboflebita si flebotromboza

-incidenta exacta a bolii este necunoscuta;peste 50% din tromboflebite trec nediagnosticate esp.la bolnavii cardiaci



-este mai frecventa la femei,pe partea stanga

-etiopatogeneza->triada Virchow

staza venoasa->favorizeaza marginatia elementelor figurate esp.trombocite spre periferie,unde se concentreaza si factorii de coagulare

lezarea peretelui venos->daca endoteliul venos sufera leziuni se produce agregarea plachetelor urmata de reactia de eliberare si formarea trombului plachetar

hipercoagulabilitatea sangelui->se realizeaza prin 3 mecanisme:

hiperactivitatea plachetara->dupa splenectomie,in sdr.mieloproliferative,dupa anticonceptionale orale, in infarctul miocardic,in diabetul zaharat,in dislipidemii,la persoanele cu proteze artificiale valvulare

hipercoagulabilitatea plasmatica-> activatorilor coagularii , concentratiei plasmatice sau a activitatii inhibitorilor naturali ai coagularii,rezistenta factorului V al coagularii la actiunea proteolitica a proteinei C activate

diminuarea fibrinolizei->inhibarea plasminogenului,inhibarea activatorilo 252u2015c r plasmatici ai plasminogenului (t-PA,urokinaza,prourokinaza),inhibarea plasminei

tranzitorie a activitatii fibrinolitice apare la sfarsitul sarcinii,postoperator,posttraumatic,in caz de tumori maligne,la diabetici,la obezi

-factori de risc:

interventii chirurgicale,traumatisme si arsuri intinse-> coagulabilitatea sangelui,staza venoasa, activitatea fibrinolitica,leziuni ale peretelui venos

imobilizarea prelungita->staza

tumori maligne->compresiune,eliberare de substante procoagulante

perioada post partum-> activitatii fibrinolitice,staza,eliberare de substante procoagulante in travaliu

insuficienta cardiaca->staza

anticonceptionale->hiperactivitate plachetara,venodilatatie

antecedente de tromboflebita

septicemie->leziune parietala

varsta mai mare de 60 ani->inactivitate,boli asociate (insuficienta cardiaca,boli maligne)

varice->staza

-trombogeneza:trombii se formeaza usu.in locurile unde circulatia sanguina este incetinita sub forma de mici depozite neaderente (tromboza de depunere)->trombi formati din eritrocite inglobate intr-o retea de fibrina,cu trombocite putine,mai lacsi (trombi rosii)

trombului se face prin apozitii succesive de trombi rosii(grosi) si trombi albi (subtiri)

-trombul se dezvolta initial centripet;dupa obstruarea lumenului se dezvolta centrifug;extremitatile sunt neaderente,flotante si se pot fragmenta si emboliza (esp.cele proximale)

-trombul se poate liza (datorita sistemului fibrinolitic propriu),se poate epiteliza si organiza fibros (7-14 zile) sau se poate recanaliza

-fiziopatologie:sistemul venos profund trombozat determina subiacent presiunii venoase si dilatarea venei->aparatul valvular venos devine incompetent

presiunii in sistemul venos determina trecerea apei in interstitiu->edeme;pot trece si hematii in interstitiu->Hb se transforma in methemoglobina->pete brune

-tablou clinic->depinde de localizarea trombozei,extinderea ei si starea anterioara a circulatiei venoase

durere medie sau usoara,adesea in relatie cu gradul edemului,se amelioreaza la ridicarea membrului cu 10-15 ;este accentuata de pozitia decliva,mers,tuse,stranut (semn Louvel), compresiune,contractia muschilor adiacenti

edem->usu.incepe distal si se extinde proximal;este moale,indolor,se accentueaza la mers si in ortostatism,se reduce in dimensiune in timpul noptii

cordon venos trombozat->usor sensibil;poate fi palpat

dilatarea retelei venoase superficiale->apare la cateva zile de la obstructie,se accentueaza in pozitia decliva,diminua lent la ridicarea membrului afectat

modificarile tegumentelor->tegumente netede,lucioase,subtiate,transparente;uneori din cauza vasospasmului asociat tegumentele sunt albe (phlegmasia alba);din cauza extravazarii hematiilor si a stazei->tegumente cianotice (phlegmasia caerulea)

manifestari generale->subfebrilitate sau febra,tahicardie care de la o zi la alta esp.daca apar microembolii pulmonare (pulsul "catarator" al lui Mahler),neliniste sau anxietate

manifestari de vecinatate->in caz de proces inflamator perivenos apar adenopatii si hidrartroza



-forme particulare:

phlegmasia caerulea dolens->tromboza masiva si fulminanta a tuturor venelor profunde importante esp.la membrele inferioare care se extinde la sistemul venos superficial

-debut brusc,cu durere intensa in membrul afectat,edem voluminos al intregului membru,cianoza rapida,racirea extremitatii,aparitia de zone purpurice si bule cu continut sanguinolent

-pulsul nu se percepe datorita vasospasmului sau compresiunii

-in cateva ore in membrul afectat se poate produce o sechestrare de sange si lichide mai mare de 5 l->soc hipovolemic letal

-50% din cazuri->deces;33%->amputatie;foarte putine cazuri raspund la tratamentul medicamentos


tromboza membrelor superioare->debuteaza la nivelul venelor axilara si subclaviculara

forma primara->fara o cauza evidenta,apare ca urmarea unor eforturi deosebite sau ca urmare a unei pozitii neobisnuite prelungite a bratului

-debut imediat cu rigiditatea bratului si edemul mainii;dureri usoare sau moderate;ulterior edem al intregului membru,cu dilatarea venelor superficiale;embolii rare

forma secundara->cauzata de traumatisme,cateterizare,extinderea unui proces din vecinatate

tromboza venei cave inferioare->rara;se datoreaza usu.extinderii unei tromboze ileo-femurale sau mai rar traumatismelor,compresiunilor,fibrozei retroperitoneale

-edem marcat bilateral insotit de cianoza;dureri mici sau absente;circulatie venoasa colaterala la radacina coapselor,la nivelul peretelui abdominal inferior si al regiunii lombare

-afectarea unor organe->infarct renal hemoragic bilateral,IRA sau sindrom nefrotic,dureri abdominale si lombare,meteorism,constipatie,sdr.Budd-Chiari acut (ascita,hepatosplenomegalie, icter,insuficienta hepatica,hemoragii digestive)

-in evolutie apar frecvent embolii pulmonare masive

tromboza venei cave superioare->este usu.cauzata de un sdr.mediastinal(limfom,timom, neoplasm pulmonar)

-instalare acuta->edem cerebral cu simptome de hipertensiune intracraniana (cefalee,vedere incetosata,varsaturi,convulsii);frecvent deces

-instalare progresiva->edem in pelerina,dilatarea venelor superficiale,rar embolii pulmonare

-paraclinic:

flebografie ascendenta->se face cu substanta de contrast pe baza de iod;permite localizarea obstacolului si a extinderii lui

-performante reduse la venele din micul bazin si abdominale;nu face deosebirea dintre un   tromb recent si unul vechi

venografie radioizotopica->albumina marcata cu 99Tc->da informatii despre venele periferice si cele abdominale;datele morfologice sunt inferioare

tomografie computerizata->utila pt.diagnosticarea trombozelor venelor abdominale;poate decela un tromb vechi de unul recent si da relatii despre anomaliile adiacente

RMN->informatii despre venele periferice si abdominale;diferentiaza vechimea trombilor

pletismografie prin impedanta

echografie si examen Doppler->informatii despre localizarea trombului,extinderea lui,viteza si sensul de circulatie a sangelui

scintigrafie->fibrinogen marcat cu 131I (rezultate in 12-24 h) sau plasmina marcata cu 99Tc (rezultate in 30 minute);nu poate face diagnosticul diferential cu hematomul

determinarea produsilor de degradare a fibrinei

-diagnostic diferential:

afectiuni ale tegumentului->celulita

afectiuni musculare->miozite,rupturi musculare

afectiuni inflamatorii->limfangite,abcese,tendinite

afectiuni osoase->fracturi,luxatii

-tratament:

profilactic->identificarea factorilor de risc si a bolnavilor cu risc

-combaterea stazei venoase->mobilizare precoce prin ridicarea membrelor inferioare cu 15-30 , miscari pasive si active ale membrelor,stimulare electrica intermitenta a muschilor gambei,masaje manuale,compresie externa,substante vasoconstrictoare

-anticoagulante->heparina s.c.5000 U cu 2-3 h inainte de interventia chirurgicala si se continua cat timp exista riscul de tromboza cu 5000 U la 8-12 h

-heparina cu greutatea moleculara mica ->Clexane 1 mg/kg corp o singura data pe zi s.c.

-dextran 40 in timpul operatiei 500-1000 ml apoi zilnic 500-1000 ml in decurs de 3 h

curativ

imobilizarea bolnavului->4-5 zile in caz de tratament cu fibrinolitice si 7-14 zile in caz de tratament cu anticoagulante

-7 zile in tromboza venelor gambei,8-10 zile in tromboza venei femurale si 14 zile in tromboza venei ileo-femurale sau a venei cave inferioare

tratament anticoagulant->heparina 5000-10000 U in bolus i.v.apoi la 4 h cate 5000Ui.v. timp de 5-7 zile;concomitent timp de 3 zile la sfarsitul tratamentului se administreaza si un anti- coagulant oral (Trombostop timp de 3-6 luni);eficienta tratamentului se controleaza cu ajutorul timpului Quick (trebuie sa creasca cu 30%)

tratament trombolitic->streptokinaza (i.v.250.000 U timp de 30 minute apoi 100.000 U/h timp de 48-72 h);urokinaza (4400 U/kg in bolus in 10 minute;4400 U/kg/h timp de 48 h); activatorul tisular al plasminogenului recombinat (rt-PA) (0.75-1 mg/kg/zi i.v.pana la 48 h)

tratament chirurgical->trombectomie,oprirea migrarii trombului


Tromboflebite superficiale

-embolizeaza foarte rar,niciodata letal,au tendinta la vindecare spontana,fara sechele

-ocazional se pot intinde la venele profunde si pot fi septice

-etiologie:

varice



administrarea intravenoasa de substante iritante

proces inflamator propagat de la structurile din vecinatate

boli cu tropism vascular->trombangeita obliteranta,vasculite sistemice,boli de colagen

idiopatica

-trombul este aderent de la inceput si obstrueaza complet lumenul venei;sangele este deviat prin colaterale fara ca acestea sa se modifice evident

-tablou clinic:cordon venos ferm,dureros la presiune sau spontan

-tesuturile din jur edematiate,tegumentele supraiacente eritematoase si calde

-edem localizat la nivelul procesului periflebitic

-forme particulare:

flebita varicoasa->apare in varicele primare in teritoriul safenelor,intereseaza adesea comunicantele;in cazul varicelor secundare poate fi localizata si la nivelul membrelor superioare

flebita migratorie->afecteaza portiuni circumscrise de vene subcutanate mici,cu afectarea succesiva la intervale de timp variate a altor teritorii venoase apropiate sau la distanta

-localizata esp. la venele superficiale ale fetei dorsale a picioarelor si regiunii anterioare a gambei dar si la venele superficiale ale coapsei,ale fetei dorsale a mainilor

-poate fi idiopatica sau insoteste un malignom,o boala inflamatorie generala sau trombangeita obliteranta

boala Mondor->localizata la nivelul venelor toraco-epigastrice;afectate esp.partile laterale ale toracelui;apare mai frecvent la femei esp. la cele cu mastectomie homolaterala

flebita superficiala supurata->apare usu.in septicemie;fenomene inflamatorii marcate

-tratament:nu necesita anticoagulante si nici imobilizare

Sindromul posttrombotic

-reuneste manifestarile clinice ale hipertensiunii venoase cronice din sistemul venos profund urmare a unei tromboze venoase profunde vindecate cu sechele

-apare devalvularea sistemului venos profund care se intinde retrograd-> presiunii venoase

-sangele circula dinspre venele profunde spre cele superficiale care devin ectaziate,tortuoase sau se pot transforma varicos (varice secundare)

-staza venoasa determina aparitia de edem care initial este discret,perimaleolar,moale,depresibil,dispare in clinostatism;ulterior se extinde proximal,devine dur si permanent

-este prezenta durerea ce se accentueaza la mers sau in pozitia decliva

-tegumente atrofice,lucioase,friabile,se subtiaza,isi pierd fanerele;se produc usor infectii micotice si bacteriene;din cauza hemosiderinei apar pete brune cu tendinta la confluare->dermatita ocra

-ulcer varicos de gamba->fata anterointerna a treimii inferioare a gambei,supramaleolar;totdeauna asociat cu o insuficienta a valvulelor perforantelor;frecvent se asociaza cu o suprainfectie

-tratament:

compresiune externa

drenaj postural->in cursul noptii;flexia coapsei pe abdomen la 30 ,usoara flexie a gambei pe coapsa

tratament chirurgical


Tromboembolismul pulmonar

-etiologie:

tromboflebita membrelor inferioare

tromboza venei cave inferioare

trombi situati in inima dreapta->fibrilatie atriala,infarct de VD,cardiomiopatie

tromboza pulmonara in situ->apare in evolutia HTP primare sau secundare,a BPOC si in infiltrarea tumorala a peretelui arterial

-morfopatologie:

embolie masiva->embol de calibru mare,cu diametru de 1-1.5 cm,care realizeaza o reducere de cel putin 50% a patului vascular pulmonar;produce adesea moarte subita

embolie medie->trombi cu diametrul de 2-4 mm ce provin din venele gambei sau venele din pelvis

microembolism pulmonar->embolizari microscopice ce obstrueaza ramuri terminale ale arterei pulmonare cu diametru sub 1 mm

-trombii se pot liza,se pot organiza sau se pot recanaliza si au drept consecinte:

HTP tromboembolica cronica sau acuta->emboli usu.localizati in arterele elastice mari, lobare sau segmentare

infarct pulmonar->aparitia unei zone de condensare pulmonara,rosie,asemanatoare cu hepatizatia rosie din pneumonie si necroza ischemica a tuturor elementelor din teritoriul respectiv

-are forma triunghiulara cu baza spre periferie si varful spre hil

-poate evolua spre rezolutie completa (1-3 saptamani),suprainfectie sau excavatie (aspect cavitar)

atelectazie congestiva (infarct pulmonar incomplet)->zona de condensare rosie fara necroze ischemice

-fiziopatologie:

tulburari respiratorii

-producerea unui "spatiu mort" intrapulmonar->perfuzia oprita,ventilatia pastrata

-bronhoconstrictie indusa de hipocapnie,de serotonina si PG

activitatii surfactantului

-hipoxemie

tulburari hemodinamice

-hipertensiune arteriala pulmonara acuta

-supraincarcarea VD->dilatarea VD->cord pulmonar acut

-septul interventricular este impins spre VS-> debitul cardiac, TA->hTA ce poate duce la soc



-hipoperfuzia coronariana

-tablou clinic:

embolia pulmonara masiva->la peste 50% din cazuri apare decesul in prima jumatate de ora

-poate debuta si prin sincopa urmata de moarte subita sau care se remite spontan

-durere toracica violenta insotita de dispnee severa,persistenta cu tahipnee

-bolnav palid,cu tegumente reci,polipnee,eventual cianoza la extremitati

-semne de hipoperfuzie cerebrala (agitatie,torpoare,confuzie) si renala (oligurie,anurie);hTA,puls periferic rapid si de amplitudine mica,jugulare turgescente ce proemina in respiratie (semn Kussmaul)

-murmur vezicular aspru,cu expir prelungit,raluri sibilante,ronflante,crepitante

-tahicardie,galop ventricular drept,sufluri de insuficienta tricuspidiana,hepatomegalie de staza

infarct pulmonar->apare in caz de embolie medie

-tuse cu expectoratie sanguinolenta,durere toracica,dispnee cu tahipnee

-febra (daca apare suprainfectia);pot apare si semne de sindrom pleural

-matitate,raluri crepitante

-tahicardie,hTA;poate agrava o insuficienta cardiaca

HTP trombembolica cronica->dispnee la efort mic,dureri toracice cu caracter coronarian, fatigabilitate,sincope

-semne de cord pulmonar cronic cu cianoza

manifestari clinice atipice->crize de dispnee mici sau repetate,hemoptizie insotita de dispnee; pleurezie mica,rapid regresiva;tahiaritmii supraventriculare;decompensarea unei insuficiente cardiace vechi;edem pulmonar acut unilateral

-paraclinic:  

examen radiologic

-la 40-60% din bolnavi imagine aparent normala

-in infarctul pulmonar->imagine de condensare triunghiulara sau o leziune infiltrativa;opacitatile se pot resorbi in 2 saptamani dar pot evolua si ca leziune cavitara sau pseudotumorala

-imagine de revarsat pleural;ascensiunea unui diafragm si/sau diminuarea excursiei sale

-modificari ale vaselor si parenchimului pulmonar:dilatarea unei artere pulmonare,olighemie focala (hipertransparenta focala ce se instaleaza imediat dupa obstructie datorita perfuziei), hipervascularizatia unui plaman

-dilatarea inimii drepte,dilatarea VS,largirea umbrei mediastinale superioare drepte

electrocardiograma->elementele electrice pot fi tranzitorii

-tahicardie sinusala,deplasarea axului spre dreapta

-BRD complet sau incomplet tranzitoriu,imagine de infarct miocardic inferior

-negativarea undelor T si subdenivelarea segmentului ST in derivatiile drepte

-deplasarea zonei de tranzitie dintre VD si VS pana la V4,V5

scintigrafie pulmonara

scintigrafie de perfuzie->cu Tc-99 m;se observa "zone reci"in teritoriul embolizat

scintigrafie de ventilatie->cu Xe-133;este normala

echografie->dilatarea inimii drepte,localizarea si extinderea trombului

tomografie computerizata->morfologia trombului,extinderea lui si efectele cardiopulmonare

arteriografie pulmonara->se realizeaza esp.atunci cand exista indicatii chirurgicale

-prognostic rezervat;evolutia este imprevizibila;decesul apare usu.in primele 4-5 zile

-evolutie:liza trombului,trombozare completa,moarte subita

-diagnostic diferential:

boli pulmonare->pneumonie,cancer,abces pulmonar,pneumotorace spontan,pleurezie,crize de astm sever

boli cardiovasculare->infarct miocardic,tamponada cardiaca,anevrism disecant de aorta,cord pulmonar cronic decompensat

-tratament:

profilactic->identificarea factorilor de risc si a bolnavilor cu risc

-combaterea stazei venoase->mobilizare precoce prin ridicarea membrelor inferioare cu 15-30 , miscari pasive si active ale membrelor,stimulare electrica intermitenta a muschilor gambei,masaje manuale,compresie externa,substante vasoconstrictoare

-anticoagulante->heparina s.c.5000 U cu 2-3 h inainte de interventia chirurgicala si se continua cat timp exista riscul de tromboza cu 5000 U la 8-12 h

-heparina cu greutatea moleculara mica ->Clexane 1 mg/kg corp o singura data pe zi s.c.

-dextran 40 in timpul operatiei 500-1000 ml apoi zilnic 500-1000 ml in decurs de 3 h

curativ

tratament anticoagulant->heparina 5000-10000 U in bolus i.v.apoi la 4 h cate 5000Ui.v. timp de 5-7 zile;concomitent timp de 3 zile la sfarsitul tratamentului se administreaza si un anti- coagulant oral (Trombostop timp de 3-6 luni);eficienta tratamentului se controleaza cu ajutorul timpului Quick (trebuie sa creasca cu 30%)

tratament trombolitic->streptokinaza (i.v.250.000 U timp de 30 minute apoi 100.000 U/h timp de 48-72 h);urokinaza (4400 U/kg in bolus in 10 minute;4400 U/kg/h timp de 48 h); activatorul tisular al plasminogenului recombinat (rt-PA) (0.75-1 mg/kg/zi i.v.pana la 48 h)

tratament general

-tratarea durerii->antialgice obisnuite sau majore (mialgin,morfina)

-tratarea dispneei,hipoxemiei->oxigenoterapie 6-8 l/minut

-tratarea hTA si a socului->dopamina 4-5 mg/kg/minut sau dobutamina 10-15 mg/kg/minut in perfuzie i.v.

-tratarea suprainfectiei->antibiotice

-bronhodilatatoare,antiaritmice

tratament chirurgical->trombectomie in trombembolismul masiv













Document Info


Accesari: 8174
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )