Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Alimentatia sugarului (hranit natural sau artificial)

Alimentatie nutritie




Alimentatia sugarului (hranit natural sau artificial)

O alimentatie rationala trebuie sa fie satisfacatoare atat cantitativ cat si calitativ, in functie de varsta, gradul de dezvoltare si de particularitatile individuale ale copilului.

Reflexele alimentare imprimate inca de la nastere, joaca un mare rol in secretia sucurilor digestive si in utilizarea hranei de catre organism.
In practica se poate sistematiza astfel alimentatia sugarului:

Alimentatia sugarului hranit natural
In primele trei luni aceasta alimentatie ramane ideala, ea devenind insa insuficienta dupa acest interval, cand trebuie inceputa diversificarea alimentatiei.

Nou nascut de 3000 gr grutate:
- in prima luna primeste 7 mese, sugand la san;
- in luna a doua - 6 mese, suge la san si in plus primeste suc de fructe (progresiv, incepand cu o lingurita pana la 30 lingurite).
- in luna a treia - 5 mese - suge la san si in plus primeste suc de fructe sau supa de zarzavat.

La 5 kg greutate corespunzatoare varstei de 3 luni jumatate a unui sugar care a cantarit la nastere 3 kg se va administra o cantitate de maximum 1 l de lichid, cantitate care ramane fixa pana la 1 an (repartizat in 4 mese - 250 gr/ masa).

- in luna a patra, avand 6 kg, sugarul primeste patru mese a 250 gr, suge la san si in plus suc de fructe si fainoase, lapte cu gris sau cu faina dextrinizata.

- in luna a cincea suge la san si in plus primeste fainoase plus lapte, mere rase cu biscuiti.

- la cinci luni si doua sapatamani primeste aceeasi hrana ca la 4 luni si in plus, legume trecute prin sita (pireuri), supa de pasare, galbenus fiert, unt.

- la sase luni primeste alimentatia de la 5 luni si in plus primeste branza de vaci, ia 14514e415o urt, galuste de gris.

- la sapte luni se introduce in alimentatie supa de oase si carne, ficat fript sau fiert si pasat, creier in pireuri.

- la opt luni se suplimenteaza cu carne tocata, pilaf, budinca cu carne, papanasi.

- la noua luni se poate introduce in plus mamaliga, frisca, bors cu perisoare, pireu de spanac, ciulama dietetica.

- la un an, greutatea ideala a unui sugar care-a avut 3 kg la nastere, este 9 kg, regimul se poate, extinde, odata cu suspendarea lactatiei materne.




Alimentatia sugarului hranit artificial
Intre 0 si 7 zile primeste lapte: 60 - 80 ml/kg corp/zi repartizat in 6 mese x 40 gr.
- sau 5 mese x 50 gr compuse din lapte praf 8 % cu apa zaharata 5 %
- sau 5 mese compuse din lacto 8 % (numai cu recomandarea medicului).
Intre 7-14 zile se dau 80-100 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 6 mese x 60 gr
- sau 5 mese x 70 gr din lapte praf 8 %, preparat cu apa zaharata 5 %, sau cu apa de orez 3 % si zahar 5 %.
La sfarsitul primei luni se da:
- 120 - 140 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 6 mese x 80 gr (din lapte praf 10 %)
- sau 5 mese x 100 gr din lapte praf preparat cu apa de orez 5 % si zahar 5 %.

La sfarsitul lunii a doua se dau:
- 150 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 5 mese x 140 gr (din lapte praf 12,5 %), preparat cu apa de orez 5 % si zahar 5 %;
- in plus, se dau sucuri de fructe: mere, lamaie, de la 1-10 lingurite, administrate treptat, si se poate adauga ulei vegetal 2-4 picaturi la 5 gr (mai ales daca a primit lapte), faina de porumb (zeamil), fosfarin, tapioca.

La sfarsitul lunii a treia se dau:
- 160 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 4 mese x 80 gr (la orele 8, 12, 16, 20) in total pana la maximum 600 ml lapte praf 12,5 % (sau lacto 15 % cu adaos de 5 gr ulei).
- in plus, suc de fructe (mere, lamai, piersici) si supa de zarzavat strecurata plus 5 gr branza de vaci.

La sfarsitul lunii a patra se da:
- 200 ml lapte/kg corp/zi repartizat in 4 mese x 250 gr adica in total pana la 500 ml lapte praf 12,5 % pe zi primind si sucuri de fructe, supa de zarzavat pasata cu adaos de ulei pana la 10 g, branza de vaci, carne fiarta tocata fin, gelatina de orez cu branza de vaci, pasta de coarne sau macese, pere, mere (rase), frisca.

La cinci luni se dau: 4 mese x 250 gr/zi (la orele 7, 1130, 16, 2030) compuse din: lapte praf integral cu pesmet, biscuiti, calciu - gris.
Se pot da si:
- pireuri de fructe, peltea de gutui;
- supe de legume pasate plus 10 g ulei;
- carne fripta si tocata fin;
- galuste cu ou intreg.

La 6 luni, pe langa cele de mai sus se adauga: unt 5 gr, iaurt, budinci, sufleuri din pireuri de legume cu carne sau branza de vaci, frisca.

Spre varsta de 1 an, alimentatia copilului trebuie sa se apropie treptat de cea a adultului atat ca si continut cat si ca si consistenta, in sensul ca se va incerca sa se ofere legumele sfaramate cu furculita in locul piureului fin pasat.

Masa de pranz, constand de obicei in supa de zarzavat si piure de legume cu carne, trebuie sa fie cea mai consistenta.

In general se va oferi o cantitate de 200-250 mg de alimente solide la o masa; ca sursa de proteine se poate da fie un galbenus de ou fie 60-70 g de carne (pasare, peste, vitel, ficat de pasare).

La sfarsitul mesei se poate oferi sugarului daca acesta doreste un desert sub forma de fructe sau compot. Dupa amiaza, se poate da fie o masa de fructe cu cereale sau biscuiti, fie branza de vaci sau un iaurt.

Dimineata si seara se pastreaza daca e posibil mesele de lapte, imbogatite sau nu cu cereale; de preferat ca masa de seara sa fie mai consistenta, pe langa biberonul cu lapte oferind si gris cu lapte, mamaliguta cu branza, sunca slaba, paine cu unt etc.

Desigur ca toate acestea sunt doar orientative: atat cantitatea cat si tipul de alimente trebuie adaptat la apetitul si preferintele copilului, care sunt foarte variabile atat de la un copil la altul cat si de la o zi la alta; nu trebuie fortat copilul sa consume toata portia din farfurie daca el nu doreste. Daca sugarul este sanatos si creste in greutate corespunzator, acesta este un semn ca mananca suficient.

In cursul celui de al II-lea si al III -lea an de viata, copilul devine capabil sa manance si sa digere cea mai mare parte a alimentelor. Alimentatia sa tinde sa se apropie de cea a adultilor. Ratia calorica scade acum la 70-80 calorii/kg corp in 24 ore. Din hrana zilnica trebuie sa faca parte toate principiile alimentare: proteine, hidrocarbonate, grasimi, saruri minerale, vitamine, fibre vegetale.

Ratia de lapte

Este de circa 400-500 ml pe zi; laptele se fierbe in mod obligatoriu, chiar daca se prepara din lapte praf. La copiii care refuza sa primeasca laptele, se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt, lapte batut, branzeturi).

Este bine sa se dea zilnic carne la masa de pranz; in locul acesteia, se poate da peste, un ou, branza proaspata. De altminteri, 50% din proteine trebuie sa fie de origine animala. Oul poate fi fiert tare, moale cu albus, sau batut sub forma de omleta, cu conditia sa fie proaspat. De teama excesului de colesterol (care sta la originea aterosclerozei de mai tarziu), unii nutritionisti recomanda numai 2-3 oua pe saptamana.

Este indicat sa se asocieze zilnic grasimi de origine animala (unt) cu grasimi vegetale (ulei de floarea-soarelui sau ulei de porumb) sau cu margarina.



Hidrocarbonatele

Hidrocarbonatele (cereale, cartofii etc.) sunt folosite zilnic. Se prefera hidratii de carbon in forma lor naturala (fulgii de ovaz, fulgii de porumb, grisul), produsele de brutarie preparate din cereale complete (ca faina integrala). Se ofera in cantitati reduse dulciurile rafinate (zahar, bomboane, prajituri etc.).

Fructele si zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi.

Unii copii mici au inca dificultati de masticatie; la acestia fructele se vor da sub forma de sucuri si pulpa rasa sau terciuita; fructele si zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculita; pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant, biscuiti.

Lichidele se vor da ori de cate ori doreste copilul; in anotimpurile calde se va mari cantitatea de fructe (sucuri, pulpa rasa si diluata cu sucurile, fructe de sezon bine coapte).

Mierea este la mare moda in tara noastra, atribuindu-i-se efecte miraculoase, nu toate fundamentate stiintific. La copiii cu tendinta la constipatie, zaharul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui); de asemenea, mierea se poate da pe tartine de paine cu unt.

Ciocolata se va da cu prudenta, in cantitati mici si numai in prima jumatate a zilei (poate produce agitatie); daca e veche, duce la aparitia de urticarie si/sau tulburari digestive.

Prajiturile de cofetarie, de buna calitate si proaspete, pot fi consumate ca desert (nu Óntre mese!), sau la gustarea de dupa-amiaza. Frisca se altereaza foarte usor si este un mediu de cultura excelent pentru microbi.

Copilul peste varsta de un an poate primi ca desert: fructe, compoturi, dulceata, gemuri, prajituri de casa.

Cafeaua, vinul, tuica, berea, ceaiul rusesc sunt contraindicate. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspectie.

Se pot da bauturi racoritoare, inclusiv ape carbogazoase (apa de masa, sifon).

Copilul de 3-6 ani poate manca aproape de toate, cu exceptia bauturilor alcoolice, a mancarurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve.

Apetitul este foarte variabil de la un copil la altul: unii mananca orice, mult, de 5 ori pe zi (3 mese principale si doua gustari); altii mananca numai de 3 ori pe zi; iar la altii, cei din jur se ingrijoreaza ca  nu se hranesc suficient.

Gusturile sunt limitate, unele alimente consistente le displac marii majoritati la aceasta varsta.  Tinand seama de gustul si apetitul copilului, dovedind intelegere si rabdare, se va evita lipsa de pofta de mancare, frecventa la aceasta varsta.

Daca i se fac toate poftele sau, dimpotriva, daca e fortat sau rugat sa manance, copilul ajunge sa refuze totul sau sa prefere numai un fel de mancare. Copilul unic la parinti, supraingrijit, este amenintat cel mai mult!

Inainte de a apela la diferite medicamente pentru "pofta de mancare", parintii sunt datori sa verifice daca nu este vorba numai de greseli din partea lor, avand in vedere ca la aceasta varsta copilul este usor sugestionabil; boala adultilor ("dureri de stomac", regimuri restrictive) ii impresioneaza si astfel incep sa invoce suferintele adultului si sa refuze sa manance.

Supraalimentatia constituie de asemenea un pericol. Obezitatea este determinata  adesea de un aport excesiv caloric prin meniuri incarcate cu fainoase si dulciuri si foarte rar de afectiuni endocrine etc.

Mancarea copilului este indicat sa fie cat mai variata (lapte, branzeturi, carne, oua, fructe, zarzavaturi).

In formarea deprinderii de a manca singur si corect, adultii au un mare rol, stiut fiind faptul ca sunt imitati de copii.

Copilul va fi obisnuit treptat sa se spele singur pe maini, sa foloseasca singur lingura si furculita.

Supraprotectia unor parinti si mai ales a unor bunici, de a "servi" si a "indemna" pe copil ce, cat si cum sa manance nu fac altceva decat sa  intarzie formarea deprinderii de a manca singur.

Lichidele sunt permise atat intre mese, cat si in timpul mesei daca sunt solicitate de catre copil. In general, un copil are nevoie de cel putin un litru de lichide pe zi (simple sau incorporate in alte alimente).

Copilul va avea un pahar personal. Apa simpla sau sucurile de fructe naturale neindulcite sunt de preferat.










Document Info


Accesari: 4348
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )