Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Referat - Produse alimentare

Alimentatie nutritie




Universitatea Valahia din Targoviste

Facultatea de Ingineria Mediului si Biotehnologii

Disciplina: Initiere in Informatica




Referat - Produse alimentare

1. Introducere

Produsele alimentare posede un ansamblu de proprietatei senzoriale, specifice si variabile ca numar si intensitate, ce constituie pentru masa de consumatori unul dintre criteriile importante in decizia de cumparare. Astfel se explica participarea acestor proprietati cu 60% (medie) in coeficientul de calitate general (KG) al produselor alimentare.

Proprietatile senzoriale constituie unul dintre cei mai importanti factori de analiza a unui produs alimentar. De aceea primul contact al consumatorului cu produsul se realizeaza pe cale senzoriala si in consecinta proprietatile senzoriale detin, un rol primordial in selectarea si decizia de cumparare.

Prin analiza senzoriala a produselor a 434e46e limentare se intelege examinarea facuta cu ajutorul organelor de simt (vaz, miros, gust,pipait) in urma unui control al capacitatii reale de apreciere a analistului si al preciziei rationamentului acestuia, urmata de o apreciere a impresiilor senzoriale inregistrate si de prelucrarea statistica a datelor obtinute.

Prezenta lucrare prezinta o ampla analiza a proprietatilor senzoriale ale produselor alimentare completata si cu exemple. Aceasta lucrare realizeaza studiul proprietatilor senzoriale ale produselor alimentare si constituie un material util pentru viitorii specialisti ai acestui domeniu.

 

 2. Proprietatile senzoriale

P

rodusele alimentare posede un ansamblu de proprietatei senzoriale, specifice si variabile ca numar si intensitate, ce constituie pentru masa de consumatori unul dintre criteriile importante in decizia de cumparare. Astfel se explica participarea acestor proprietati cu 60% (medie) in coeficientul de calitate general (KG) al produselor alimentare.

Pe de alta parte, proprietatile senzoriale constituie prinul "buletin de analiza" la indemana consumatorului, cu date reale in legatura cu prospetimea produselor alimentare si calitatea acestora.

Primul contact al consumatorului cu produsul se realizeaza pe cale senzoriala si in consecinta proprietatile senzoriale detin, un rol primordial in selectarea si decizia de cumparare.

Principalele proprietati senzoriale ale produselor alimentare sunt:

Aspectul exterior (starea suprafetei, luciul etc.);

Consecinta;

Limpiditatea

Aspectul interior (in sectiune, pentru produsele solide);

Culoarea;

Aroma;

Buchetul;

Gustul;

Suculenta etc.

2.1 Analiza senzoriala a produselor a 434e46e limentare

Analiza senzoriala a produselor a 434e46e limentare este practic la fel de veche ca insasi omenirea, insa progrese s-au inregistrat abia in ultimele trei decenii prin intensificarea cercetarilor stiintifice in scopul obiectivizarii ei. Acest interes deosebit pentru analiza senzoriala a alimentelor, are ca sursa progresele deosebite din domeniile fizicii, chimiei, microbiologiei, biochimiei, histologiei,tehnologiei, merceologiei si din alte domenii ale stiintei si tehnicii.

Cercetarile sistematice din ultimele decenii in domeniul senzoricii au condus la acumularea unui bogat material privind modul de aplicare a analizei senzoriale la controlul si aprecierea calitatii marfurilor alimentare. Actualmente, interesul pentru problemele "senzoricii" continua sa se mentina la un nivel ridicat; acest lucru nu este intamplator deoarece proprietatile senzoriale ale marfurilor alimentare sunt permanent in atentia largii opinii publice consumatoare care reactioneaza sensibil si prompt la toate transformarile de baza survenite in unele produse si in mod deosebit la acelea legate de caracteristicile senzoriale.

Analiza senzoriala isi gaseste in industrie si comert o larga aplicare cu efect practic la analiza si evaluarea calitatii produselor alimentare. Aceasta constituie o certitudine daca avem in vedere faptul ca analizele fizico-chimice si microbiologice nu sunt suficiente deoarece nu evidentiaza valoarea senzoriala a alimentelor. Complexitatea compozitiei produselor alimentare si diversitatea caracteristicilor calitative care trebuie urmarite in vederea definirii calitatii, determina folosirea unor metode adecvate de analiza, a acelor metode care sunt in concordanta cu progresul tehnic si cerintele de calitate.

Simturile participante la analiza senzoriala conduc la inregistrarea cantitativa si la interpretarea cerabrala a impresiilor precum si la compararea lor cu alte impresii analoage. Acest proces in special fiziologic, poate fi redat destul de obiectiv si reproductibil in stadiul actual al metodelor de examinare senzoriala, cu conditia ca senzatia inregistrata de simtul degustatorului sa nu fie umbrita si modificata de alta apreciere psihica, provocata de o solicitare concomitenta.

Prin analiza senzoriala a produselor alimentare se intelege examinarea facuta cu ajutorul organelor de simt (vaz, miros, gust,pipait) in urma unui control al capacitatii reale de apreciere a analistului si al preciziei rationamentului acestuia, urmata de o apreciere a impresiilor senzoriale inregistrate si de prelucrarea statistica a datelor obtinute.

Impresia senzoriala este rezultatul unor etape fiziologice si psihologice: a receptiona (a percepe), a deveni constient (a recunoaste), a compara (a ordona), a pastra (a retine), a reda (a descrie), a aprecia (a evalua).

Intelegerea simplista, a notiunii, adica examinarea alimentelor cu principalele organe de simt, fara nici un control al capacitatii reale de apreciere a organelor de simt si al preciziei rationamentului analistului, conduce intotdeauna la rezultate incerte, la marirea gradului de subiectivitate a examinarii senzoriale, in consecinta la rezultate care pot fi adesea contestate. Acest aspect trebuie sa stea in atentia conducerilor firmelor si societatilor comerciale atunci cand procedeaza la incadrarea sau numirea persoanelor in compartimentele de control, in juriile de degustare si in comisiile de receptie.

3. Praguri senzoriale

Un stimul care actioneaza asupra unui organ receptor nu provoaca senzatie decat daca este suficient de intens ceea ce inseamna ca exista o limita, un prag de percepere. Pragul acesta, pragul absolut al senzatiei, reprezinta, reprezinta deci cea mai mica valoare a unei stimulari in stare sa provoace o senzatie.

Cercetarile arata ca aceste praguri sunt variabile de la un om la altul si chiar la acelasi om, in functie de mai multi factori si conditii.

Notiunea de sensibilitate senzoriala reprezinta capacitatea de a percepe stimulii veniti din mediul extern sau intern si a-i transforma in senzatii. Sensibilitatea senzoriala este o marime ce caracterizeaza capacitatea de a reactiona a diferitilor analizatori; ea este invers proportionala cu pragul senzorial (absolut sau diferential); cu cat o persoana percepe concentratii mai slabe ale unor substante (pragul sau gustativ, olfactiv este mai coborat), cu atat sensibilitatea sa gustativa este mai mare.

Pragul diferential reprezinta cea mai mica diferenta dintre stimuli, in stare sa determine o diferenta de senzatii; sensibilitatea diferentiala pentru anumiti stimuli exprima finetea cu care o persoana deosebeste stimulii respectivi; ea este invers proportionala cu pragul diferential.

Excitatia unui organ de simt poate sa se rasfranga asupra sensibilitatii unui alt organ de simt prin inductie. Cresterea sensibilitatii in acest caz poarta numele de sensibilizare. Astfel, experientele arata ca unele sunete maresc sensibilitatea organului vederii fata de diferite lumini si culori, iar altele, maresc sensibilitatea gustativa.

Un factor sensibilizant al gustului este tempetatura; intervalul de temperatutra optima pentru perceperea senzatiilor gustative este cuprins intre 30 si 40oC.

Consecinta a celor aratate mai sus, la examinarea senzoriala a produselor a 434e46e limentare este necesar sa se creeze conditii care sa sensibilizeze organele de simt.

Organele de simt isi modifica sensibilitatea adaptandu-se la intensitatea excitatiei, in sensul cresterii sau micsorarii acesteia. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de adaptare (de exemplu capacitatea de a vedea in intuneric si la lumina). Adaptarea nu trebuie confundata cu fenomenul de oboseala a organelor de simt, care isi pierd acuitatea datorita excitarii lor prelungite.

Pentru a imprima un caracter de obiectivitate metodelor de examinare senzoriala este necesar ca degustatorul sa delimiteze constatarea obiectiva, care este in mare masura de ordin fiziologic, de aprecierea propriu-zisa psihologica si subiectiva.

4. Sistematizarea metodelor de analiza senzoriala

Multiple forme de examinare senzoriala pot fi impartite in doua grupe mari:

incercari analitice, in care se lucreaza principal pe baza perceptiilor senzoriale fiziologice conditionat obiective, aprecierea subiectiva a degustatorului fiind neglijata, respectiv este exprimata separat.

controlul senzorial al calitatii bazat mai mult pe perceptii involuntare de natura exclusiv psihologica si care tinde sa aprecieze gradul subiectiv de dorinta, respectiv calitatea de consum a produsului examinat; prin urmare un control al valorii de consum si a gradului in care produsul respectiv ar fi bine primit de consumatori.

Aplicarea practica a metodelor de examinare senzoriala in fiecare dintre cele doua grupe se face selectiv; alegerea acestora depinde de modul in care este pusa problema, de particularitatile calitative ale produsului respectiv, de capacitatea analitica a degustatorului, precum si de cerintele analizei senzoriale.

In functie de domeniul in care se incadreaza problema de rezolvat, metodele de analiza senzoriala existente acumulate, precum si diversele lor combinatii pot fi clasificate astfel:

Stabilirea daca exista sau nu diferente calitative intre doua produse (sau mai multe) sau analiza diferentiala de calitate.

Aprecierea calitatii tuturor componentilor calitativi principali sau numai a celor mai importanti sau analiza de apreciere a calitatii.

Stabilirea gradului de dorinta, respectiv a masurii in care produsul este acceptat de consumatori, analiza preferentiala sau analiza acceptarii de catre consumatori.

Stabilirea clasei de calitate in scopuri industriale si comerciale sau controlul calitativ industrial si comercial.

Analiza senzoriala face parte din ansamblul metodelor analitice moderne: aplicata corect, stiintific, permite sa se realizeze o evaluare reala a calitatii produselor alimentare, evaluare ce nu ar putea fi obtinuta numai prin aprecierea metodelor fizico-chimice si microbiologice, deoarece aceasta din urma nu evidentiaza valoarea senzoriala.

5. Functiile fiziologice ale produselor alimentare

Fiziologia digestiei: in afara de oxigen toate celelalte substante necesare organismului provin din alimente care se gasesc in mediul inconjurator sub forme foarte variate, forme in care nu pot fi trimise la tesuturi si folosite de organism. Alimentele trebuie sa fie transformate din punct de vedere fizic si chimic prin digestie, pentru a fi primite si integrate in organismul omenesc. Ele sunt faramitate si tratate succesiv de saliva, sucul gastric, secretiile pancreasului, ficatului si mucoasei intestinale.

Fermentii digestivi impart moleculele proteinelor, glucidelor si grasimilor din alimentelor in fragmente mai mici si mai simple care pot sa strabata bariera mucoasei intestinale si sa treaca in sange. Peretele intestinului apara mediul intern de invazia moleculelor proprii tesuturilor altor fiinte vegetale sau animale. Dupa digestia intestinala fractiunile de proteine care provin din carnea animalelor sau din vegetale nu mai au nimic specific si caracteristic fiintelor de la care au provenit; numai dupa aceasta transformare substantele din alimente sunt absorbite si integrate in tesuturile omului devenind substante proprii si specifice fiintei umane.

Metabolismul si nutritia: schimbul permanent de substante si energie dintre organism si mediu se numeste metabolism si reprezinta functia fundamentala a vietii. Incetarea metabolismului determina moartea organismului.

Pentru a elibera energia ce se gaseste acumulata in substantele alimentare au loc in organism reactii chimice, enzimatice in urma carora rezulta si substante care vor fi eliminate in mediul extern. Energia intrata in organism nu se pierde ci se transforma si se intoarce in mediu sub alte forme.

Glucidele se gasesc in proportie mare in alimentele de origine vegetala (Grau, porumb, orez, fructe, legume, zahar, miere) si in cantitate mica in cele de origine animala (lapte, carne); in alimente ele se gasesc cu structura chimica diferita unele cu molecula mica, monozaharide (glucoza, galactoza) si altele cu molecula dubla, dizaharide (maltoza, lactoza) si in sfarsit altele cu molecula foarte mare, polizaharide (amidon, glicogen, celuloza). Glucidele nu pot fi absorbite in organism decat in urma digestiei care le transforma in monozaharide, singurele capabile sa strabata bariera intestinala, sa treaca in sange si sa ajunga la ficat. Aici o parte se transforma prin sinteza in glicogen ca substanta de rezerva, iar o alta parte trece in circulatia generala pentru a fi folosite la nivelul tesuturilor si organelor (figura 1).

Glucidele intra in compozitia citoplasmei si din ele se elibereaza aproximativ 60% din totalul energiei consumate de organism (1 g glucoza elibereaza 4,1 kcal). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor la nivelul citoplasmei si transformarea lor pana la apa si dioxid de carbon. La nevoie si glicogenul de rezerva din ficat poate fi transformat in glucoza (monozaharid) si trecut in sange pentru consum. Nivelul glucozei in sange este mentinut constant 1-1,5 g%0. Cand glucidele sunt in exces ele se pot transforma in grasimi si se depun ca atare in organism.

Glucidele trebuie sa fie in cantitate de 300-400 g/zi, crescand la cei care depun eforturi fizice pana la 500-600 g/zi.

Lipidele se gasesc in proportie mare in alimentele de origine animala (unt, slanina, carne de porc) si in unele fructe (alune, nuci). Ele n pot fi absorbite in organism decat dupa ce au fost descompuse in timpul digestiei sub forma de glicerina si acizi grasi. Acestia trec in circulatia limfatica si sanguina resintezizandu-se sub forma de grasimi spe4cifice omului; la nivelul citoplasmei celulare sunt oxidate pana la bioxid de carbon si apa, eliberandu-se o mare cantitate de energie (1 g de grasime elibereaza 9,8 kcal.). Alta parte din aceste grasimi se depoziteaza ca material de rezerva in celulele adipoase de sub piele sau in jurul unor organe (rinichi, intestin) de unde sunt mobilizate si folosite la nevoie. Necesarul de lipide e de 2-3 g/kg corp in 24ore, dar poate creste la 4-5 g/kg corp in caz de efort fizic intens sau clima rece (figura 2).

Proteinele se gasesc in alimente de origine animala (carne, oua, lapte) si vegetala (fasole, mazare, linte, soia, etc.). Cele de origine animala se asimileaza mai usor in organism decat cele de origine vegetala.

Proteinele sunt substante fundamentale pentru buna functionare a organismului, ele nu pot lipsi din alimentatie. Pe langa rolul lor energetic ele au in special rol plastic (formator) contribuind la cresterea organismului si la refacerea tesuturilor distruse prin functionarea si uzura organismului; de asemenea ele intra in alcatuirea hormonilor, fermentilor, enzimelor si anticorpilor care au rol important in functionarea si apararea organismului. Moleculele mari de protide sunt desfacute prin actiunea fermentilor, a diferitelor segmente ale tubului digestiv in aminoacizi, singura forma capabila sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca in sange; acestia ajung la celule si sunt folositi pentru sinteza protidelor proprii fiintei umane; prin metoda atomilor marcati s-a constatat ca in timp toate protidele celulare sunt reinnoite; alta parte din aminoacizi e oxidata pana la bioxid de carbon si apa, eliberandu-se energie: 1 g de proteina elibereaza 4,1 kcal (sau e folosita pentru sinteza glucidelor si lipidelor). Aminoacizii nu se depun sub forma de rezerva (figura 3).

Nevoile de protide sunt mai crescute la copii: 3,5 g/kg corp pe 24 ore, decat la adult 2 g/kg corp pe 24 ore. Deoarece la primii procesele plastice (formatoare) ale organismului sunt mai intense.

Tabel cu continutul caloric si nutritional al unor alimente

Denumirea produsului

Protide %

Lipide %

Glucide %

Calorii la 100g

Lapte si derivate

Protide %

Lipide %

Glucide %

Calorii la 100g

Lapte de vaca integral

Lapte de vaca normalizat

Lapte de oaie

Lapte de capra

Lapte de vaca batut

Iaurt din comert

Lapte praf

Branza grasa de vaca

Branza dietetica de vaca

Branza de burduf

Telemea de oaie

Telemea de vaca

Cascaval

Branzeturi topite



Carne si derivate

Protide %

Lipide %

Glucide %

Calorii la 100g

Carne de vaca slaba

Carne de vaca slaba

Carne de porc slaba

Calorii la 100g

Carne de porc garsa

Carne de oaie

Carnea de miel

Carnea de gaina

Carne de pui de gaina

Carne de curca

Carne de gasca semigrasa

Carne de rata

Carne de iepure

Parizer,cremwursti

Salam de Sibiu

Salam de vara

Carnati

Sunca presata

Muschi tiganesc

Leberwurst

Pateu de ficat

Peste si derivate

Protide %

Lipide %

Glucide %

Calorii la 100g

Crap

Salau

Stiuca

Somn

Scrumbi de Dunare

Calcan

Stavrid

Cod

Hering

Macrou

Conserve de peste

Protide %

Lipide %

Glucide %

Calorii la 100g

Crap in sos tomat

Cod in sos tomat

Heringi in sos tomat

Macrou in sos tomat

Stavrid in sos tomat

Fileu in macrou de ulei

Heringi in ulei

File de sardina in ulei

Icre crap

Icre stiuca

Icre negre (caviar)

Icre Manciuria

Oua

Protide

Lipide

Glucide

Calorii la 100g

Oua de gaina integral (grame pe bucata)

7,0g



6,0g

0,6g

Galbenus de ou de gaina

Albus de uo de gaina

Un ou de rata (cca 60g)

7,0g

8,0g

0,2g

Legume proaspete

Protide %

Lipide %

Glucide %

Calorii la 100g

Ardei gras verde

Ardei gras rosu

Cartofi noi

Cartofi maturi

Castraveti

Ciuperci

Conopida

Dovlecei

Fasole verde

Mazare verde boabe

Morcovi

Pastarnac

Patrunjel radacina

Patlagele rosii

Praz

Ridichii de luna

Ridichii de iarna

Salata verde

Sfecla rosie

43g

Spanac

Telina radacini

Urzici

Usturoi

Varza alba

Fructe proaspete

Protide %

Lipide %

Glucide %

Calorii la 100g

Banane

Caise

Capsuni

Cirese

Coacaze

Fragi de padure

Grepfruit

Gutui

Lamai

Mandarine

Macese

Mere

Mure

Pepeni galbeni

Pepeni verzi

Pere

Piersici



Portocale

Prune

Zmeura

Struguri

Visine

7. Valoarea alimentatiei

Alimentatia este un proces voluntar si constient, si de aceea educabil. Aceasta depinde de o decizie libera a individului. De aceea, aderarea la obiceiurile alimentare mai sanatoase reclama la o convingere profunda. Alimentatia este fara indoiala, obiceiul care influenteaza cel mai mult sanatatea oamenilor. Nu de geaba obiceiul de a manca este cel care se repeta cel mai constant de- a lungul vietii noastre.Doctorul Oseler, renumitul medic canadian, spunea ca 90% dintre toate afectiunile, cu exceptia infectiilor si a accidentelor, sunt strans legate de alimentatie.

Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatiile de a dobandi energie pentru viata este alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte mare. Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa functioneze masinaria atat de complexa a fiintei noastre. Asa cum nu este totuna daca unei masini construita sa mearga pe benzina i se pune motorina, la fel omului trebuie sa i se ofere un "combustibil" potrivit.

Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fie care indeplinind o anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi - care sunt componentele organismelor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.

Grupe de alimente:

Toate elementele nutritive, grupate in cele sase categorii, sunt esentiale pentru viata. Datorita faptului ca nici un aliment nu le cuprinde pe toate, trebuie sa consumam alimente variate. Pregatirea hranei adica tocmai cum combinam si variem alimentele, este o stiinta in cel mai inalt sens al cuvantului iar servirea ei, modul in care ii putem face pe membrii familiei noastre sa beneficieze de ea, este o arta. Implicarea gospodinei in aceasta inseamna ani de viata si sanatate pentru familie, atat cantitativ cat si calitativ. Primul pas pe care trebuie sa-l facem este sa invatam ca alimentele contin aceste elemente nutritive si cum sa le includem in meniul zilnic in mod echilibrat.

In principal, alimentele se impart in sase grupe raportate la continutul lor in nutrienti:

Prima grupa:

Cuprinde cereale intregrale si produse din cereale. Exemple: grau, porumb, orez, secara, ovaz, orz, mei, paine, paste fainoase, fulgi de cereale, tarate, mussli etc.

Elementele nutritive continute sunt: glucide complexe ( in cantitate foarte mare), fibre vegetale, proteine, vitamine (in special complexul B), saruri minerale (calciu, cupru, mangan, fluor, crom etc.). Din acestea trebuie sa consumam zilnic din belsug, adica 6-11 portii. O portie inseamna: o felie paine, cana cereale integrale fierte, cana cereale uscate, cana paste fainoase fierte, cana mussli. Luand ca medie 8 portii cereale pe zi, sa vedem din ce le-am putea primi: de exemplu 5 felii de paine (5 portii), 1 cana grau fiert ( 2 portii), 2 galuste gris ( 1 portie); sau o farfurie pilaf de orez (3 portii), o farfurie mamaliga (2 portii), 3 felii de paine (3 portii); o farfurie spagheti (3 portii), 11/2 cana fulgi de ovaz (2 portii), 3 felii de paine (3 portii). Observam ca nu este greu sa ne asiguram necesarul din aceasta grupa in fiecare zi, atentie insa: este ideal sa folosim paine neagra, paine graham si in fiecare zi cel putin un produs cerealier. O precizare: painea nu ingrasa - o felie de paine ne furnizeaza cca 70 de calorii, tot atat cat si un mar. Ingrasa doar ceea ce punem de asupra ei, de regula in exces ( in primul rand grasimi), 5-6 felii de paine consumate zilnic este normal.

A doua grupa:

Cuprinde legume: cartofi, morcovi, varza, telina, ceapa, usturoi, spanac, salata, rosii, castraveti, sfecle, gulie, conopida, gogosari, stevie, vinete, bame etc. Elementele nutritive pe care le contin sunt: fibre, vitamine, saruri minerale (potasiu, calciu, mangeziu, fier, zinc atc.), proteine in cantitati mici si intr-o foarte mica cantitate grasimi. Legume trebuie sa consumam zilnic cca 3-5 portii. O portie inseamna o cana legume crude, cana legume crude tocate, legume fierte, cana suc de legume. Luand o medie de 4 portii pe zi sa vedem din ce ni le putem procura: o farfurie cartofi piure (3 portii), o cana salata verde ( o portie) sau o farfurie ciorba de legume ( o portie), o cana sfecla rosie (2 portii), doua chiftelute de varza ( o portie). Consumand zilnic o salata si o mancare de legume, ne asiguram cu usurinta portia necesara de legume. Mare atentie insa la alternarea legumelor. Cartoful este leguma cea mai importanta. Trebuie consumat in diferite preparate cel putin la 2-3 zile o data. Celelalte legume trebuie variate continuu, in functie de sezon, in mancaruri si salate.

A treia grupa:

Cuprinde fructe: - proaspete: mere, pere, portocale, lamai, caise, piersici, cirese, visine, banane, kiwi, ananas, prune, capsuni, gutui, zmeura, fragi etc.

uscate: prune uscate, mere uscate, stafide, smochine, curmale, etc.

Elementele nutritive pe care le contin sunt: glucide, lipide (continut slab), proteine, vitamine, fibre (in cantitati mari), saruri minerale. Din fructe trebuie consumate 2-4 portii pe zi. O portie de fructe inseamna: un fruct proaspat de marime medie, cana fructe din compot, cana fructe uscate, cana suc de fructe. Trebuie asigurata o varietate de fructe zilnic, pentru a duce o viata sanatoasa. A se consuma in totdeauna fructe de sezon, eventual a se face cure de fructe.

A patra grupa:

Cuprinde leguminoase: fasoale, mazare, soia, linte, bob naut; nuci: alune, arahide, nuci, migdale; seminte: susan, floarea soarelui, dovleac; inlocuitori de carne: tofu (branza de soia), preparate din soia. Continutul in elemente nutritive: proteine (continut foarte mare), fibre (continut foarte), vitame (B6, E, Ni acina), acid linoleic. Din acesta grupa se consuma moderat 2-3 portii pe zi, o portie inseamna: cana leguminoase gatite, 1/3 cana nuci sau alune, 2 linguri unt de alune, cana seminte, 2 albusuri ou, cana tofu si preparate soia. Importanta este de asemenea alternarea lor. De exemplu: unu zi: fasole batuta; a II-a zi : pateu de soia; a III-a zi: unt de alune; a IV-a zi: mancare de mazare etc, la una din mesele zilei.

A cincea grupa:

Cuprinde produse lactate si derivate degresate: lapte, lapte batut, iaurt, branza de vaci, telemea, casi, urda, lapte de soia, branza de soia. Contin urmatoarele elemente nutritive: saruri minerale (calciu, fosfor, potasiu etc.), vitamine (A,D,E,B2,B12), proteine. Din aceasta grupa trebuie consumate zilnic 2-3 portii. O portie inseamna: o cana lapte degresat, o cana lapte de soia, cana branza de vaci, 45g de casi, telemea, o cana iaurt

A sasea grupa:

Cuprinde: grasimi si uleiuri vegetale, sare, zahar, miere, dulciuri, inghetata, smantana, unt, oua. Din aceasta grupa trebuie consumat cat de putin de putinta. Fiecare lingura de grasime creste cu 5% procentul de calorii care provin din grasime. Fiecare lingurita de zahar sporeste cu 2% procentul de calorii ce provin din glucide.

Important: - a se limita deserturile la 2-3 pe saptamana,

a se consuma cu economie: miere, gem, jeleuri, siropuri, zahar, dulciuri,

a se limita consumul de sare la o lingurita pe zi

a se limita consumul de ulei la o lingurita pe zi

untul poate fi eliminat complet (fiind o grasime animala foarte bogata in colesterol) si inlocuit cu succes prin margarine complet vegetale, care nu contin colesterol,

ouale, deoarece sunt foarte bogate in colesterol (galbenusul), trebuie consumate in cantitate mica, cca 3 pe saptamana (a se lua in calcul si cele incluse in preparatele culinare.

Cum, cand si cat sa mancam?

Desigur, ati auzit de persoane care se alimenteaza vegetarian dar sufera totusi de multe boli. Este posibil acest lucru? In primul rand, trebuie sa avem clar in minte faptul ca alegerea unui regim alimentar vegetarian nu ne scuteste in totdeauna si in totalitate de posibilitatea imbolnavirii. Sa nu uitam ca nutritia constituie doar unul din cei opt factori (soare, aer, apa, odihna, activitate fizica, temperanta, echilibru atat mintal cat si spiritual), care ne influenteaza sanatatea. Regimul alimentar vegetarian scade insa vertiginos probabilitatea imbolnavirii. Cum ne putem imbolnavii folosind aceste regim? In primul rand, ne pregatim corespunzator alimentele. O alta cauza o constituie greselile legate de felul in care mancam, cand si cat mancam.

Cum mancam?

Pentru a ajunge la toate celulele corpului, elementele nutritive din alimente trebuie "desfacute" in particulele cele mai fine. Ce inseamna aceasta? In clipa in care mancarea ajunge in cavitatea bucala trebuie mestecata foarte bine. Fiecare bol alimentar ajuns in gura trebuie mestecat de 40 de ori. Rar in tihna fara graba. Daca vom mesteca bine mancarea nu va trebui sa mancam mult ( avantaj) si toate elementele nutritive vor ajunge la destinatie. Deci, in cavitatea bucala, alimentele trebuie faramitate, foarte fin pentru ca la urma urmei, in stomac nu avem dinti. Este mai de folos sa nu servesti o masa decat sa mananci in conditii neprielnice. Ce se intampla daca nu mestecam bine? Tot ce nu ajuntge in faza minuscula de nutrient trece pur si simplu prin corp si este eliminet. Un alt lucru important este acela ca nu trebuie sa bem apa in timpul mesei pentru ca digestia din stomac este incetinita. Sucul gastric este racit si diluat prin ingeraree de apa in timpul mesei. Daca bem apa in timpul mesei alimentele vor sta mai mjult timp in stomac si astfel il suprasoloicita si il predispun la imbolnaviri.

Cand mancam?

Multe boli provin din nerespectarea unui orar regulat pentru masa. Deci, ideal este sa mancam la ore regulate. Nu se poate impune o regula generala pentru ca fiecare om are propriul sau program. Insa infunctie de acesta, fiecare trebuie sa-si hotarasca un timp pentru fiecare masa. Intervale regulkate de masa si timp de repaus pentru organele digestive dau organismului ca intreg un ritm de lucru foarte benefic. Foarte importanta este masa de dimineata care ar terebui sa fie cea mai consistenta. Nici de cum nu trebuie sa ne ingaduim sa nu servim micul de jun. Primul lucru pe care tebuie sa-l facem sa ne culcam mai repede sera, pentru a ne putea trezi mai devreme dimineata, ca sa avem timp sa mancam si timp necesar pergatirii mesei.

Daca mancam bine la cele trei mese ale zilei inseamna ca nu vom manca deloc intre mese, acesta fiind o alta conditie esentiala pentru a pastra o greutate corporala normala.

Cat mancam?

Daca ajungem sa ne corectam deprinderile alimentare legate de cum mancam, nu va mai fi o problema cat mancam. Mestecand bine alimentele, nu va mai fi nevoie sa mancam mult. Este insa important sa reamintim cat trebuie sa consumam din cele sase grupe de alimente si cat trebuie sa reprezinte din aportul caloric total elementele nutritive.

Alimentatia - cauza de imbolnavire

Progresele stiintei si tehnici din ultimele decenii se vad pretutindeni. Modul de viata al generatiei actuale se deosebeste foarte mult de cel al generatilor anterioare, si lucrul acesta poate fi vazut chiar si numai comparand felul in care se hraneau bunicii sau parintii nostrii cu alimentatia noastra. Hrana pe care o consumam astazi este prelucrata, rafinata, indulcita, sarata si procesata chimic in fel si chip, pentru a produce senzatii gustative bogate in calori dar bogate in substante nutritive.

In urma cu 100 de ani, cca 10-15% dintre americani mureau ca urmare a bolilor coronariene si a accidentelor vasculare cerebrale. Astazi cifra sa ridicat la aproape 40%. Referitor la situatia actuala in ceea ce ne priveste pe noi romanii, putem spune ca este mai ingrijoratoare decat cea a americanilor. In 1993, 12% din decesele de la noi din tara erau produse de cancer iar 60% de boli cardiovasculare.

Alimentatia bogata in grasime contribuie la aparitia bolilor cardiace, a adiabetului etc., aceste boli atingand proportii epidemice.

Dictoane celebre despre alimentatie:

o      "Un corp sanatos este ca o casa de vacanta. Un corp bolnav este ca o temnita". [cf.Francis Bacon - filozof si om politic englez]

o      "Mananca putin, prietene Sancho, si cineaza si mai putin, pentru ca stomacul este laboratorul unde se plasmuiesc sanatatea si viata". [cf. Don Quijote - Miguel de Cervantes - scriitor spaniol]

o      "Alimentul tau sa fie medicamentul tau si medicamentul tau sa fie alimentul tau". [cf. Hipocrate - medic grec]

o      " Daca vrei sa fi puternic cum este boul, mananca ceea ce mananca boul, dar nu manca boul". [ cf. Edward Nelson - medic american contemporan]

o      "Sa nu te caiesti niciodata ca ai mancat putin". [cf. Thomas Jefferson - presedinte al S.U.A.]

o      "Alti oameni traiesc pentru a manca, dar eu mananc pentru a trai". [cf. Socrate - filozof grec]

o      "Daca alearga, nu-l manca". [ proverb englezesc]

o      "Pentru a ne pastra sanatatea, fructele si zarzavaturile prospete trebuie sa constituie baza alimentatiei noastre". [cf. Mahatma Gandhi - liberatorul Indiei]

o      "Gradul de forta al unui popor depinde in mod esential de natura alimentatiei sale". [ Herbert Spencer - filozof britanic]

o      "Sunt constient de faptul ca a consuma carne nu este in armonie cu cea mai delicata simtire". [cf. Albert Schwetzer - medic si laureat al premiului Nobel pentru pace]

o      "In ceea ce priveste controlul apetitului, trebuie sa pastram o linie de mijloc. Cand corpul este este prea gras nu-l putem duce. Iar cand este prea slab nu ne poate duce el pe noi". [cf. St. Francois de Sales - episcop al Genevei]

8. Criterii de selectare a produselor alimentare

Produsele alimentare pot fi ambalate si neambalate. Cele neambalate sunt selectate pe baza caracteristicilor lor (prin intermediul vazului,mirosului,gustului,auzului si pipaitului).

8.1 Produsele neambalate

Prin vaz percepem forma,aspectul si culoarea produsului

Senzatiile auditive sunt exprimate prin sunet si zgomot

Senzatiile olfactive sunt exprimate prin miros

Pipaind stabilim daca produsul este aspru sau neted

Gustul produsului poate fi dulce,acru,sarat,amar

8.2 Produsele ambalate

Ambalajul are rol de protectie si contribuie la dezvoltarea gustului cumparatorului pentru frumos si asigura integritatea produsului prin constructia sa.Ambalajele se pot confectiona din hartie,material plastic,lemn,sticla,metal,textile etc.

8.3 Informatiile de pe ambalaj cuprind:

elemente de identificare-denumirea produsului,denumirea fabricii si emblema acesteia,cantitatea ambalata etc.

elemente de informare-compozitia produsului ambalat,indicatii de utilizare sau pastrare,data fabricatiei,termenul de garantie etc.

codul de bara format din linii paralele sub care se afla si cifre care semnifica tara de origine a produsului,numarul de control al codului etc.

9. Bibliografie:

Pofta buna, Ed. Viata si sanatate, Tablete de stil de viata, Alimente ce previn si insanatosec, Arborele lumii , Internet.

Cuprins:

Referat- Produse Alimentare

Autor Referat: Soare Silviu Andrei

1. Introducere: 

2. Proprietatile senzoriale: 

2.1 Analiza senzoriala a produselor a 434e46e limentare

3. Praguri senzoriale 

4. Sistematizarea metodelor de analiza senzoriala

5. Functiile fiziologice ale produselor alimentare

6. Tabel cu continutul caloric si nutritional al unor alimente :

7. Valoarea alimentatiei: 

Grupe de alimente: 

Cum, cand si cat sa mancam? 

Cum mancam? 

Cand mancam? 

Cat mancam? 

Alimentatia - cauza de imbolnavire

8. Criterii de selectare a produselor alimentare

8.1 Produsele neambalate 

8.2 Produsele ambalate 

8.3 Informatiile de pe ambalaj cuprind:

9. Bibliografie: 



Arborele lumii

Arborele lumii

Arborele lumii

Arborele lumii

Tablete de stil de viata

Alimente ce previn si insanatosesc

Pofta Buna, Ed. Viata si Sanatate

Internet










Document Info


Accesari: 9003
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )