Baruch
Spinoza
Baruch Spinoza, latinizat: Benedictus de Spinoza (24 noiembrie ,
Amsterdam - 21 februarie ,
Haga) a fost
un renumit filosof evreu olandez de origine
sefarda
cu stramosi de provenienta
portugheza (d'Espinosa). Spinoza a fost
un rationalist si unul din reprezentantii panteismului īn
timpurile moderne. Gāndirea lui a fost influentata de scrierile lui Thomas Hobbes si
René Descartes,
īnsa - spre deosebire de conceptia dualista a acestuia
din urma - Spinoza a avut
o reprezentare monista a lumii,
īntreaga existenta
reducāndu-se la ceea ce el a numit "Substanta".
Biografie
Dupa absolvirea scolii,
Spinoza a lucrat īn īntreprinderea comerciala a tatalui sau. Īn acest timp
elaboreaza o dizertatie
asupra principiilor filosofice ale lui Descartes, care va
aparea mai tārziu ("Renati Descartes
principiorum philosophiae mori geometrico demonstrata", )
- singura opera publicata īn timpul vietii sale sub semnatura lui - si prepara un tratat asupra progresului
īntelegerii ("Tractatus
de intellectus emendatione").
Īn , la vārsta de 24 de ani, este exclus
din comunitatea ebraica
datorita vederilor
sale interpretate drept eretice. Spinoza considera ca atāt crestinismul,
cāt si iudaismul ar
fi fenomene trecatoare īn raport cu substanta universala eterna.
Este obligat sa paraseasca
Amsterdamul si se stabileste la Haga, unde
īsi cāstiga existenta lucrānd ca slefuitor de lentile si dānd lectii
particulare. Aici redacteaza prima sa
opera filosofica
de amploare "Tractatus
de Deo et Homine Ejusque Felicitate" ("Tratat
cu privire la Dumnezeu, om si fericirea
sa"), īn care sunt deja cuprinse
trasaturile de baza
ale sistemului sau filosofic. Lucreaza la "Tractatus theologico-politicus" ("Tratat
teologico-politic"), tiparit
la Amsterdam īn
si publicat anonim. Īn se muta
la Rijnsburg, īn
apropiere de Leiden. Din cauza ca īn institutiile oficiale vederile filosofice erau īngradite de teologie, Spinoza refuza īn
oferta printului
elector Karl
Ludwig din Palatinat
de a ocupa o catedra
de filosofie la Universitatea din Heidelberg. De asemenea
refuza o pensie oferita de regele Ludovic
al XIV-lea al Frantei,
care-i pretindea sa-i dedice unele din cartile sale.
Din cauza aspirarii prafului de sticla la slefuirea lentilelor, se īmbolnaveste de tuberculoza pulmonara si moare prematur
la 21 februarie ,
īn vārsta de numai 45 de ani.
Conceptia filosofica
Īn "Ethica Geometrico Demonstrata"
("Etica prezentata
īntr-o ordine geometrica", ),
Spinoza considera ca
universul este identic
cu Dumnezeu, Substanta
rezultata din sine si
prin sine. Substanta, notiune preluata din filosofia scolastica,
nu are o realitate materiala, ci o esenta metafizica, fiind dotata
cu atribute infinite, din care inteligenta
umana nu poate cuprinde decāt doua: lumea obiectelor materiale si manifestarile gāndirii. Pentru a explica
interactiunea evidenta
īntre obiecte si idei, Spinoza dezvolta teoria paralelismului, īn sensul ca fiecare idee poseda
o corespondenta fizica
si - invers - fiecare obiect fizic dispune de o idee adecvata. Individualitatea lucrurilor este explicata
ca forme de manifestare ale
substantei, fiind
īn totalitatea lor natura naturata (natura creata), īn timp ce Dumnezeu
sau substanta este o natura naturans (natura creatoare). Din aceasta rezulta ideea indestructibilitatii lumii.
Cunoasterea intuitiva a substantei
constituie sursa iubirii spirituale a lui Dumnezeu (amor
Dei intellectualis). Cauzalitatea
iminenta este
reprezentata īn metafizica lui Spinoza drept natura creata prin ea īnsasi. Fiecare obiect sau fiecare
idee depinde de existenta altor obiecte sau idei,
care le determina existenta.
Numai prin identificarea cu substanta sau Dumnezeu se poate obtine nemurirea.
Multi din contemporanii
lui Spinoza au īnteles
īnvatatura sa asupra depersonalizarii lui Dumnezeu drept ateism, īn
realitate este vorba de un panteism
si de reducerea monistica a īntregului
univers obiectiv si spiritual la o singura
substanta. Īn
istoria filosofiei, Spinoza ocupa
un loc deosebit, el nu a apartinut unei anumite scoli
filosofice, nici nu a creat un nou
curent īn filosofie, neavānd discipoli. Totusi, īnvatatura
lui a influentat nu numai gāndirea
unor filosofi ca Leibniz, Lessing, Fichte
si Herder,
dar si creatia literara a unor poeti ca Goethe,
Wordsworth
si Shelley.