Theodor Rogalski (1901 - 1954)

A fost pianist si dirijor deosebit de talentat, profesor la fel de inzestrat, orchestrator cu o fantezie bogata si, mai cu seama, compozitor cat se poate de valoros. Din pacate, viata-i s-a frant devreme 656d34g si departe de tara (2 februarie 1954, Zurich), inainte de a fi putut da intreaga masura a capacitatilor sale creatoare.

A facut studii muzicale temeinice in Bucurestiul natal (Conservator, 1919-1920, cu Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi, Dimitrie Cuclin), la Leipzig (1920-1923, cu Siegfried Karg-Elent, Wunsche), la Schola Cantorum din Paris (1924-1926, cu Vincent d'Indy, Maurice Ravel). A fost corepetitor la Opera Romana (1926-1930), dirijor al Orchestrei Radio (1930-1951) si al Filarmonicii (1950-1954), director artistic si director al Ansamblului Perinita (1950-1952), profesor de orchestratie la Conservator (1950-1954). Ca pianist a sustinut multe recitaluri camerale (a fost foarte apreciat duoul pianistic Rogalski - Silvestri); ca dirijor a aparut in fruntea orchestrelor romanesti si straine, a realizat inregistrari discografice (la firmele Odeon, Pathe, His Master's Voice, Columbia). A orchestrat o cantitate impresionanta de piese din cele mai diverse genuri, a cules si prelucrat folclor. Printre distinctiile obtinute se numara cele pentru compozitie (mentiuni si Premiul al II-lea Enescu; mentiune la Concursul International de la Venetia, 1933). Absorbit in principal de activitatea dirijorala, Rogalski a compus relativ putin, dar la un nivel calitativ ridicat: muzica de teatru, trei balade pentru tenor si orchestra (Iancu Jianu, Toma Alimos, Mihu Copilu'), muzica simfonica (intre altele Doua dansuri romanesti pentru suflatori, baterie si pian la patru maini, Doua schite simfonice, Doua capricii pentru orchestra, Trei dansuri romanesti), muzica la filmul Viata invinge, piese camerale instrumentale (intre care Cvartetul de coarde din 1925) si vocale.