Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Factori implicati in orientarea scolara si profesionala

profesor scoala


Factori implicati in orientarea scolara si profesionala


Elevul



Scopul   principal al orientarii scolare si profesionale trebuie sa conduca la alegerea constienta, adecvata si libera a profesiunii de catre elevi. Aceasta alegere trebuie facuta in conformitate cu cerintele economiei si ale culturii precum si interesele, inclinatiile, aptitudinile, atitudinile, aspiratiile si idealurile elevilor.

In procesul de orientare scolara si profesionala sunt implicati o 616c23g multime de factori dintre care cel mai insemnat este elevul deoarece intregul proces se desfasoara asupra lui si in folosul lui. Important este ca elevul sa participe in acest proces in mod constient si activ, deci sa nu se rezume la a prelua fara sa analizeze optiunea parinteasca sau propunerea altor factori de orientare (V.Lascus, 2000).

Pentru alegerea libera si adecvata a profesiunii se impune asigurarea maturizarii elevului care vizeaza trei grupe mari de componente: intelectuale; afectiv-motivationale si volitiv-caracteriale. Componenta intelectuala cuprinde un sistem echilibrat de reprezentari si notiuni, variate deprinderi si procedee mintale de lucru, aptitudini intelectuale, generale si speciale. Continutul componentei afectiv-motivationale il formeaza totalitatea atractiilor, dorintelor, nazuintelor, preferintelor, intereselor, aspiratiilor si idealurilor profesionale. In functie de dinamica, intensitatea, structura si gradul lor de consolidare, aceste variabile directioneaza si precizeaza pozitia elevului in legatura cu ceea ce vrea el sa realizeze. Astfel se pune problema stimularii dispozitiilor si aptitudinilor individuale, precum si a formarii calitatilor volitiv-caracteriale.

A.Chircev si D.Salade considera ca: "elevul este fauritorul propriei sale perspective profesionale, iar scoala si ceilalti factori cointeresati, doar il ajuta in aceasta operatie dificila si foarte complexa de autocalificare vocationala" .(A.Chircev, D.Salade, 1976, p. 29).

Pentru ca elevul sa fie factor activ in procesul propriei orientari scolare si profesionale trebuie sa fie constient de importanta actului de alegere a profesiunii care ii va directiona viata sau un anumit numar de ani si de riscurile la care il expune o alegere gresita. Apoi, participarea constienta si activa a elevului in acest proces presupune ca el sa cunoasca criteriile unei bune alegeri profesionale si sa opereze corect cu ele.

Existenta principiului autodeterminarii individuale in alegerea profesiunii sugereaza ideea ca finalul procesului de orientare scolara si profesionala ar trebui sa fie autoorientarea profesionala a elevului. Aceasta presupune insa capacitatea de autocunoastere si autoevaluare a elevului care la varsta scolara mijlocie, din ciclul gimnazial, ajunge destul de greu si intr-un numar restrans de cazuri la asemenea performante (V.Lascus, 2000).

Oricum, atat cel care orienteaza, cat si elevul orientat sunt datori sa considere componentele obiective si cele subiective pe care le prezinta individualitatea fiecarui elev. Componentele obiective privesc inzestrarea organica si aptitudinala a elevului.

Ele actioneaza ca element favorizant sau ca si contraindicatii in alegerea profesiunii. Astfel, existenta unei inzestrari aptitudinale speciale superioare (cum sunt aptitudinile pentru arte), la nivel de talent, favorizeaza optiunea pentru o profesiune artistica iar lipsa acestora il contraindica pe elevul in cauza pentru asemenea profesiuni. Alegerea unei profesiuni superioare (care se insuseste prin invatamantul superior) este conditionata de posesia unei inteligente superioare. Prezenta unor deficiente organice cum sunt piciorul plat, aduce contraindicatii pentru profesiunile care se practica ortostatic. Persoanele cu defecte locomotorii sunt contraindicate pentru profesiuni care se practica in miscare etc.

Componentele subiective se constituie din atitudini, maniere de raportare al realitate, motivatie, orientare axiologica etc. Ele influenteaza frecvent formularea optiunii profesionale a adolescentilor si, ca urmare, se cer foarte bine cunoscute de orientatori pentru a putea fi compensate in cazurile influentarii gresite a alegerii profesiunii.

Scoala

Fara a exclude factorii periscolari, se accentueaza tot mai mult rolul central pe care trebuie sa-l detina scoala in realizarea obiectivelor orientarii. Deoarece alegerea profesiunii rezulta din interactiunea tuturor influentelor scolare si extrascolare exercitate asupra elevului de aici se naste importanta colaborarii scolii cu toti factorii implicati. Scoala dispune de un insemnat ansamblu de mijloace de influentare pozitiva a alegerii profesiunii de catre elevi.

In unele cazuri, elevii declara optiuni profesionale conturate prin proprie vointa care de fapt implica o anumita influenta a scolii prin natura obiectelor de invatamant fata de care elevii isi formeaza interese stabile care ii determina sa aleaga profesiuni legate de domeniile acelor obiecte de invatamant de care au fost atrasi insistent. Un alt mecanism de influentare mascata a alegerii profesiunii de catre unii elevi este admiratia lor pentru anumiti profesori a caror personalitate si prestatie profesionala vor sa o imite.

Chiar daca elevul este acela care are dreptul sa decida in ultima instanta, scoala are obligatia morala sa comunice elevului si familiei concluzia la care au ajuns profesorii si dirigentele.

Cel mai insemnat rol in actiunea scolara si profesionala a elevilor se atribuie dirigintelui. El are la dispozitie un numar de ore de dirigentie pe care le poate consacra orientarii scolare si profesionale, posibilitatea de a organiza vizite in scopuri de informare profesionala, de a organiza actiuni de orientare in afara orarului clasei si de a colabora cu parintii elevilor in acest sens. In plus, calitatea de diriginte a clasei incumba obligatia de studiere si cunoastere psihopedagogica a elevilor ale carei date pot fi utilizate cu folos in procesul de orientare scolara si profesionala, rolul lui rezultand din insusi specificul muncii lui:"el este cel mai in masura sa-i cunoasca pe elevi si sa-i indrume in conformitate cu particularitatile personalitatii lor"(A.Chircev, D.Salade, 1971, p.164). Un neajuns este insa ca dirigintele, profesor de o anumita specialitate, nu este abilitat, in perioada de formare profesionala initiala, in domeniul orientarii scolare si profesionale(V.Lascus, 2000). Rolul dirigentelui in informarea scolara si profesionala a elevului este complex si nu se limiteaza la coordonarea celorlalti factori participanti.Dirigintele este un factor activ de informare directa a elevilor in orele de dirigentie si in afara acestor ore, el avand si sarcina de a indruma activitatea de autoinformare a elevilor in vederea autoorientarii lor.(A.Chircev, D.Salade, 1976).

Scoala, datorita naturii cadrului sau institutional, poate acumula, pentru a pune la dispozitia elevilor interesati, numeroase resurse de documentatie asupra profesiunilor cum sunt: colectia volumelor de monografii si micromonografii profesionale, panouri de informare profesionala, mape ale domeniilor profesionale etc. precum si asupra retelei scolare: indrumatoare, brosuri privind concursurile de admitere etc.

Cabinetele scolare de consultatie psihopedagogica, chiar daca sunt, in prezent, restranse ca numar, mentin la dispozitia elevilor, parintilor si a dirigintilor un specialist (pedagog sau psiholog) abilitat in consultingul de orientare scolara si profesionala.

Centrele de consultatie psihopedagogica, functionand in subordinea inspectoratelor scolare judetene, ofera consultanta si actiuni de orientare scolara si profesionala a elevilor, parintilor si dirigintilor.

Acestora li se adauga publicarea, de catre inspectoratele scolare judetene si casele judetene ale corpului didactic, de indrumatoare, brosuri, pliante etc., privind reteaua scolara. Organizarea si continutul concursurilor de admitere in scolile profesionale, licee, scoli postliceale.

In lucrarea "Orientarea scolara", I.Holban sugereaza ca:"scoala, educatia in genere, reflecta ansamblul problemelor sociale prezente si in perspectiva.Scoala, considerata sub aspectul ei educativ, este o institutie progresista.Aceasta caracteristica apare cu mai multa evidenta atunci cand scoala e privita in comparatie cu familia.Mediul familial exprima mai mult traditia.Scoala intampina o rezistenta a familei pe planul orientarii tinerei generatii"(I.Holban, 1973, p.219).

Familia

Fara concursul familei, scoala nu-si poate realiza obiectivele sale. Actiunile de formare a elevului se organizeaza in functie de realitatile elevului(individuale si sociale) capatand un caracter functional. Familia trebuie sa-si exercite rolul sau educativ si pentru aceasta ea trebuie ajutata sa poata ajunge la: "intelegerea problemelor legate de copilarie si tinerete, probleme care sunt universale si in cea mai mare parte determina viitorul omului"(A.Berge, 1972, apud, I.Holban, 1973, p.231).

In domeniul orientarii scolare si profesionale a elevilor, familia joaca un rol insemnat si adeseori decisiv in alegerea profesiunii copilului. In cadrul familiei, in mod obisnuit, factorii care iau parte activa in rezolvarea problemei alegerii profesiunii sunt parintii (mama si tata) dar si copilul. In familiile in care pe langa acestia traiesc si alte rude (bunici, matusi, unchi etc.) adeseori intervin si acestea in actiunea pe care o discutam. Ne vom referi aici la rolul parintilor si la relatiile acestora intre ei si cu copilul in problema alegerii profesiunii. Aceasta deoarece in foarte multe cazuri copiii asteapta indrumarea parintilor in acest sens. Multi dintre ei raspund la intrebarea "de ce ti-ai ales tocmai aceasta profesiune?" prin cuvintele "Pentru ca asa au spus parintii" sau "Pentru ca asta doresc parintii". Intre elevii care sunt intrebati ce profesiune vor urma, sunt destui nehotarati care lasa alegerea in seama parintilor, raspunsul lor fiind in sensul urmator: "Sa vad ce spune tata sau mama", "Ii voi intreba pe parinti", "Voi face cum spun parintii" (V.Lascus, 2000).

Dar cum raspund parintii la aceste solicitari ale copiilor? Desigur multi, majoritatea, sunt preocupati de problema alegerii profesiunii copilului lor si o urmaresc din timp. In afara de aceasta categorie insa se intalnesc si altele: parintii care neglijeaza aceasta problema pana in ultimul moment - clasa termina si parinti care neglijeaza total aceasta problema lasand-o in seama copiilor.

Parintii care se incadreaza in ultimele doua categorii gresesc prin lipsirea copiilor de un sprijin util, pe care ei il asteapta, intr-o alegere care le influenteaza intreaga viata. Unii din acesti copiii izbutesc sa-si gaseasca singuri si mai ales cu ajutorul scolii sau a altor factori calea potrivita si sigura. Dar unii dintre ei vor intampina insuccese, greutati si ajung la greseli care se resimt multi ani, pentru care parintii lor poarta o mare parte de vina.

Simplul fapt insa ca parintii se intereseaza de problema alegerii profesiunii copilului nu aduce si rezolvarea ei corespunzatoare. In preocuparea pentru aceasta problema se impune, in primul rand, ca intre parinti si copil sa se ajunga la o identitate de pareri, apoi ca aceasta sa fie potrivita, sa corespunda aspiratiilor si posibilitatilor copilului.

Intre membrii familiei (mama, tata si copil), se creeaza, in problema alegerii profesiunii, cateva tipuri de relatii pe care le prezentam in cateva randuri mai jos.

In relatiile de tipul (a) si (b) in alegerea profesiunii copilului exista o corespondenta de pareri doar intre el si unul din parinti.

In relatia (a) copilul si mama sunt de acord ca primul sa urmeze o anumita profesiune dar tatal doreste ca fiul sau fiica sa urmeze o cu totul alta profesiune.

In relatia (b) copilul este de acord cu tatal asupra profesiunii dar mama este de alta parere.

In tipurile de relatii prezentate mai sus de multe ori sansa de a avea cuvantul hotarator o are parintele cu autoritatea cea mai mare in familie si profesiunea pe care o va urma (sau va incerca sa o urmeze) copilul este cea propusa de el. Dar problema aici nu este care dintre parinti sa hotarasca. Problema este ca alegerea definitiva sa ramana cea care este mai potrivita.

In relatia (c) situatia copilului este mai dificila: parintii sunt de acord, intre ei, ca fiul sau fiica sa urmeze o anumita profesiune dar copilul doreste cu tarie alta profesiune sau alt domeniu profesional.

Si aici, ca in situatiile precedente, trebuie sa invinga alegerea cea mai potrivita. Iar daca nici una din cele doua nu este cea potrivita, sa se renunte la ambele in favoarea celei bune, pe care o vor cauta in colaborare cu scoala.

Adeseori insa in asemenea situatii ramane in picioare alegerea parintilor, acestia fiind uniti in alegerea lor si avand suficiente mijloace de autoritate si constrangere pentru a o impune copilului. Dar daca alegerea lor nu este cea buna, cel care va suferi mai mult va fi copilul lor (V.Lascus, 2000).

In relatia (d) fiecare din cei trei membri ai familiei se gandeste la o alta profesiune. In aceste situatii discutiile in contradictoriu sunt frecvente si ele dureaza adeseori pana in preajma concursurilor de admitere ceea ce este de natura sa impiedice nu numai buna alegere dar si pregatirea pentru concurs. Nu rareori copiii proveniti din familii in care relatia este cea in discutie in problema data inregistreaza insuccese tocmai datorita acestor neajunsuri.

Se intalnesc si cazuri in care pentru rezolvarea problemei alegerii profesiunii copilului in familiile care se incadreaza in relatiile amintite pana acum (a), (b), (c) si (d) se alege o solutie cel putin bizara, incercarea unei profesiuni aleasa in prispa dar fara a fi nici una din cele la care unul sau doi din ei s-au gandit.

In toate aceste cazuri sunt frecvente fluctuatiile in alegere, schimbarile periodice ale alegerii care au ca efect impiedicarea pregatirii corespunzatoare, imposibilitatea concretizarii, delimitarii stabilirii intereselor profesionale ale copiilor.

Exista si o relatie (e) favorabila unei rezolvari corecte a alegerii profesiunii copilului: atat acesta cat si ambii parinti sunt de acord asupra profesiunii de urmat. Aceasta corespondenta, cu atat mai mult daca este realizata din timp si daca alegerea este potrivita, asigura conditii favorabile realizarii ei. Copilul stie din timp ce are de facut, se pregateste in liniste si in cunostinta de cauza, interesele lui profesionale se stabilizeaza si sustin optiunea profesionala si pregatirea pentru aceasta.

Desigur ca este de dorit ca toate celelalte relatii sa evolueze inspre aceasta dar intr-un timp util. Pentru aceasta parintii trebuie sa dea dovada de intelegere, de spirit de cooperare in rezolvarea unei probleme a carei importanta este hotaratoare pentru viitorul copilului.

In rezolvarea favorabila a acestei probleme este necesar ca parintii sa analizeze situatia din familia lor, sa vada care sunt relatiile lor in comparatie cu cele prezentate mai sus si in functie de incadrarea lor in una sau alta, sa caute sa realizeze cat mai din timp, si prin o alegere potrivita, relatia de tipul celei din urma (V.Lascus, 2000).

In privinta rolului familiei in orientarea scolara si profesionala a copilului mai sunt de considerat, pe langa cele de mai sus, inca doua aspecte. Unul este cel al optiunii parintesti in care unul dintre parinti care nu a izbutit sa-si rezolve visul profesional, tine neaparat sa il realizeze prin copilul sau si ajunge sa-l oblige sa mearga spre profesiunea pe care el nu a putut-o dobandi din diferite motive. Al doilea este cel al optiunii inculcate, adica situatia in care parintii hotarasc ce profesiune sa dobandeasca copilul lor uneori chiar inainte ca acesta sa se nasca. Mecanismul consta in a-i spune copilului , inca din varstele timpurii, in mod repetat si insistent ca el va deveni, de exemplu, medic. Copilul interiorizeaza aceasta afirmatie si cand va fi la varsta alegerii profesiunii va declara optiunea pentru profesiunea de medic ca fiind o hotarare proprie sau ca a ales-o de cand era mic copil.

Institutia de ocrotire a minorilor

Exista, din nefericire un numar destul de mare de copii care nu pot beneficia de ocrotire si educatia familiala, (abandonati, orfani, neglijati etc.), ceea ce face ca institutiile de ocrotire sociala a minorilor sa fie o realitate care trebuie considerata intre factorii care au menirea de a asigura desfasurarea corecta a procesului de orientare scolara si profesionala.

Institutia de ocrotire a minorilor (casa de copii/centru de plasament) are o dubla obligativitate de a realiza orientarea scolara si profesionala a elevilor cuprinsi in ea: pe de o parte fiindca ea, prin educatori, inlocuieste familia iar pe de alta parte fiindca este o institutie de educatie.

Institutia de ocrotire poseda, in linii mari, aceleasi conditii de orientare scolara si profesionala ca si scoala putand desfasura aceleasi tipuri de actiuni de orientare a elevilor ca ea. Educatorul din aceasta institutie are, ca si dirigintele din scoala, obligatia profesionala de realizare a studierii si cunoasterii psihopedagogice a copiilor. In plus el beneficiaza de o relatie mai intensa si mai apropiata cu elevii institutionalizati decat dirigintele cu elevii din clasa (V.Lascus, 2000).

Institutia de ocrotire are apoi un plus de responsabilitate in domeniul orientarii scolare si profesionale a elevilor institutionalizati a caror randament scolar este afectat de insati conditia lor de copii institutionalizati.

Dinamica profesiunilor

Dinamica profesiunilor este un factor a carui considerare este strict necesara in procesul de orientare scolara si profesionala. De-a lungul timpului au existat profesiuni, care, in anumite perioade, au atras si ocupat un mare numar de persoane dar a caror utilitate a scazut apoi, unele chiar disparand. In timp ce unele profesiuni dispar, apar altele noi care, la randul lor se dezvolta, se perfectioneaza, sunt de mare utilitate o perioada pentru ca apoi sa li se diminueze importanta si candva sa ajunga si ele la disparitie. Desigur insa ca exista si profesiuni a caror perenitate este indelungata ca, de exemplu, medic, jurist, profesor etc.

Termenul de dinamica a profesiunilor denumeste atat modificarile de ansamblu ce intervin de-a lungul timpului in peisajul profesiunilor, cat si modificarile pe care le inregistreaza aceeasi profesiune in existenta ei in timp. Acestea din urma privesc indeosebi continutul si instrumentele profesiunii (V.Lascus, 2000).

Dinamica profesiunilor este generata de progresele stiintei si tehnologiei acestea fiind, dupa cum se stie, tot mai spectaculoase in ultimele decenii, ajungandu-se in zilele noastre la o dinamica profesionala tot mai intensa. Aceleasi progrese fac ca azi profesiuni cum sunt operator calculator, informatician, complet necunoscute in urma cu putine decenii, sa ocupe un numar tot mai mare de persoane calificate postmediu sau superior.

Este evident ca in procesul de orientare scolara si profesionala nu este nici corect si nici productiv sa se incurajeze alegerea de catre elevi a unor profesiuni care in urmatorii zece - cincisprezece ani vor deveni nesemnificative in peisajul profesional si ca, dimpotriva, este necesar sa se incurajeze orientarea spre noile profesiuni a caror utilitate va deveni in secolul urmator tot mai mare.

Piata muncii

Piata muncii se constituie din oferta de posturi in diversele profesiuni pe perioade de timp apropiate si pe zone geografico-economice cu diferite extinderi (localitati, judete, zone, regiuni sau la nivel national). Mecanismul pietii muncii este dat de dinamica profesiunilor de dinamica economiei si cea sociala. Ea reflecta atat modificarile la nivelul intregii economii, cum este, de exemplu, cresterea ponderii profesiunilor din domeniile serviciilor pentru populatie concomitent cu reducerea ponderii locurilor de munca din unele domenii industriale cum sunt cele energofage si cele intens poluate si din agricultura, cat si modificarile ce intervin in unele zone restranse sau localitati cum este, de exemplu, disparitia sau restrangerea drastica a industriei unice (monoindustriei) sau a celei dominate in acel loc(A.Chircev,D.Salade, 1971, apud V.Lascus, 2000).

Buna informare asupra pietii muncii este strict necesara pentru desfasurarea unui proces realist de orientare profesionala. Necunoasterea sau neconsiderarea acesteia in procesul de orientare profesionala va avea efecte negative la nivelul individual si social concretizate in urmarile pe care le aduce insusirea unor profesiuni pe care cei ce le stapanesc nu au unde sa le practice.

Intru-n studiu realizat de G.D.Spinoiu si N.R.Radulescu vizand influenta factorilor de varsta,sex si situationali-structurati si directi asupra alegerii profesiei, acestia subliniaza influenta favorabila a contactului direct cu meseria inainte de luarea deciziei.Acest contact direct cu meseria este:"un factor specific procesului de reflectare in vederea luarii deciziei pentru ea; el are un rol de canal informativ in acest sens, elaborandu-se baza cognitiva corespuzatoare activarii dispozitiei motivationale pentru munca" (G.D. Spinoiu, N.R. Radulescu, 1975, p. 306).

Factori conjuncturali

Denumim nu acest termen un grup de factori, de diferite naturi, care influenteaza procesul de alegere profesionala a unor elevi sau tineri si care au in comun faptul ca actioneoaza neprogramat, nesistematic si cu intensitati diferite de la o perioada la alta sau de la o persoana la alta. Interventia lor in demersul alegerii profesiunii este insa suficient de semnificativa pentru a fi luati in considerare odata ce cercetarile de specialitate ii identifica nu numai intre sursele de informare profesionala ci si intre factori indicati de subiectii cercetati ca fiind activi in conturarea unor optiuni profesionale.

Conducandu-se dupa datele unor cercetari in domeniu, includem in categoria factorilor conjunctuali microgrupul, prestigiul profesiunilor, opinia publica, moda, mijloacele (mediile) de informare, vocatia si traditia(V.Lascus, 2000).

Microgrupul, constituit dintr-un numar restrans de prieteni, colegi vecini are, asupra unor adolescenti, influente puternice determinandu-i sa ia hotarari pe care le considera bune numai fiindca emana de la membrii acestuia. Asemenea influente se inregistreaza, si cercetarile au constatat asemenea cazuri, si in alegerea profesiunii si a scolii.

Acest fenomen trebuie privit cu atentie si, cand este cazul, inlocuit cu o orientare scolara si profesionala adecvata fiindca adeseori poate avea efecte negative concretizate in optiuni profesionale eronate, insatisfactii si insuccese in perioada de formare profesionala, si daca aceasta nu este parasita, efectele negative se pot prelungi pana in perioada de practicare a profesiunii. In asemenea situatii ajung elevii care opteaza pentru o profesiune sau o scoala fiindca pentru aceea au optat si prietenii lui, sau un prieten ori un coleg cu care se intelege foarte bine. Ori, profesiunea pentru care au optat acei (sau acel) prieteni, colegi poate sa fie adecvata particularitatilor lor si neadecvata pentru cel care ii urmeaza doar din considerente de prietenie.

Prestigiul profesiunilor. Este cunoscut faptul ca sunt profesiuni care se bucura de o pretuire deosebita din partea populatiei (adica in toate clasele sociale) si profesiuni fata de care se manifesta mari rezerve sau chiar sunt desconsiderate. Ierarhizarea profesiunilor dupa criteriul prestigiului lor se observa si in frecventa cu care se opteaza pentru profesiunile cu un mare prestigiu si in evitarea alegerii profesiunilor lipsite de prestigiu.

Prestigiul profesiunilor este dat si mentinut de aspecte cum sunt complexitatea lor, gradul inalt de pregatire pe care il impun, faptul ca se pot insusi si practica numai pe baza unui talent (si, ca urmare, numarul celor care le pot practica este mic), riscurile pe care le implica, semnificatia lor sociala deosebita etc. Ele sunt: scriitor, pictor, arhitect, actor, profesor, medic, pilot, cercetator stiintific s.a. Asemenea profesiuni apar frecvent in optiunile elevilor chiar daca unele dintre ele nu asigura venituri deosebite, ba chiar sunt intre cele mai prost platite (ca, de exemplu, actor, profesor, cercetator stiintific etc.)

Opinia publica este cea care vehiculeaza prestigiul profesiunilor si care apreciaza unele profesiuni si unele domenii profesionale sau le sanctioneaza pe altele in functie si de conjuncturile economice si sociale ale unor perioade de timp.

Moda actioneaza, ca peste tot, si in domeniul profesiunilor. Astfel, de exemplu, in anii '70 si '80 profesiunile ingineresti erau la moda si ca urmare, un mare numar de tineri, potriviti sau mai putin potriviti pentru ele, le-au urmat.

In perioada actuala se pare ca sunt la moda alte profesiuni ca, de exemplu, economist, avocat, manechin, fotomodel etc. Aceasta se reflecta in cresterea frecventei optiunilor elevilor pentru ele.

Mijloacele (mediile) de informare, atat cele audio - video cat si cele scrise, ii influenteaza pe unii elevi si tinerii in alegerea profesiunii prin doua tipuri de actiuni. Una consta in mediatizarea unor profesiuni cum sunt cantaret, actor, dansator, manechin, fotomodel, sportiv profesionist, creator de moda etc. Acestui tip de actiuni i se adauga mediatizarea implicata a profesiunilor specifice mediilor de informare: crainic radio, crainic tv, reporter, ziarist etc.

A doua consta in mediatizarea conditiilor de admitere la diferite tipuri si grade de scoli, a domeniilor economice in ascensiuni si a celor in declin precum si a fenomenului somajului.

Vocatia. In legatura cu alegerea profesiunii se vorbeste adeseori despre vocatie. In unele lucrari din trecut care trateaza problematica orientarii scolare si profesionale se utilizeaza chiar termenul de orientare vocationala.

Vocatia este starea de directionare catre o anumita profesiune datorita inzestrarilor native foarte accentuate care vizeaza aptitudinea la nivelul talentului si care, insotita de instalarea unui interes puternic pentru acea profesiune, il conduc imperios pe subiect spre profesiunea care il atrage irezistibil. Vocatia actioneaza astfel ca o forta interioara de orientare spre profesiune. Ea face uneori ca cel in cauza sa infranga serioase greutati si dificultati (materiale, familiale, sociale) si sa ajunga, chiar dupa multe ocolisuri, sa-si realizeze destinul profesional (V.Lascus, 2000).

Nivelurile inferioare ale vocatiei, care actioneaza de asemenea favorizant in alegerea potrivita a profesiunii, sunt inclinatiile, determinate si ele de inzestrarile aptitudinale si interesele profesionale.

Traditia este unul dintre cei mai vechi factori despre care se stie ca a actionat in formularea optiunii profesionale. Astfel, traditia familiala in alegerea si practicarea profesiunii a facut ca in Egiptul antic sa se inregistreze continuitatea profesiunii de arhitect din tata in fiu de-a lungul a 24 de generatii. Se stie, de asemenea, ca in Evul Mediu profesiunea se mostenea frecvent in familie, practica favorizata si de organizarea in bresle.

Traditia familiala in alegerea profesiunii a continuat sa fie frecventa pana in ultimele doua decenii cand, datorita progreselor stiintei si tehnicii, dinamica profesionala s-a intensificat ceea ce, combinat cu o piata a muncii in continua miscare, a dus la o mobilitate profesionala accentuata in care una si aceeasi persoana ajunge sa-si schimbe profesiunea de doua - trei ori in viata. Ori, in aceste conditii traditia familiala intervine tot mai rar ca factor hotarator in conturarea optiunii profesionale a tinerilor.

Pe langa traditia familiala, s-a mai inregistrat, ca factor de influentare a alegerii profesiunii de catre tineri, traditia locala. Astfel, se cunosc localitati rurale, localitati urbane mici sau cartiere din localitati urbane mai mari in care, de mai multe generatii, majoritatea locuitorilor se orienteaza spre aceleasi profesiuni sau acelasi domeniu profesionale. Acest fenomen este mai accentuat in localitatile monoindustriale.

Dar si rolul traditiei locale ca factor in alegerea profesiunii se diminueaza in ultimul timp tot datorita fenomenelor amintite mai sus. Actiunea traditiei familiale combinata cu traditia locala mai actioneaza inca semnificativ in mediul rural directionand o parte din tineretul rural spre domeniul agriculturii.



Document Info


Accesari: 13583
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )