Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























LISTĂ CUPRINZÂND ÎNTREBĂRILE CU VARIANTELE DE RĂSPUNS PENTRU SESIUNEA DIN IARNĂ A ANULUI UNIVERSITAR 2008-2009 LA DISCIPLINA FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI I

profesor scoala




UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE sI PEDAGOGIE

LISTĂ CUPRINZÂND ÎNTREBĂRILE CU VARIANTELE DE RĂSPUNS PENTRU

SESIUNEA DIN IARNĂ A ANULUI UNIVERSITAR 2008-2009




LA DISCIPLINA FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI I


Numarul subiectu-lui

Numarul întrebarii

cu variante de

raspuns

Enuntul întrebarii

Cap I.pag.13-


Forma stiintifica a cunoasterii include criteriul operarii cu cu generalul in forma conceptelor, principiilor, legilor

Cap I.pag.13-


Etapele cunoasterii psihologice sunt :

-etapa cunoasterii prestiintifice
-etapa filosofica
-etapa cunoasterii stiintifice analitice si intern contradictorie, antagonica
-etapa cunoasterii stiintifice integrative-sistemice

Cap I.pag.13-


Forma stiintifica a cunoasterii include criteriul operarii cu

Cap I.pag.13-


Intre diferite domenii si stiinte delimitarile sunt : relative

Cap I.pag.13-


Transferul de informatii intre diferite domenii si stiinte : nu numai ca sunt imposibile, dar se impugn ca necesare si indispensabile pentru obtinerea integrarii si unitatii cunoasterii

Cap I.pag.13-


Transferul de informatii si metodologie intre intre diferite domenii si stiinte :

Cap I.pag.13-


Cunoasterea indisciplinara trebuie completata cu : cea interdisciplinara si transdisciplinara

Cap I.pag.13-


Etapele cunoasterii psihologice sunt :

-etapa cunoasterii prestiintifice
-etapa filosofica
-etapa cunoasterii stiintifice analitice si intern contradictorie, antagonica
-etapa cunoasterii stiintifice integrative-sistemice

Cap I.pag.13-


Etapele cunoasterii psihologice sunt :

Cap I.pag.13-


Etapele cunoasterii psihologice sunt :

Cap I.pag.13-


In etapa cunoasterii prestiintifice : omul a devenit constient de sine si a inceput sa-si puna intrebari si sa incerce sa-si explice propria viata psihica interioara si propriul comportament

Cap I.pag.13-


Etapa psihologiei filosofice cuprinde modele :

-modelul materialist
-modelul idealist
-modelul dualist

Cap I.pag.13-


Etapa psihologiei filosofice cuprinde modele :

Cap I.pag.13-


Etapa cunoasterii stiintifice analitice este : orientate in intensiune, urmarind dezvaluirea pana la ultimele elemente a structurii interne a vietii psihice si descrierea detaliata a fiecarei componente in parte

Cap I.pag.13-


Etapa cunoasterii integrativ-sistemice : se caracterizeaza prin asezarea studiului vietii psihice pe temelia metodologica elaborate in cadrul ciberneticii si al teoriei sistemelor

Cap I.pag.13-


Obiectul psihologiei este : sfera constiintei

Cap I.pag.13-


Obiectul psihologiei este : sfera constiintei

Cap I.pag.13-


Obiectul psihologiei este : sfera constiintei

Cap I.pag.13-


Comportamentul vizeaza reactiile: motorii si verbo-motorii

Cap I.pag.13-


Conduita umana vizeaza : ansamblul actelor unei personae, de la cele mai simple (miscari) la cele mai complexe (procesele gandirii) orientate spre un scop si incarcate de sens


Cap I.pag.13-


Conduita ia in considerare : personalitatea subiectului, continutul autoobservatiei si relatarilor acestuia

Cap I.pag.13-


Activitatea ca obiect de studiu al psihologiei e abordata : la 2 niveluri:
-situational-concret
-categorial-generic

Cap I.pag.13-


Activitatea ca obiect de studiu al psihologiei e abordata :

Cap I.pag.13-


Din perspectiva ontogenetica ,formele de activitate sunt :

-jocul
-invatarea
-munca

Cap I.pag.13-


Activitatea este : echivalenta notiunilor de comportament si de conduita

Cap I.pag.13-


Expansiunea psihologiei este stimulata de :

-motive epistemologico-teoretice
-motive practice

Cap I.pag.13-


Expansiunea psihologiei este stimulata de :

Cap I.pag.13-


Progresele cunoasterii psihologiei stiintifice sunt :

-in extensiune
-in intensiune

Cap I.pag.13-


Definirea stiintei psihologiei trebuie sa contina informatii despre domeniul de cercetare, metode cercetare,legi,finalitatea cercetarii

Cap I.pag.13-


Psihologia nomotetica se caracterizeaza prin : descoperirea si formularea legilor generale

Cap I.pag.13-


Alegeti dintre termenii de mai jos pe cai care desemneaza ramuri ale psihologiei :

-psihologia animala
-copilului
-varstelor
-diferentiala
-educationala

Cap I.pag.13-


Orientarile privind abordarea obiectului psihologiei se refera la : constiinta,comportament,analiza,conduita,activitate

Cap I.pag.13-


Introspectionismul este orientarea rezultata din cercetarea pe : trairi exclusiv subiective, psihicul ca realitate primara, nemijlocita


Cap I.pag.13-


Dupa continut ,legile psihologiei pot fi : de functionare,compozitie,de dezvoltare


Cap I.pag.13-32


Legile psihologiei sunt :

-legi probalistice
-stastitice
-cu cauzalitate multipla
- finaliste

Cap I.pag.13-


Care dintre urmatorii autori reprezinta orientarea behaviorista?

Cattell

Skinner

Cap I.pag.13-


Care dintre urmatorii autori reprezinta orientarea umanista ?

-A.Maslow
-C.Rogers

Cap I.pag.13-


Care dintre urmatorii autori reprezinta orientarea psihanalitica?

-S. Freud
-Jung
-Adler

Cap I.pag.13-


Interdisciplinaritatea psihologiei consta in relatia ei cu : psihicul uman

Cap I.pag.13-


Psihologia conduitei -concepte cheie: actiunea sau activitatea, organismul ca subiect beneficiar si instrument al actiunilor in mediu, operarea cu imagini in locul operarii cu obiectul

Cap I.pag.13-


In behaviorism , comportamentul este interpretat astfel : ansamblu de reactii de raspuns ale organismului ca intreg la stimuli externi

Cap I.pag.13-


Psihanaliza freudiana considera aparatul psihic structurat astfel : fiecare nivel constituie o entitate finita, de sine statatoare, cu functionalitate si finalitate proprii



Cap I.pag.13-


Legitimitatea psihologiei ca stiinta a fost controversata prin : contestarea obiectului psihologiei, contestarea metodelor,

contestarea principiilor si legilor, contestarea finalitatii psihologiei


Cap I.pag.13-


Metoda de cercetare trebuie : sa fie permanent adaptata la natura substantial-calitativa a obiectului si la criteriile de formulare a problemei in cadrul unei cercetari

Cap.II. pag32-56


Metoda de cerecetare poate fi : comuna mai multor discipline care se poate particularize in functie de natura substantial-calitativa a domeniului

Metoda de cercetare poate fi:
-metoda inductiva(luata de psihologie din filozofie)
-metoda deductiva
-metoda analizei sistemice
-metoda cutiei negre,metoda modelarii computerizate,metoda analogiei(luata din cibernetica)
-se mai foloseste in psihologie si metode logico-statistico-matematice

Cap.II. pag32-56


Metoda de cerecetare poate fi : comuna mai multor discipline care se poate particularize in functie de natura substantial-calitativa a domeniului

Cap.II. pag32-56


Metodele de cerecetare in psihologie pot fi : directe-indirecte, analitice-sintetice, active-pasive


Cap.II. pag32-56


Avantajele metodei observatiei sunt :

-naturaletea
-autenticitatea
-economicitatea

Cap.II.

pag32-56


Avantajele metodei observatiei sunt :

Cap.II. pag32-56


Dezavantajele observatiei sunt :

-asteptatea, uneori indelungata, a producerii fenomenului vizat
-insuficienta rigoare in izolarea si controlul variabilelor
-mascarea relatiei dintre cauza sau conditie si efect
-limitarea sau chiar interdictia contactului si comunicarii directe cu subiectul

Cap.II. pag32-56


Avantajele experimentului de laborator :

-permite producerea de catre cercetator a fenomenului de studiat
-asigura o ridicata rigoare si exactitate in recoltarea si inregistrarea datelor
-confera analizelor si interpretarilor un ridicat grad de obiectivitate
-permite repetarea si reproducerea

Cap.II. pag32-56


Dezavantajele experimentului de laborator :

-artificialismul
-decuparea si fragmentarea realitatii psihocomportamentale
-izolarea si neutralizarea unor variabile
-izolarea unei functii sau a unei trasaturi psihice din sistemul conexional specific si studierea "in sine"

Cap.II. pag32-56


Subiectul ideal in experimentul psihologic este un etalon,un cadru de referinta pentru analiza si interpretarea cazurilor individuale

Cap.II. pag32-56


Cerintele metodologice ale experimentului sunt :

-delimitarea exacta a conditiilor care trebuie sa se mentina constante de cele modificate
-formularea cu exactitate a obiectivelor si ipotezelor
-repetabilitatea si verificabilitatea

Cap.II. pag32-56


Cerintele metodologice ale experimentului sunt :

Cap.II. pag32-56


Metoda biografica este destinata : studiului personalitatii globale

Cap.II. pag32-56


Metoda biografica consemneaza : tabloul actual al organizarii psihocomportamentale in functie de istoria anterioara a individului

Cap.II. pag32-56


In metoda biografica datele se recolteaza : pe 2 cai:
-indirecta
-directa

Cap.II. pag32-56


Calea indirecta de recoltare a informatiilor biografice consta :

-studiul documentelor
-discutii cu persoanele cu care subiectul se afla in relatii semnificative

Cap.II. pag32-56


Calea directa de recoltare a informatiilor biografice consta in obtinerea datelor care ne intereseaza de la insusi subiectul ales


Cap.II. pag32-56


Prin studiul biografiei cercetatorul : isi propune sa inteleaga si sa explice tabloul actual al organizarii psihocomportamentale in functie de istoria anterioara a individului si trebuie sa isi stabileasca strategia dialogului in vederea obtinerii informatiilor si a datelor biografice necesare

Cap.II. pag32-56


Convorbirea se aplica subiectului : in forma libera, incepand cu 2-3 intrebari introductive stabilite dinainte, apoi intrebarile urmand a fi gasite si formulate pe loc, in functie de raspunsurile si atitudinea subiectului

Cap.II. pag32-56


Prin convorbire se obtin informatii despre : aspecte ale personalitatii care nu pot fi nemijlocit observate, nici provocate experimental

Cap.II. pag32-56


In convorbire adresarea intrebarilor e facuta

Cap.II. pag32-56


In interviu ,intrebarile pot fi adresate :

Cap.II. pag32-56


Rezultatele testelor releva :

Cap.II. pag32-56


Validitatea unui test este de minimum 0,70

Cap.II. pag32-56


Dupa obiectul testarii testele pot fi :

-de performanta
-nonparametrice

-dispozitionale

Cap.II. pag32-56


Testele de performanta sunt : testele cu raspunsuri cuantificabile si a caror clasificare este univoca

Cap.II. pag32-56


Testele de performanta sunt :

-teste de cunostinte
-teste de nivel
-teste de inteligenta
-teste de aptitudini

Cap.II. pag32-56


Testele de performanta sunt :

Cap.II. pag32-56


Testele dispozitionale sunt : -nonparametrice sunt : testele care reclama o interpretare calitativa si dupa care subiectii nu pot fi categorisiti in buni si slabi.
Se impart in:
-teste de comportament
-teste de personalitate (teste obiective de personalitate, teste proiective de personalitate, chestionare de personalitate)


Cap.II. pag32-56


Metoda de cercetare in psihologie defineste: itinerariul sau calea demersului in cercetare, programul dupa care se regleaza actiunile practice si intelectuale, aspectele cantitative si calitative ale cercetarii, standardizarea procedurilor


Cap.II. pag32-56


Criteriile de clasificare a metodelor sunt obiectivul ( scopul ) cercetarii, natura relatiei cercetator - subiect, specificul relatiilor investigate, gradul de standardizare a procedurilor de cercetare

Cap.II. pag32-56


Metodele active de cercetare sunt: experimentul de laborator, experimentul natural, ancheta, chestionarul, analiza produselor activitatii, testele sau probele psihometrice

Cap.II. pag32-56


Metodele pasive de cercetare sunt metoda observatiei si metoda biografica

Cap.II. pag32-56


Caracteristicile anchetei psihologice sunt: caracterul metodic in recoltarea datelor, caracterul cuantificabil al informatiilor, caracterul subiectiv al raspunsurilor


Cap.II. pag32-56


Metoda biografica este utilizarea unei varietati de metode, varierea conditiilor de aplicare a metodelor, adaptarea metodelor la specificul socio - cultural, imbinarea demersului constatativ cu cel anticipator


Cap.II. pag32-56


Obiectivitatea metodelor psihologiei se asigura prin: utilizarea unei varietati de metode, varierea conditiilor de aplicare a metodelor, adaptarea metodelor la specificul socio - cultural, imbinarea demersului constatativ cu cel anticipator


Cap.II. pag32-56


Principiile metodologice ale psihologiei sunt : pr determinismului (extern), pr relationarii neuro-psihice, pr reflectarii si modelarii informationale, pr actiunii si al unitatii constiinta- activitate,    pr genetic si al istorismului, pr sistematicii.

Cap.II. pag32-56


Cerintele unui test psihologic sunt: validitatea, fidelitatea, standardizarea, etalonarea


Cap.II. pag32-56


Testele psihologice pot fi: individuale-colective, verbale - nonverbale, cu durata determinata si la alegere

Cap.II. pag32-56


Metoda se suprapune pe un domeniu al psihologiei, dupa cum urmeaza : metoda experimentului - psihologie experimentala,



metoda clinica - psihologie clinica, metoda patologica - psihologie patologica, metoda statistica - statistica psihologica


Cap.II. pag32-56


Metoda experimentului permite cercetatorului : sa intervina si sa provoace fenomenul studiat, sa izoleze si sa controleze variabilele, sa compare rezultatele.


Cap.II. pag32-56


Metoda convorbirii permite :

- sondarea vietii interioare a subiectului

- sondarea atitudinilor, opiniilor, intereselor subiectului

- clarificarea sensului unor comportamente ale subiectului

- identificarea surselor de conflicte si prejudecati

Cap.II. pag32-56


Convorbirea poate fi standardizata,semi-standardizata, spontana si libera


Cap.II. pag32-56


Metodele de cercetare in psihologie pot fi clasificate in : active si pasive.

Cap.II. pag32-56


Simptomatica stabila a observatiei se refera la : trasaturi bioconstitutionale, trasaturi fiziognomonice

Cap.II. pag32-56


Simptomatica labila a observatiei se refera la : conduita verbala, conduita motrica, conduita amnezica


Cap.II.

pag32-56


Validitatea unui test e data de faptul ca :

Cap.II. pag32-56


Etalonarea testului se face pe : -un esantion reprezentativ in raport cu populatia de baza si mogen din punct de vedere stastitic

Cap.II. pag32-56


Standardizarea testului tine de : modul de aplicare (strict cum prevad instructiunile, pe cat posibil in aceleasi conditii pentru toti subiectii).

Cap.II. pag32-56


Organizarea cercetarii psihologice are urmatoarele etape :

-documentarea
-stabilirea scopului si obiectivelor
-formularea ipotezei de lucru
-alegerea si precizarea mijloacelor

Specificarea conditiilor in care se va efectua cercetarea
-construirea teoriei
-testarea sau validarea

Cap.II. pag32-56


Organizarea cercetarii psihologice are urmatoarele etape :


Cap. IV.


Organizarea cercetarii psihologice are urmatoarele etape :

Cap. IV.


Un test este valid ,daca coeficientul de validitate este : -minimum 0,70

Cap. IV.


Un test este fidel daca coeficientul de fidelitate este : -mai mare de 0,95

Cap. IV.


Definirea stiintei psihologiei trebuie sa contina informatii despre comportament si procesele mentale?!.

Cap. IV.


Psihologia nomotetica se caracterizeaza prin :

-cuantificarea proceselor mentale si comportamentale
-recurge la date culese prin metode idiografice numai in scop ilustrativ
-ofera explicatii functionale a fenomenelor
-utilizeaza generalizari asupra mecanismelor

Cap. IV.


Alegeti dintre termenii de mai jos pe cai care desemneaza ramuri ale psihologiei :

neuropsihologie, evolutia psihologiei, psihologia culturala, psihologia pozitiva.

Cap. IV.


Orientarile privind abordarea obiectului psihologiei se refera la :

Cap. IV.


Introspectionismul este orientarea rezultata din cercetarea pe : trairi exclusiv subiective si psihicul ca realitate primara, nemijlocita


Cap. IV.


Dupa continut ,legile psihologiei pot fi : legi de functionare, legi de compozitie, organizare sau structura si legi de dezvoltare.

Cap. IV.


Legile psihologiei sunt : Legi particulare: legile senzatiei, legile perceptiei, legile memoriei. Legi generale: legile dezvoltarii, legile asociatiei, legile organizarii ierarhice, legea motivatiei.

Cap. IV.


Inconstientul cuprinde: o componenta innascuta, ansamblul tendintelor, pulsiunilor, trebuintelor si instinctelor determinate biologic si legate de afirmarea si conservarea fiintei biologice a personalitatii umane si o componenta dobandita, ansamblul experientelor timpurii si al preceptelor constiintei morale a societatii, asimilate si interiorizate in primii cinci ani de viata.

Cap. IV.


Rolul inconstientului este de: energizare si dinamizare a intregii vieti psihice a individului, rol de facilitare a procesului creator, rol de asigurare a unitatii Eului

Cap. IV.


Subconstientul cuprinde : informatii, amintiri, automatisme, deprinderi, ticuri, stari de set perceptiv intelectual, tonusul emotional, motive
Actele care au fost candva constiente, dar care in prezent, se desfasoara in afara controlului constient

Cap. IV.


Constientul cuprinde : procese cognitive (senzatii, perceptii, reprezentari, gandire, imaginatie), trairi emotional-afective, structuri motivationale( trebuinte, interese, idealuri), actiuni si acte voluntare despre care putem da seama si pe care le putem controla si justifica, explica.

Cap. IV.


Constientul se caracterizeaza prin : disponibilitatea cea mai mare la schimbare-dezvoltare

Cap. IV.


Functiile constiintei sunt : relatie, sinteza,adaptare,afirmare si conservare a fiintei biologice
- functia informational-cognitiva
-functia finalista
-functia anticipativ-predictiva
-functia reglatoare
-functia creativ-proiectiva

Cap. IV.


Functiile constientului sunt : functia cognitive, functia proiectiva, functia de planificare- anticipare

Cap. IV.


Interactiunea constient -subconstient-inconstient are caracter : circular, ascendent-descendent, descendent-ascendent si

dialectiv

Cap. IV.


Functionarea subsistemului constient se bazeaza pe urmatoarele principii principiul disocierii, principiul teleonomiei si planificarii, principiul realitatii


Cap. IV.


Determinismul cauzal are urmatoarele caracteristici :

-cauzele externe actioneaza prin intermediul conditiilor interne

-aceeasi cauza produce efecte diferite la subiecti diferiti

-aceeasi cauza produce efecte diferite la acelasi individ in conditii diferite

- marimea cauzei nu influenteaza marimea efectului


Cap.V. pag


Interdisciplinaritatea psihologiei consta in relatia ei cu : sociologia, filosofia, biologia, cibernetica.

Cap.V. pag


Patternul de baza al organizarii psihocomportamentale:

Cap.V. pag


Variabilitatea patternurilor psihocomportamentale o constituie:

Cap.V. pag


Caracteristica definitorie a psihicului este: forma cea mai inalta de organizare si functionare, dintre toate formele de psihism cunoscute noua.

Cap.V. pag


Complexitatea psihicului uman este: provine din natura sa contradictorie si din dinamica functionalitatii sale. El este interiorizat dar si exteriorizat, dispune de desfasurari normale, specifice firesti, dar si de desfasurari surprinzatoare, patologice; este determinat dar si determinant

Cap.V. pag



Complexitatea psihicului uman este:

Cap.V. pag


Psihicul este: un ansamblu autoreglabil de stari si procese structurate pe baza pricipiilor semnalizarii, reflectarii si simbolizarii coechilibrate prin intermediul unor operatori specific de comparare, clasificare, opunere, seriere spatio-temporara, generalizare

un fenomen natural, care se individualizeaza prin atribute calitative specifice, ireductibile la atributele altor fenomene naturale.

Cap.V. pag


Psihicul este: un sistem energetic-functioanal de complexitate suprema, prezentand cele mai inalte si perfectionate mecanisme de autoorganizare si autoreglaj si fiind dotat cu dispozitiile selective antiredundante si cu modalitati proprii de determinare

un fenomen natural, care se individualizeaza prin atribute calitative specifice, ireductibile la atributele altor fenomene naturale.

Cap.V. pag


Componentele primare ale psihicului inconstient, subconstient, constient.

Cap.V. pag


Componentele secundare ale psihicului:

Cap.V. pag


Rolul inconstientului: este de: procesare de informatii, solutionare de probleme, imaginare


Cap.V. pag


La nivelul inconstientului: -pot avea loc simultan mai multe procese -asociative
-combinatorice sau analogii



Cap.V. pag


Inconstientul: cuprinde: tendinte, pulsiuni, trebuinte, instincte determinate biologic


Cap.V. pag


Inconstientul este: o formatiune psihica ce cuprinde tendintele ascunse, conflictele emotionale generate de resorturile intime ale personalitatii.

Cap.V. pag


Inconstientul are:

Cap.V. pag


Ca sfera:

Cap.V. pag


Inconstientul:

Cap.V. pag


Inconstient: inseamna tot ceea ce nu este constient, adica tot ceea ce nu este in clipa prezenta in campul constiintei

Cap.V. pag


Inconstientul:

Cap.V. pag


Inconstientul include:

Cap.V. pag


Din punct de vedere modal Freud identifica: - identifica 2 forme - inconstientul -colectiv
-individual

Cap.V. pag


Subconstientul ca sfera:

Cap.V. pag










Subconstientul cuprinde:    - informatii

                     -amintiri
                           -automatisme
                           -deprinderi
                          -ticuri
                            -stari de set perceptiv si intelectual
                            -tonusul emotional
                           -motive (amintiri, cunostinte, scheme operatorii latente)

Cap.V. pag


Suboconstientul: -subconstientul comunica si cu inconstientul

Cap.V. pag


Subconstientul: -poseda o anumita autonomie functionala

Cap.V. pag


Subconstientul: -dispune de mecanisme proprii de autointretinere si
                                                 -autoconservare

Cap.V. pag


Subconstientul: -asigura continuitatea in timp a Eului si permite constiintei sa realizeze integrarea sub semnul identitatii de sine a -trecutului
-prezentului si
-viitorului

Cap.V. pag


Subconstientul:

Cap.V. pag


Subconstientul:

Cap.V. pag


Subcontientul:

Cap.V. pag


Subconstientul se supune principiilor: - se supune principiilor-activismului si
                                    -dinamicii

Cap.V. pag


Rolul subconstientului:

Cap.V. pag


Componenta constienta: -constiinta este o componenta a organizarii vietii psihice generale

Cap.V. pag


Functiile constiintei sunt relatie, sinteza, adaptare, afirmare si conservare a fiintei biologice

( monitorizare si control.)


Cap.V. pag


Genetic, constiinta: -are un caracter dobandit, evolueaza istoric, pe masura dezvoltarii functiilor rezolutiv-integrative ale creierului si a diversificarii

Cap.V. pag


Constiinta, sub aspect cantitativ si calitativ: -se elaboreaza, individual,in ontogeneza

Cap.V. pag


Laturile gandirii sunt: latura functionala si latura de vigilenta.

Cap.V. pag


Latura functionala evidentiaza:

Cap.V. pag


Latura de vigilenta:

Cap.V. pag


Modificarile constiintei sunt:

Cap.V. pag


Dupa caracterul lor, modoficarile constiintei sunt: normale si patologice?!.

Cap.V. pag



Modificarile de ordin patologic ale constiintei: -acestea se caracterizeaza prin aceea ca apar pe fondul unei maladii psihice de tip psihiatric sau al unor focare organice ale creierului-(-tumori,
                                         -hemoragii
                                        -traumatisme
                                        -ramolismente)au o durata relativ indelungata(unele fiind ireversibile si agravabile)
                                         -perturba profund relationarea pacientului cu lumea externa, compromitand caracterul adaptativ al comportamentelor

Cap.V. pag


Modificarile de ordin patologic al constiintei:

Cap.V. pag


Modificarile de ordin patologic al constiintei :

Cap.V. pag


Modificarile constiintei incorporate bolilor psihice sunt: -schzofrenia psihozele(maniaco-depresiva si maniaco- exaltata)
    -isteria
    -denaturari ale perceptiei-halicinatii si pseudohalucinatii
    -alterari ale discernamantului
    -ale capacitatii de judecata si rationament- incoerenta
                                                              - paralogisme
                                                               -deliruri
                                                              - fixitatea ideilor
                                                                 -limitarea sau intreruperea comunicarii cu exteriorul si inchiderea ermetica in sine

Cap.V. pag


Modificarile contiintei determinate de focare organice ale creierului sunt: somnul si visul ?!.

Cap.V. pag


Modificarile normale ale constiintei sunt: -Modificarile normale ale constiintei sunt- instalarea si dinamica somnului
                                                           -transa neotenica
                                                           -exsomatica
                                                           -orgasmica si starile induse -hipnotice
                                                                                                -halucinogene si mistice

Cap.V. pag


Starile induse ale constiintei sunt: -inductia hipnotica( in carte nu scrie despre meditatie)

hipnoza, meditatia, sub efectul drogurilor?!.

Cap.V. pag



Sursele viselor sunt: amintirile, dorintele, imaginatia si preocuparile noastre.?!

-Visul satisface in acelasi timp2 tendinte contradictorii- dorinta de a dormi
                                                                                - dorinta inconstienta sau refulata

Cap.V. pag


Sursele viselor sunt: amintirile, dorintele, imaginatia si preocuparile noastre.?!

Cap.V. pag


Visul: satisface in acelasi timp2 tendinte contradictorii- dorinta de a dormi
                                                                                - dorinta inconstienta sau refulata











Document Info


Accesari: 1689
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )