PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII sI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILORDE PREDARE - ÎNVĂŢARE

CLARIFICĂRI CONCEPTUALE

Metoda = o cale eficienta de organizare si conducere a învatarii, un mod comun de a proceda care reun 141q164b este într-un tot familiar eforturile profesorului si ale elevilor sai (I. Cerghit)

Metodologia procesului de învatamânt = cuprinde totalitatea metodelor si procedeelor de predare - învatare

Procedeu = este un detaliu, o particularizare sau o componenta a unei metode

Strategie de predare învatare = este expresia unitatii organice a metodelor, procedeelor, mijloacelor de învatamânt si a modurilor de organizare a învatarii.

CLASIFICAREA METODELOR DE PREDARE -ÎNVĂŢARE

1.Metode traditionale:

Expunerea consta în prezentarea verbala a unei teme, într-o organizare logica caracterizata prin densitate, pregnanta si fluenta. Variantele expunerii sunt povestirea, explicatia si prelegerea.

Avantaje:

Conversatia euristica îsi are originea în maieutica socratica si consta într-o serie de întrebari si raspunsuri, la sfârsitul careia sa rezulte, ca o concluzie, adevarul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul de predare învatare.

Pentru ca o conversatie sa fie eficienta, întrebarile trebuie sa dispuna de anumite calitati:

Problematizarea consta în crearea unei stari conflictuale între cunostintele noi - structurile vechi; sesizarea particularului -nevoia de generalizare; conceptia veche -ipoteza noua; cunostintele teoretice -cele practice; intre comportamente analizate în contexte diferite.

Se disting câteva momente în punerea si rezolvarea de catre elevi a situatiei problema: perceperea situatiei problema, studierea aprofundata si restructurarea datelor ei; cautarea solutiilor posibile; luarea deciziei, verificarea solutiei.

Problematizarea are importante valente formativ - educative: stimuleaza dezvoltarea gândirii independente, productive, stimuleaza formarea schemelor operatorii ale gândirii divergente, pune în valoarea aptitudinile elevilor, le dezvolta motivatia intrinseca a învatarii.

Brainstormingul este cea mai utilizata metoda de stimulare a creativitatii prin intermediul microgrupului. Aceasta metoda a fost initiata de catre Alex F. Osborn si urmarea , în viziunea autorului, cresterea eficientei sedintelor de afaceri. Ea poate fi definita ca o modalitate de stimulare a activitatii creierului astfel încât, într-un timp scurt, sa se obtina , de la un grup mic de indivizi, un numar mare de idei noi si valoroase, de a formula si rezolva diferite probleme în mod creativ.

Reguli:

Amânarea oricarei critici a ideilor celorlalti

Asigurarea unei foarte mari libertati de gândire, care va genera o stare de relaxare si de bine general, favorabila creativitatii.

Participantii sa fie stimulati sa emita , în etapa initiala, cât mai multe idei, sa faca cât mai multe propuneri

Valorificarea sugestiilor facute ce ceilalti membri ai grupului si, pe aceasta baza, sa formuleze idei proprii.

Etape:

Etapa de pregatire

Etapa productiva

Etapa trierii si selectiei ideilor emise.

Metoda demonstratiei poate fi definita ca metoda de predare - învatare, în cadrul careia mesajul de transmis catre elev se cuprinde într-un obiect concret, actiune concreta sau substitutele lor.

Metoda observarii consta în urmarirea sistematica de catre elev a obiectelor si fenomenelor ce constituie continutul învatarii, în scopul surprinderii însusirilor semnificative ale acestora.

Lucrul cu manualul este metoda de învatamânt bazata pe citirea din manual si explicarea, în clasa, sub îndrumarea stricta a educatorului.

Exercitiul reprezinta executarea repetata si constienta a unei actiuni în vederea însusirii practice a unui model dat de actiune sau a îmbunatatirii unei performante.

Instruirea programata este o metoda multifunctionala, cuprinzând o înlantuire de algoritmi, dar si de probleme de rezolvat, prezentate preponderent în forma verbala, dar si cu includerea unor aspecte intuitive.

Metoda cazului reprezinta confruntarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a carei observare, întelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres în cunoastere.

Algoritmizarea este definita ca metoda de predare - învatare constând din utilizarea si valorificarea algoritmilor.

Modelarea didactica este denumirea metodei de predare - însusire în cadrul careia mesajul ce urmeaza transmis este cuprins într-un model. Modelul reprezinta o reproducere simplificate a unui original, în asa fel încât sa fie pus în evidenta elementul care intereseaza la un moment dat.

Jocul de rol consta în punerea elevilor în diferite roluri sociale în vederea formarii unor abilitati, competente, atitudini, convingeri, comportamente.

Jocul didactic presupune valorificarea modalitatilor de joc în atingerea unor obiective instructiv - educative. Specificul sau este dat de faptul ca prin intermediul elementelor ludice, se ating cu mai mare eficienta obiectivele instructiv -educative.

Principalele tendinte ale perfectionarii si modernizarii actuale a strategiilor de predare - învatare

Reevaluarea metodelor traditionale, criticate mai ales pentru caracterul pasiv al elevilor în procesul de predare -învatare.

Folosirea strategiilor de tip activ - participativ. Când un individ are un rol activ într-o situatie de învatare tinde sa dobândeasca raspunsul care trebuie învatat mai repede si acest raspuns tinde sa fie mai stabil decât atunci când individul ramâne pasiv.

Accentuarea caracterului euristic al strategiilor didactice. Pusi în ipostaza unor mici cercetatori elevilor le face placere sa redescopere adevaruri ale stiintei.

Diversificarea metodologiei didactice. "Educatorii" trebuie sa se preocupe de gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire în care elevii vor fi pusi

Folosirea cu precadere a unor metode de tip actional, cu caracter aplicativ

Însusirea unor metode si tehnici de munca intelectuala

Învatarea asistata de calculator