PROIECT DIDACTIC

PROFESOR:

DATA: 10.03.2006

CLASA: a IX-a B (profil servicii)

OBIECTUL: Limba si literatura româna

TEMA DE STUDIAT: MATURITATEA

SUBIECTUL: Fantasticul- ezitare între explicabil si inexplicabil: Mircea Eliade, La tiganci

TIPUL LECŢIEI: mixta

SCOPUL LECŢIEI: consolidarea cunostintelor

COMPETENŢE GENERALE:

  Utilizarea corecta si adecvata a limbii române în receptarea si în producerea mesajelor în diferite situatii de comunicare

  Folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica în receptarea diferitelor texte literare si nonliterare

  Argumentarea în scris si oral a unor opinii în diverse situatii de comunicare

  Cultivarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si a încrederii în propriile abilitati de comunicare

  Cultivarea interesului pentru lectura si a placerii de a citi, a gustului estetic în domeni 434e423e ul literaturii

  Stimularea gândirii autonome, reflexive si critice în raport cu diversele mesaje receptate

COMPETENŢE SPECIFICE:

  Recunoasterea elementelor de ordin structural specifice nuvelei;

  Argumentarea încadrarii operei literare La tiganci de Mircea Eliade în specia literara a nuvelei fantastice;

  Identificarea tipului de fantastic propriu operei lui Mircea Eliade, care asociaza în aceasta opera elemente de factura diferita;

  Explicarea alternantei planurilor real - fantastic, sacru - profan, în structura episoadelor nuvelei;

  Recunoasterea miturilor fundamentale ale fantasticului eliadesc, existente în nuvela;

  Sesizarea rolului cronotopului în realizarea modernitatii textului literar;

  Argumentarea existentei unei duble aventuri a eroului având drept consecinta recuperarea sacralitatii pierdute;

  Comentarea motivului labirintului - motiv literar central în nuvelistica lui Mircea Eliade;

  Relevarea originalitatii fantasticului eliadesc generat de alternanta planurilor temporale ce fuzioneaza într-o singura dimensiune - suprarealitatea mitica

RESURSE EDUCAŢIONALE:

1. textul literar La tiganci de Mircea Eliade;
2. capacitatile receptive normale ale elevilor clasei a IX-a;
3. timp de lucru: 50 de minute;
4. spatiul de lucru: sala CCD

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a. Metode si procedee

Conversatia euristica;

Activitatea frontala;

Activitatea pe grupe;

Problematizarea;

Activitatea individuala;

Studiul textului literar.

b.Forme de organizare a activitatii elevilor activitatea frontala alternativ cu activitatea individuala;

c.Modalitati de evaluare

Evaluare prin calificative

Evaluare frontala

Evaluare formativa

d.Mijloace didactice

Limba si literatura româna, manual pentru clasa a IX-a, Ed. Corint, Bucuresti, 2004;

Fise cu extrase din opera literara în dezbatere;

Fise cu extrase din bibliografia critica;

Scheme cu aspectele structurale ale textului comentat;

Prezentare în powerpoint a unor aspecte generale legate de semnificatiile fantasticului mitic eliadesc Imagini, albume;

Material bibliografic:

PARCURSUL DIDACTIC

  Momentul I (5 minute)

Discutii cu elevii privind proza fantastica a lui Mircea Eliade, evidentiindu-se temele dominante si preferinta autorului pentru specia literara a nuvelei. Se solicita identificarea particularitatilor nuvelei fantastice.

  Momentul II (10 minute)

Discutia citadina din tramvai într-o zi caniculara;

Patrunderea eroului în spatiul fantastic al gradinii tigancilor;

Dubla cautare labirintica a lui Gavrilescu, în interior si în exterior;

Reîntoarcerea eroului în timpul si spatiul profan;

Revenirea în timpul sacru si în spatiul mitic al gradinii tigancilor.  

  Momentul III (10 minute)

Identificati miturile fundamentale ale fantasticului prozei lui Mircea Eliade, existente în nuvela La tiganci;

Precizati cronotopul nuvelei în discutie.

Se confrunta observatiile scrise ale elevilor, argumentele si exemplele, folosindu-se disertatia si conversatia euristica.

Elevii îsi vor actualiza cunostintele prin intermediul schemei sintetizatoare realizata de profesor si redata prin intermediul documentului powerpoint:

MITURILE FUNDAMENTALE ALE PROZEI FANTASTICE ELIADEsTI

&         Timpul sacru (timp ireversibil);

&         Erosul ca act de cunoastere;

&         Logosul semnificant, având ca functie universala de a numi si ordona semnificatiile lumii;

&         Moartea ca trecere spre o renastere cosmica.

CRONOTOPUL NUVELEI LA ŢIGĂNCI:

a.       TIMPUL - timp profan- durata temporala obisnuita; iesirea din el coincide

cu amnezia;

- timp sacru - timpul reversibil, timpul mitic, primordial readus în

prezent; întrarea în el presupune anamneza.

b.      SPAŢIUL "miscat" sugereaza mobilitatea spirituala a eroului si plasarea între lumi:

tramvaiul - puncteaza trecerile;

orasul Bucuresti - "centru al unei mitologii inepuizabile" (Mircea Eliade) ;

drumul - sugereaza deplasarile spirituale si existenta eroului într-o realitate iluzorie;

bordeiul tigancilor - spatiul sacru al initierii, care ofera sansa eliberarii din profan.

  Momentul IV (20 minute)

Un labirint este uneori apararea magica a unui centru, a unei bogatii, a unui înteles. Patrunderea în el poate fi un ritual initiatic, dupa cum se vede în mitul lui Tezeu. Acest simbolism este modelul oricarei existente, care, trecând prin numeroase încercari, înainteaza spre propriul sau centru, spre sine însusi, Atman, ca sa folosesc termenul indian ."

(Mircea Eliade - Încercarea labirintului, Ed. Dacia, Cluj Napoca, pag. 157)

Profesorul propune elevilor comparativa a labirintului real, exterior (calatoria cu tramvaiul printr-un Bucuresti canicular) cu cel interior - relevat de spatiul fantastic al bordeiului tigancilor, unde eroul are curajul introspectiei si recunoaste ca iubirea pentru Hildegard constituise momentul sacru al vietii lui.

Se observa faptul ca, acceptând introspectia revelatoare, Gavrilescu descopera logosul semnificant, în antiteza cu logoreea din tramvai si din viata obisnuita. Aventura spirituala a eroului se completeaza printr-o serie de probe initiatice în care esueaza, gresind de fiecare data identitatea celor trei fete.

Identificarea raporturilor timp - spatiu - realitate - vis - fantastic - joc prin comentarea "ciorchinelui" realizat împreuna ora anterioara - expus sub forma unei imagini în prezentarea realizata de profesor.

Comentarea interpretarilor simbolice asupra personajelor tiganci prin tehnica brainstrorming-ului (Parce - Eugen Simion, gunele indice - din Upanisade - Sorin Alexandrescu, ielele din mitologia româneasca sau ursitoarele din folclorul românesc (Torcatoarea, Depanatoarea, Curmatoarea de vieti).

Elevii vor observa ca în spatiul sacru al bordeiului, timpul este abolit, caci patrunderea lui Gavrilescu aici presupune iesirea din timpul concret. În spatiul misterios, initiatic al bordeiului, cele doua planuri temporale (timpul memoriei si timpul istoriei) fuzioneaza într-o singura dimensiune - suprarealitatea mitica .

  Momentul V (5 minute)

Evaluarea receptivitatii literare a elevilor, a unor priceperi si deprinderi, se face prin antrenarea lor în rezolvarea, acasa, dupa preferinte, a unei teme dintre urmatoarele:

Dictionar cultural

  PARCE - zeitele romane ale destinului ce decideau, la nastere, durata vietii si soarta fiecaruia: Clotho tinea în mâna fusul (ce hotara soarta) si urzea firul existentei individuale, Lachesis îl torcea hotarându-i lumgimea (durata), iar Atropos îl taia; ulterior au fost identificate cu Moirele grecesti.

  IELE - fapturi feminine supranaturale din mitologia româneasca, cu mare forta de seductie si cu puteri magice, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele. Numarul ielelor e sau nelimitat, sau redus la sapte, uneori chiar la trei. Ielele sunt nemuritoare, acorporale, frumoase, seducatoare, excelente dansatoare si cântarete corale, purtând despletit parul lung si îmbracându-se în vestminte vaporoase de matase ori in, de obidei translucide sau chiar stravezii.

  UPANIsADE - comentarii filosofice sanscrite, peste doua sute, care stabilesc consubstantialitatea între absolutul obiectiv Brahmab si absolutul subiectiv Atman, adica între cosmos si ins; sunt primele texte din cultura Indiei care sistematizeaza marile întrebari ontologice (origine, localizare, tinta, finalitate, Spirit Suprem)

  URSITOARELE - trei zâne ale destinului în mitologia româneasca, toate fecioare, ca si ielele, care stabilesc ursita pruncilor în prima noapte sau în primele trei nopti de la nastere; au atribute diferentiate, transmise probabil prin contaminare din mitologia greaca: una toarce (Torcatoarea), alta deapana (Depanatoarea) si a treia taie firul vietii omenesti (Curmatoarea).

  THESEUS - erou mitic grec, care e trimis în lotul de tineri datorat anual regelui Minos pentru hrana Minotaurului si ucide monstrul, iesind din labirint datorita vestitului fir al Ariadnei, fata regelui care se îndragostise de el.

  CERBER - câine monstruos din mitologia greaca, paznic incoruptibil al portilor Infernului. Cerberul avea misiunea eterna de a veghea intrarea în Infern a umbrelor celor morti si de a nu permite nimanui iesirea în lumea umana; era imaginat cu trei capete, cu o coama de serpi vii si o coada de reptila.