REPREZENTARI SOCIALE SI ATITUDINI FATA DE PERSOANELE CU DEFICIENTE/DISABILITATI
Obiective
Abordarea unor aspecte teoretice si studii practice privind reprezentarile sociale si atitudinile fata de deficiente/disabilitati.
Identificarea strategiilor de schimbare a atitudinilor.
reprezentari sociale care sustin si sunt sustinute de concepte care clasifica deficientele, disabilitatile si handicapurile
reprezentari sociale care sursa a exluderii, marginalizarii si refuzului diferentei
reprezentari sociale care asociaza deficienta sau handicapul sprijinului tehnic, uman, fizic sau institutional
reprezentari sociale care reduc deficienta sau handicapul la suferinta
reprezentari sociale care asimileaza persoana deficienta, reprezentarilor sociale ale copilului
Patronii considera ca isi asuma un risc prin angajarea persoanelor cu deficiente/disabilitati.
De cele mai multe ori, in intentia de a schimba atitudinile sunt folosite strategii de tipul:
Oferire de informatii in cadrul unor cursuri, prezentari de filme sau surse bibliografice.
Invatare activa, prin jocuri de rol.
Stabilire de contacte interpersonale pozitive si constructive (valizi-deficienti).
Implicarea mass-media prin promovarea unor imagini pozitive ale deficientilor in presa si audio-vizual.
Utilizarea unui limbaj "non-handicapant".
Evitati etichetarea persoanei cu deficiente/disabilitati ca pacient sau invalid.
Incercati sa nu exagerati severitatea deficientei.(ex. copii cu dificultati de invatare specifice, in loc de copii cu dificultati de invatare).
Folositi expresii emotionale pe cat posibil neutre.
Evidentiati abilitatile, nu limitarile (ex. persoana care foloseste scaunul cu rotile, in loc de imobilizat in carucior)
Evitati expresiile cu conotatii agresive (ex. persoana cu un membru mai scurt, in loc de diform).
Luati in considerare dreptul persoanelor cu deficiente/disabilitati de a-si exprima interesele/preferintele si de a alege modalitatile de sprijin oferite de societate.
Valorificati persoanele cu deficiente/disabilitati care resurse ce contribuie la viata comunitatii; astfel ele nu mai sunt considerate "probleme" sau "povara" pentru comunitate.
(Chestionar)
(Traducere si adaptare dupa G. Taylor, S. Gregory , Perspectives on Deafness: An Introduction, The Open University, London, l994, p. 13-14, capitolul "Attitudes to deafness. Perception of deaf people")
Acest chestionar investigheaza informatiile/cunostintele de baza despre deficientii de auz si despre comunitatea deficientilor de auz. Sunt prezentate o serie de afirmatii in legatura cu deficientii de auz. Dumneavoastra sunteti rugat sa aratati daca sunteti de acord sau nu cu fiecare afirmatie, incercuind "adevarat" (A) sau "fals"(F).
l. Majoritatea greutatilor prin care trec deficientii de auz pot fi rezolvate doar daca guvernul ar
aloca banii necesari pentru aparate auditive speciale A/F
2. Surzii au un comportament vizual mai bun, care compenseaza deficitul auditiv A/F
3. Surzii platesc o taxa de televiziune redusa A/F
4. Surzii sunt cunoscuti ca prieteni devotati si de incredere A/F
5. Surzii au dreptul la permis de conducere A/F
6. Surzii pot deveni profesori, dar numai pentru elevii deficienti de auz A/F
7. Surzii inteleg ce spun ceilalti oameni valizi, citind de pe buze A/F
8. Deficientii de auz se pot integra la fel de bine ca si copiii auzitori, in scolile
obisnuite, daca beneficiaza de aparate auditive de calitate A/F
9. Limbajul semnelor este o forma mai simpla a limbii vorbite, realizata cu ajutorul
mainilor A/F
10. Intalnirile dintre surzi se caracterizeaza prin liniste A/F
11. Stiinta medicala va descoperi in curand un remediu pentru deficientele de auz A/F
12. Surzii au dreptul la permis de port-arma A/F
13. Principala sursa de informatie a surzilor este lectura A/F
l4. Surzii educati comunica in principal prin pronuntarea cuvintelor sau prin limbaj
gestual A/F
l5. Adevarata tragedie a surzilor este imposibilitatea de a auzi cantecul pasarilor sau
melodii frumoase A/F
l6. Surzii nu au voie sa adopte copii A/F
l7. Surzii au dreptul de a deveni parlamentari A/F
18. Surzii sunt chemati in corpul juratilor sau ca martori la fel de des ca si persoanele
valide A/F
19. Cand intalnim o persoana cu surditate este important sa vorbim rar si clar A/F
20. Persoanele cu surditate au o sensibilitate mai accentuata decat cele valide A/F
Notati pe scala evaluarea pe care o faceti, avand in vedere explicatiile de mai sus.
Intrebari si teme:
Abordati comparativ reprezentarile sociale si atitudinile fata de persoanele cu deficiente/disabilitati.
Elaborati o lista cu expresiile verbale utilizate in limbajul cotidian, cu referire la persoanele cu deficiente/disabilitati.
Elaborati un chestionar pentru evaluarea atitudinilor fata de o alta categorie de persoane deficiente
|
